Oamenii orașelor viitorului (V) - CIVICA: cum să-i înveți pe ieșeni să devină cetățeni activi

Laura Popa

Redactor Șef Adjunct

În 2020, oamenii au realizat mai clar ca niciodată că orașele în care locuiesc trebuie să fie mai mult decât niște locuri unde muncesc și de unde abia așteaptă să plece în vacanță. Că trebuie să fie prietenoase, sustenabile și verzi.

Echipa UrbanizeHub a făcut un tur prin România, în scopul realizării unui documentar despre cum ar putea să arate aceste orașe. Au vizitat peste 20 de orașe și au vorbit cu peste 100 de persoane, fiecare dintre ele implicate în dezvoltarea orașului în care trăiesc. Și-au dorit să scoată în evidență exemplele de bune practici și să arate cum gândirea pe termen lung, descentralizarea fondurilor europene pe perioada 2021-2027 sunt esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă a orașelor din România și transformarea lor în locuri cu adevărat prietenoase pentru locuitorii lor.  

Citiți, pe PressOne, al cincilea material din seria „Oamenii orașelor viitorului”, în care discutăm cu câțiva dintre acești oameni, diferiți actori implicați în dezvoltarea orașelor românești, care au reușit, într-o măsură mai mare decât alții, să miște lucruri în comunități care păreau, până de curând, împietrite în timp. 

„Puternici împreună!” este deviza care stă la baza CIVICA, organizație non-guvernamentală din Iași care vrea să îi ajute pe ieșeni să se implice în treburile orașului lor. Într-un oraș în care politicienii nici măcar nu se mai schimbă între ei, ci trec doar dintr-un partid în altul, este esențial ca societatea civilă să se dezvolte măcar la nivelul altor localități din România. Se poate însă replica și în Moldova ce s-a întâmplat deja în alte părți ale țării?

Într-un interviu pentru PressOne, Alexandrina Dinga, președinte și membru fondator CIVICA, vorbește despre misiunea organizației pe care o conduce: să ofere ieșenilor puterea de-a schimba comunitatea în care trăiesc și de a avea un cuvânt de spus în deciziile administrative care le afectează viața.

Alexandrina Dinga și ghidurile urbane www.orasepentruoameni.ro. Foto Alexandrina Dina

Cum? Prin derularea de proiecte care încurajează participarea publică și prin „supravegherea” atentă a administrației publice locale, astfel încât să fie asigurată o bună guvernare.

Implicată în societatea civilă încă din timpul facultății, Alexandrina crede că problemele societății românești sunt prea complexe pentru a putea fi soluționate eficient de o singură organizație sau doar de administrația locală, motiv pentru care, în 2014, a pus bazele CIVICA. Alături de colegii ei lucrează la „firul ierbii” cu comunitatea locală pentru a forma „cetățeni activi” care să tragă de mânecă aleșii locali și administrația publică, pe care își dorește să o transforme într-una cât mai transparentă, deschisă și digitalizată. 

„Îmi amintesc de aroganța cu care administrația locală a tăiat teii din centrul orașului, considerând că știu ei mai bine ce își doresc ieșenii”

De ce o asociație care urmărește formarea de cetățeni activi și care, în același timp, „supraveghează” guvernarea locală? Sunt acestea goluri la nivelul Iașiului sau la nivelul întregii țări?

În 2014, când am pus bazele CIVICA, împreună cu câțiva prieteni, eram destul de dezamăgiți de ce se întâmpla în administrația locală, dar și de implicarea comunității în viața orașului. Îmi amintesc de aroganța cu care administrația locală a tăiat teii din centrul orașului, considerând că știu ei mai bine ce își doresc ieșenii și cum ar trebui să arate zona centrală.

Training de implicare civică în comunitate. Foto CIVICA

Pe atunci aveam de ales între a pleca afară, a rămâne și a ne plânge de milă sau a pune umărul să schimbăm și să contribuim la crearea orașului și a comunității în care să ne placă să trăim. Cunoșteam situația societății civile ieșene, căci lucrasem într-un ONG (Asociația „Mai Bine”), pusesem bazele înființării Fundației Comunitare Iași, dar lipsea genul de organizație care să lucreze la firul ierbii cu comunitatea, ceea ce numim noi „cetățenie activă”, care să tragă de mânecă aleșii sau care să se poate așeza la masă chiar și cu decidenții dacă era nevoie de a construi ceva pentru oraș. 

Nevoia de societate civilă activă este în toate comunitățile, nu doar în Iași sau în România, ci în întreaga lume, dar mai ales în comunitățile în care sunt probleme economice și sociale. Societatea civilă, organizată sau nu, are un rol vital pentru sănătatea unei comunități și a unei democrații.

De ce nu-și permit tinerii din România o locuință? Statul nu construiește, iar dezvoltatorii imobiliari și speculanții profită

Prețurile caselor și chiriilor din România au crescut constant după ce economia globală a început să-și revină din Marea Recesiune (criza financiară din 2008). Tot mai mulți tineri din România constată că devine tot mai dificil să spere la o locuință pe care să o numească „a lor”.

Interviu. Viceprimarul Sectorului 2: „Cred că o soluție de rezolvare a traficului este limitarea numărului de locuri de parcare”

Pentru a afla mai multe despre filosofia din spatele pietonalizării pentru o zi a Piațetei Italiene, dar și despre planurile de viitor ale autorităților locale, PressOne a stat de vorbă cu Andrei Panaitescu, viceprimarul Sectorului 2. 

Cetățenia activă înseamnă să ai puterea, fără să fii politician 

Ce înseamnă un cetățean activ, implicat? Cum arată implicarea asta de care vorbim? Din ce se construiește și cum poate fi menținută?

Oho! Putem scrie un tratat despre cetățenie, drepturi și responsabilități. Ca să răspund pe scurt, cred că a fi un cetățean activ, implicat nu este un lucru ieșit din comun. Înseamnă să-ți cunoști mai bine rolul și impactul pe care-l poți avea ca individ în societate, înseamnă să-ți pese de cei din jur și de locul în care trăiești. 

Eveniment Cetățenii Conduc. Foto CIVICA

Cu toții visăm să trăim în orașe frumoase, verzi, cu spații atractive, cu servicii de calitate, în care ne deplasăm ușor, cu oameni care se respectă și se ajută, avem așteptări ridicate de la cei pe care îi votăm o dată la patru ani, însă pare că nu suntem la fel de convinși că fiecare dintre noi poate face ceva pentru a ajunge acolo.

Cetățenia activă înseamnă să ai puterea, fără să fii politician. 

De ce are nevoie un cetățean pentru a putea să se implice?

De o mai bună cunoaștere a rolului și puterii sale ca cetățean în societate, că aparține unui spațiu și unei comunități. Mai e nevoie de empatie, de curaj și încrederea că implicarea sa contează. De înțelegerea faptului că nu poți fi cu adevărat bine ca individ dacă nu le este bine și celor din jur și în mediul în care trăiești. 

Ai fost implicată în multe proiecte și demersuri de conștientizare și educație civică. Cum arată realitatea din teren, însă? Putem vorbi, la nivelul României, de cetățeni activi, dornici să se implice?

Sigur, sunt foarte multe comunități active și cetățeni implicați care generează schimbări în România. Poate că fiind în mijlocul evenimentelor ne este greu să vedem cum a evoluat țara după Revoluție, dar cu siguranță nu sunt schimbări minore.

Playing out: străzi pe care zburdă copiii

În 2013, am putut vedea zeci de mii de cetățeni din întreaga țară care au ieșit în stradă pentru a-şi face vocea auzită şi pentru a transmite în mod direct politicienilor nemulţumirile şi aşteptările lor legate de proiectul de la Roșia Montană.  Apoi, în 2017, imaginile protestelor paşnice masive au făcut înconjurul lumii, România fiind văzută ca un nou simbol al civismului. 

Ajută să nu uităm că schimbarea în viața unui om, ca și a unei comunități, este lungă, înceată și de multe ori foarte enervantă, dar e nevoie să perseverăm, căci schimbările nu vin peste noapte.  

Buna guvernare înseamnă că administrația este în slujba cetățeanului și nu invers

Un alt scop CIVICA este buna guvernare. Ce înseamnă însă bună guvernare? Există bună guvernare fără cetățeni activi?

Gândul de început a fost că dacă nu ne simțim bine în orașul sau cartierul în care locuim, dacă ne deranjează că tramvaiele nu vin la timp sau că țevile se înlocuiesc după ce strada tocmai a fost asfaltată, atunci trebuie să vorbim despre bună guvernare.

Pe scurt, buna guvernare înseamnă că administrația este în slujba cetățeanului și nu invers. Buna guvernare înseamnă integritate, onestitate, că actul de guvernare este transparent în toate fazele sale, de la gândirea unui proiect la implementarea lui. Mai înseamnă stabilirea de priorități, obiective bine formulate și măsurabile, eficiență și eficacitate în utilizarea banilor și a resurselor publice. 

Lansarea manualui de cetatenie activa ABCivic. Foto CIVICA

Nu în ultimul rând, buna guvernare este despre accesibilitate și deschidere pentru consultarea și participarea cetățenilor, a tuturor factorilor interesați din societatea civilă și din sectorul privat în luarea deciziilor și elaborarea/implementarea politicilor publice.

Gestionarea eficientă a bunurilor și a problemelor comune trebuie să se facă cât mai la vedere, cu ușile deschise

În acest context, cum arată relația cetățeanului cu administrația? La CIVICA ați făcut demersuri pentru transparentizarea administrației și a procesului decizional, atât de la nivelul Primăriei, cât și al Consiliului Local.

Complicată aș zice, căci și noi, cetățenii, mai avem de lucru să ne putem raporta mai bine la instituții, să știm când, cum și ce să cerem, iar instituțiile (prin aleșii și funcționarii săi) să înțeleagă că sunt în slujba oamenilor. 

Activitatea noastră legată de transparentizarea administrației și a procesului decizional local merge mult pe direcția că gestionarea eficientă a bunurilor și a problemelor comune trebuie să se facă cât mai la vedere, cu ușile deschise. 

Din 2015 s-au schimbat unele lucruri, precum afișarea din oficiu a unor informații pe site-ul primăriei sau retorica decidenților din care nu lipsește ideea de consultare a cetățenilor pentru proiectele importante, însă pentru care mai e mult de lucru să vedem acțiuni eficiente. 

Educație civică pentru liceeni. Foto CIVICA

O veste bună e că în urma mai multor insistențe, administrația locală a acceptat să adere la un program internațional, Open Government Partnership, care presupune îmbunătățirea guvernării locale prin implicarea cetățenilor în decizia publică, transparență administrativă și utilizarea tehnologiei în oferirea serviciilor publice.

Unul dintre cele mai mari proiecte CIVICA este NeReprezintă, o platformă de e-democracy la nivel local, unică în România, unde cetățenii pot intra în dialog cu aleșii locali. Cum ați conceput acest proiect și ce rezultate ați putut vedea?

NeReprezintă este un instrument care aduce deciziile publice mai aproape de cetățeni și facilitează dialogul cu aleșii în baza informațiilor obiective. Din 2019, pe NeReprezintă se poate găsi și Newsletter-ul Cetățeanului, cu cele mai recente decizii publice luate în numele ieșenilor.

Proiectul a luat în ultimii ani diverse forme și am desfășurat multe tipuri de activități, de la o platformă de monitorizare, evaluare și transparentizare a activității reprezentanților aleși din Consiliu Local Iași, informarea ieșenilor, într-o manieră simplă și atractivă, asupra activității reprezentanților aleși și trimiterea unor newslettere până la facilitarea implicării cetățenilor în actul decizional local.

Dezbatere în comunitate pe tema parcărilor. Foto CIVICA

Cele mai importante rezultate legate de proiect sunt legate de faptul că am reuşit să determinăm 23 din cei de 27 consilieri locali din Iaşi să-şi stabilească obiective de mandat, am realizat rezumate ale şedinţelor de Consiliu Local, mult mai accesibile cetăţenilor, am realizat interviuri cu consilierii locali pentru a înțelege mai bine activitatea și impactul activității lor în comunitate. De asemenea, prin activitatea de monitorizare a Consiliului Local am putut interveni la timp pentru a semnala diverse probleme identificate în câteva proiecte de hotărâre ce urmau să intre în Consiliul Local. Spre exemplu, un schimb de terenuri între municipalitate și un investitor imobiliar care ar fi condus la ridicarea unor clădiri turn pe un spațiu verde central.

O comunitate în care puțini acționează și mulți absorb consecințele nu-și atinge potențialul

Un alt proiect important CIVICA este „Cetățenii conduc”. Se vede aici cât de puternică poate fi vocea cetățenilor? 

Prin proiectul „Cetățenii Conduc” scopul nostru este să devenim un fel de antrenori civici pentru ieșenii cu inițiativă, să creăm contexte de implicare, nu să acționăm în locul lor, căci o comunitate în care puțini acționează și mulți absorb consecințele nu-și atinge potențialul. 

Pe parcursul iulie 2017 - iulie 2018 am lansat cinci apeluri publice pentru idei de proiecte în cultură, mobilitate urbană, antreprenoriat, tineret și spații publice, iar pentru fiecare domeniu am selectat câte trei idei de proiecte cu potențial de impact public și am creat evenimente pentru ca ele să fie prezentate comunității și să fie adoptate simbolic de câte un consilier local și să ofere sprijin atunci când vor avea nevoie. 

Spre exemplu, una dintre inițiativele implementate presupune închiderea pentru o zi a unei străzi pentru mașini și deschiderea ei pentru ca cei mici să se poată juca. Evenimentul se numește „Playing out - străzi pe care zburdă copiii” și a fost implementat prima dată în 2018, iar apoi și în 2019 în zone diferite ale orașului.

Atelier. Servicii publice centrate pe oameni prin Design Thinking. Foto CIVICA

O altă inițiativă implementată rapid a însemnat instalarea unor bănci și a unor coșuri de gunoi în imediata apropiere a unui parc unde oamenii își doreau să poată sta să socializeze. De asemenea, în curs de implementare este și inițiativa care încurajează mobilitatea sustenabilă și care presupune ca în fiecare parcare publică, un loc de parcare pentru o mașină să fie înlocuit cu un rastel pentru biciclete.

Când începem să ne formăm ca cetățeni activi? La CIVICA derulați un proiect, „ABCivic”, prin care doriți să aduceți educația civică în licee și ați făcut asta cu tot cu pandemie, în online. Sunt tinerii deschiși să se implice?

Aș îndrăzni să zic că din momentul în care începem să conștientizăm viața de dincolo de pereții/ curtea casei în care locuim. 

ABCivic este un proiect-umbrelă care articulează inițiativele CIVICA în domeniul educației civice. Spre exemplu, în 2018, am lansat „ABCivic – Primul Manual de Cetățenie Activă”. Un demers prin care am pus cap la cap, într-o manieră sintetică și prietenoasă, informațiile necesare oricui pentru o viață civică mai dinamică. 

ABCivic

Din 2019 pilotăm un proiect de educație civică în două licee din Iași pentru a le insufla elevilor spiritul de inițiativă și un mod de gândire orientat pe găsirea de soluții, colaborare și acțiune pentru binele comunităților din care fac parte. Lumea adolescenților este una specială, iar cu îndrumarea potrivită, tinerii sunt dornici să contribuie în a aduce diverse schimbări în comunitatea lor școlară și extrașcolară. Ne-am bucurat să vedem în discuțiile cu adolescenții preocupări pentru o societate mai inclusivă, mai sustenabilă și justă. 

Educația civică în rândul tinerilor e una din investițiile cele mai importante în viitorul societății și democrației noastre.

Dacă vrem orașe în care să ne placă să trăim, nu putem lăsa totul în responsabilitatea unui primar

În această primăvară, cititorii PressOne au putut nota orașul în care trăiesc în funcție de mai multe criterii, de la funcționarea administrației publice la calitatea vieții sau a transportului. Astfel, a reieșit un top al celor „mai bune” orașe din România din perspectiva locuitorilor, iar Iașiul ocupă locul 8, cu un scor de 3.26, din 5. 

În aceste condiții, ce înseamnă un oraș bun? Cum putem avem un oraș bun? Cât contribuim noi, ca cetățeni, la construirea unui oraș bun?

Cred foarte mult că un oraș bun este un oraș care știe să atragă oamenii și să-i mențină. Fie că vorbim de locuitori, turiști sau investitori. Este acel oraș în care vrei să trăiești, să studiezi, să lucrezi, să-ți dezvolți un business, să te distrezi, să-ți crești, educi și să-ți rămână copiii.

Dezbatere CIVICA

Orașele de succes nu sunt o întâmplare, iar dacă vrem să avem orașe mai bune, mai atractive, e nevoie să ne implicăm cu toții mai mult, căci orașul, comunitatea sunt rezultatul colaborării actorilor care o formează: administrație, cetățeni, universitate, business. 

Orașele noastre au nevoie să găsească un echilibru între moștenirea istorică, culturală, arhitecturală și nevoile și dorințele contemporane. În orașele mai mari din România se construiește mult fără o preocupare adevărată asupra calității locuirii. Avem nevoie să creăm oportunități, să acordăm o mai mare atenție calității locuirii (parcuri, zone de relaxare, servicii publice), lucrurilor mărunte (finisajele unui trotuar, a unei treceri de pietoni etc)  și să dezvoltăm o cultură a esteticii urbane.

Legat de construirea unui oraș mai bun, ca în business, pornim de la definirea unei viziuni, a unei ambiții despre ce vrem să devină pe termen mai lung și apoi angrenăm toate energiile spre acea direcție, aducem oamenii și organizații împreună și creștem capacitatea de implementare. 

Nu e simplu, dar niciun mare secret! Dacă vrem orașe în care să ne placă să trăim nu putem lăsa totul în responsabilitatea unui primar.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€