O soluție pentru fabricile de plagiate: spargerea monopolului universităților militare

Într-o discreție deplină, trei mari universități din România – Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca și Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – au propus anul trecut Ministerului Educației înființarea unui nou domeniu de doctorat în România: Studii de securitate. 

Surse din mediul academic susțin că mișcarea a fost gândită astfel încât, pe termen lung, această specializare nou-înființată să înlocuiască domeniile doctorale în care, în perioada 2016-2020, s-au înregistrat și cele mai multe sesizări de plagiat: 56% din total.

Vizate sunt cinci domenii doctorale găzduite, în prezent, de doar trei universități militare – Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), Academia de Poliție și Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (cunoscută sub denumirea de Academia SRI).  Acestea sunt:

Pe lângă faptul că sunt unice în lume, aceste domenii nu corespund vreunei științe recunoscute la nivel internațional. 

Cu excepția Științelor militare, care sunt domeniu doctoral de dinainte de 1990, celelalte patru au fost înființate în perioada 2002-2007 prin mâna și cu consimțământul politicienilor, devenind rapid fabrici de doctorate plagiate. Printre beneficiarii de titluri obținute prin fraudă se numără zeci de persoane care încă dețin funcții-cheie în zone strategice ale statului român: intelligence, poliție, justiție, armată.

Școlile doctorale găzduite de aceste trei universități militare sunt, în prezent, roase pe dinăuntru de plagiat:

Nou-înființatul domeniu doctoral Studii de securitate – menit să creeze contextul pentru corectarea acestei stări de fapt – a fost inclus deja, începând cu această vară, într-o comisie de specialitate din noul CNATDCU.  

Este vorba despre Comisia de Științe politice, Studii de securitate, Științe militare, Informații și Ordine publică, care a fost construită pe scheletul vechii comisii de Științe militare, Informații și Ordine publică.

„Este nevoie de un control atent al acestui domeniu (Științe militare – n.m.) pentru a corecta anomaliile produse în ultimii 20-30 ani în privința studiilor doctorale din universitățile militare”, susține o sursă din sistemul academic. 

Prin această decizie, Ministerul Educației încearcă, de fapt, să spargă o bulă academică: cea în care cei care fabrică în serie titlurile de doctor sunt, în final, și cei care le judecă – în mica și corupta lor cazemată non-științifică – prin dobândirea calității de membri într-o comisie distinctă, ușor controlabilă, din interiorul CNATDCU.

***

Despre apariția unui nou domeniu în care se vor acorda, în viitor, titluri de doctor – Studiile de securitate – comunitatea academică din România a aflat odată cu anunțarea, în iunie 2020, a componenței noului CNATDCU.

Înființarea domeniului a fost formalizată deja, dacă luăm în considerare faptul că în noul CNATDCU a fost creată o nouă comisie de specialitate, intitulată Comisia de Științe Politice, Studii de securitate și Științe militare, Informații și Ordine publică – în care a fost absorbită comisia anterioară (Științe militare, Informații și Ordine publică).

Totuși, în România nu există în acest moment nicio universitate care să aibă o școală doctorală în Studii de securitate și niciun profesor universitar nu și-a obținut încă abilitarea de a coordona doctorate în această nou-înființată specializare academică. 

Există doar o serie de prevederi legale care permit înființarea domeniului Studii de securitate în universități; însă domeniul, ca atare, nu este funcțional nicăieri, în nicio instituție de învățământ superior din România. 

Cine a făcut propunerea

„Propunerea înființării domeniului de master/doctorat Studii de securitate a fost făcută în anul 2019  de către Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca și Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, instituții de învățământ superior care au avut programe de studii de licență în acest domeniu de competențe”, se precizează într-un răspuns oficial pe care l-am primit de la Ministerul Educației. 

Totuși, Universitatea de Vest din Timișoara nu are studii de licență în specializarea Studii de securitate, însă surse din instituție susțin că în viitor urmează să fie solicitată acreditarea acestui ciclu de studii de la Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ARACIS). 

Toate cele trei universități inițiatoare au, însă, domenii de masterat acreditate de mai mulți ani. 

După ce a primit solicitarea pentru înființarea domeniului Studii de securitate, Ministerul Educației a cerut acordul ARACIS – care, odată obținut, a pus lucrurile în linie dreaptă. 

Următorul pas a fost înființarea, în vara lui 2019, a unui grup de lucru care s-a ocupat de elaborarea standardelor minimale pentru conferirea titlurilor didactice și a calității de conducător de doctorat, dar și de elaborarea standardelor minimale pentru acordarea titlului de doctor în acest nou domeniu.

În același răspuns primit de la Ministerul Educației se precizează faptul că grupul de lucru a fost format din profesori de la Universitatea din București, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București. 

Standardele au fost validate de CNATDCU pe 28 martie 2020, în ultima ședință pe care Consiliul a avut-o înainte de a-și încheia – luna trecută – mandatul de 4 ani.

***

Înființarea Studiilor de securitate a fost formalizată legislativ în august 2019, atunci când Guvernul a adoptat hotărârea nr. 640 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor și al specializărilor/programelor de studii pentru anul universitar 2019–2020.

„Se înființează un nou domeniu de licență / masterat / doctorat cu denumirea Studii de securitate, prin separarea de domeniul de licență / masterat / doctorat Științe politice”, se precizează explicit în HG nr. 640/2019. 

Prin acest document, Studiile de securitate au fost incluse în ramura Științe politice din domeniul fundamental Științe sociale.

În plus, hotărârea de guvern a enumerat și universitățile în care pot fi organizate Studii de securitate la nivel de licență, dar și cifra de școlarizare aferentă anului academic 2019/2020:    

Prin acest act normativ se creează contextul, din punct de vedere legislativ, pentru înființarea unei infrastructuri academice în care doctoratele acordate în vechiul domeniu al Științelor militare – girate până acum doar de „triunghiul” Academia SRI – Academia de Poliție – UNAP – pot migra, în viitor, și spre zona academică civilă. 

De menționat însă, aici, că 5 dintre cele 6 universități civile listate în HG nr. 640/2019 nu au încă au corp profesoral distinct pentru specializarea Studii de securitate, deci ar putea apela și la cadre didactice venite din zona militară. 

Un exemplu relevant: fostul nr. 2 în SRI, generalul Florian Coldea, predă deja la două universități non-militare: UBB (Cluj) și UVT (Timișoara). Teza sa de doctorat – coordonată de fostul vicepremier Gabriel Oprea, plagiator dovedit și coordonator a 11 teze cu verdict de plagiat – a dispărut, misterios, din fondul intangibil al Bibliotecii Naționale.

Comisia pentru Studii de securitate

Grupul de lucru înființat de Ministerul Educației în vara lui 2019, care s-a ocupat de elaborarea standardelor pentru noua specializare Studii de securitate, a propus ca domeniul de doctorat omonim să fie inclus în CNATDCU, ca subdomeniu, în Comisia de Sociologie, Științe politice și administrative.

Acest lucru nu s-a întâmplat, totuși, pentru că la nivelul ministerului s-a decis includerea noilor Studii de securitate într-o comisie distinctă, „ruptă” din Sociologie, Științe politice și administrative.

Motivul pentru care s-a ajuns la această decizie are în spate o altă explicație, care ține mai degrabă de constituirea noului CNATDCU (2020–2024) – și în special de selecția problematicei comisii de Științe militare, Informații și Ordine publică din cadrul CNATDCU.

Comitetul nominalizat de Monica Anisie, ministrul Educației, pentru a selecta membrii acestei comisii a ajuns la concluzia că doar doi candidați îndeplineau criteriile stabilite pentru desemnarea noilor membri CNATDCU, iar un al treilea candidat se situa „la limită”. Comisia de Științe militare din mandatul CNATDCU 2016-2020 a avut 11 membri. 

***

Evaluarea în vederea selecției noilor membri CNATDCU s-a bazat pe o serie de criterii aplicate de comitetul de selecție: 

Primul criteriu – experiența de cercetare – a fost analizat pe baza indicelui Hirsch al candidaților, calculat la o medie de 4 pentru Google Scholar, instrument de indexare utilizat în mediul academic. Recunoscut la nivel internațional, indicele Hirsch măsoară productivitatea științifică pe baza numărului de lucrări citate de alți cercetători. Mai multe articole sau studii publicate pot aduce mai multe citări și, automat, un indice Hirsch mai mare.

Potrivit unor surse din mediul academic, 14 profesori au candidat pentru această comisie de Științe militare, Informații și Ordine publică, iar în final au fost selectați doar trei. 

Surse din mediul academic susțin că principalele motive pentru care au fost respinși ceilalți 11 candidați au ținut de lipsa de experiență de cercetare la nivel înalt, de problemele de integritate sau de faptul că unii candidați aveau competențe în alte domenii decât Științele militare, Informații și Ordine publică – cum ar fi comunicare, filosofie sau limbi străine.

Singurul candidat de la Academia de Poliție care s-a înscris pentru selecția CNATDCU a fost Marin-Claudiu Țupulan, conducător de doctorate în Ordine publică și Siguranță națională și șef al Departamentului de Poliție din cadrul Facultății de Poliție. 

La o verificare a tezei acestuia realizată în 2016, lucrarea lui Țupulan a fost identificată cu un coeficient de similitudine 1 de 23% și cu un coeficient de similitudine 2 de 12,4% – ambele mult peste pragul admis.

Totuși, teza sa nu a fost trimisă, mai departe, la Comisia de Etică a Academiei, pentru a se stabili dacă este sau nu plagiată.

Marin-Claudiu Țupulan a fost implicat într-un scandal public uriaș în anul 2016, după ce a făcut parte din prima comisie de lucru a CNATDCU – cea care l-a declarat neplagiator pe fostul ministru de Interne Petre Tobă. În final, lui Tobă i-a fost retras titlul de doctor, prin ordin de ministru, în decembrie 2016.

Totuși, în noul CNATDCU, situația e următoarea: nou-înființata Comisie de Științe politice, Studii de securitate și Științe militare, Informații și Ordine publică va include o sub-comisie de Științe militare. 

Această sub-comisie are 5 membri, doi dintre ei fiind selectați direct de Ministerul Educației: Ghiță Bârsan, general de brigadă și rector al Academiei Forțelor Terestre din Sibiu, și Mircea Boșcoianu, comandor și profesor la Universitatea Transilvania din Brașov. 

Recomandările experților pentru Studiile militare

Surse din mediul academic susțin că cei trei profesori care s-au ocupat de selecția membrilor pentru Comisia de Științe militare, Informații și Ordine publică a CNATDCU au făcut Ministerului Educației o serie de recomandări. 

Propunerile – făcute de „selecționerii” Lavinia Stan (de la St. Francis Xavier University din Canada), Șerban Filip Cioculescu și Marian Zulean (ambii de la Universitatea din București) – au avut ca scop reformarea domeniului Științe militare, Informații și Ordine publică:

Cum comitetul de selecție a ales, pe baza criteriilor de evaluare, doar trei membri pentru noua Comisie de Științe militare, Informații și Ordine publică – care a funcționat întotdeauna sub formă de comisie de specialitate distinctă în cadrul CNATDCU –, la nivelul Ministerului Educației s-au căutat soluții, având în vedere că o comisie de specialitate nu poate funcționa cu doar trei membri. 

Pentru comparație, Comisia de Științe militare, Informații și Ordine publică din vechiul CNATDCU a avut 11 membri.

Două au fost variantele luate în calcul în Ministerul Educației, mai susțin aceleași surse: 

Soluția aleasă a fost ultima. 

Așa a apărut Comisia de Științe politice, Studii de securitate, Științe militare, Informații și Ordine publică, aceasta fiind una dintre schimbările majore din structura noului CNATDCU (cu mandat pentru perioada 2020–2024).

Această schimbare este una esențială: militarii nu mai sunt lăsați să decidă singuri, iar includerea lor într-un domeniu mai larg – al Științelor Politice și Relațiilor Internaționale – i-ar putea obliga nu numai să ridice standardele de calitate, dar și să aplice în mod riguros cerințele de integritate academică. 

Totuși, apariția acestei comisii ridică o serie de probleme. 

Profesorul Marian Zulean de la Universitatea din București, care a fost și raportorul comitetului de selecție pentru Comisia de Științe militare, Informații și Ordine publică, susține că a identificat două probleme în legătură cu noul domeniu doctoral de Studii de securitate, dar și cu comisia extinsă de Științe politice, Studii de securitate, Științe Militare, Informații și Ordine Publică. 

„În primul rând, atribuțiile principale ale CNATDCU sunt legate de abilitarea profesorilor de a conduce doctorate, de evaluarea doctoratelor sau de avizarea dosarelor de concurs pentru posturi de profesor și conferențiar, iar domeniul Studii de securitate nu are încă niciun profesor abilitat și nicio școală doctorală, deci nu are obiectul muncii. 

În al doilea rând, Studiile de securitate în Occident sunt un subdomeniu al domeniului Relații Internaționale (acreditat ARACIS în universitățile din România), iar din aceasta comisie lipsește exact domeniul Relații Internaționale”.

Totuși, profesorul Zulean crede că înființarea domeniului doctoral de Studii de securitate „reprezintă un pas mic în direcția bună”. 

„Se oficializează, de facto, existența domeniului Studii de securitate, care funcționează de ani buni la nivel de licență și master în multe universități din România”, mai susține Zulean. 

Soluția pentru corectarea anomaliilor produse în ultimii 20-30 de ani, în care s-au acordat multe doctorate plagiate în domeniul Științe militare, ar fi doctoratele profesionale pentru universitățile militare, crede Marian Zulean. 

„Dacă acest domeniu a fost creat pentru a re-credibiliza domeniul Științele militare, Informații și Ordine publică, trebuie să așteptăm să vedem ce criterii vor propune pentru abilitare și pentru acordarea titlului de doctor: vor fi apropiate de cele ale domeniului-mamă, Științele politice – sau de cele actuale ale Științelor militare, mult mai joase?”, se întreabă profesorul Zulean. 

Acesta susține că soluția potrivită pentru Științele militare ar fi să ofere doar doctorate profesionale. 

Producția științifică a „triunghiului universităților militare”

Începând cu anul 1993, în cele trei universități militare care organizează studii doctorale în domeniul Științe militare, Informații și Ordine publică s-au acordat 1.694 de titluri de doctor până la finalul anului 2019. 

Cel mai prolific an a fost, de departe, 2011, când s-au acordat nu mai puțin de 217 titluri de doctor în cele trei universități la un loc. 

Explicația pentru numărul mare de doctorate susținute în 2011 este dată de faptul că, imediat după intrarea României în Uniunea Europeană, universitățile au beneficiat de burse doctorale POSDRU, în valoare de circa 800 de euro lunar, care de multe ori erau chiar mai mari decât salariile câștigate de doctoranzi. 

După 2015, anul în care au început dezvăluirile despre tezele de doctorat plagiate susținute în cele trei universități militare, numărul de teze susținute a scăzut dramatic. Anul trecut au fost acordate, în total, doar 31 de titluri de doctor. 

Proporțional cu scăderea numărului de teze susținute, a crescut numărul de sesizări la CNATDCU îndreptate împotriva unor teze în Științe militare suspecte de plagiat. 

Astfel, în intervalul 2016-2020, la CNATDCU au fost înregistrate în total pe acest domeniu 56 de sesizări de plagiat dintr-un total de 100 – iar 37 de titluri au fost retrase definitiv, prin ordin de ministru, în urma verdictelor Consiliului. 

4 decizii ale CNATDCU care privesc specializarea Științe militare sunt acum în proces de contestare, iar alte 14 sesizări încadrate aceeași specializare sunt „în lucru”. O sesizare a fost clasată din motive de nerespectare a procedurii.