O retrospectivă a anului 2021 în 12 pași

12. În continuare Ion Iliescu este viu și bine-mersi

În consecință, starea cuantică a universului rămâne stabilă.

11. A avut loc un eveniment fără precedent în ultimii treizeci de ani: președintele actual al României și-a schimbat proiectul politic

El a îmbrățișat partidul pe care îl atacase un mandat și un pic, adversarul său fiind acum o formațiune care grupează – printre membri sau votanți – susținători hardcore ai săi din anii trecuți. 

Rocada n-a avut forța comunicațională dorită, Klaus Iohannis având programul inundat de vizite turistice și partide de golf care l-au împiedicat să articuleze răspicat ce și cum. Pentru unii români trădător al patriei în favoarea intereselor străine iar pentru ceilalți trădător al progresului în favoarea PSD, președintele a devenit singuratic și irelevant, începându-și cu forță în 2021 retragerea definitivă din spațiul public.

În caz că te întrebai, întrucât vorbim de un președinte aflat la ultimul mandat, evoluțiile sau involuțiile lui Klaus Iohannis nu schimbă starea cuantică a universului.

10. Am fost greieri vara și furnici îngrozite toamna

România a trecut prin primul an de pandemie târâș-grăpiș, etapizat și pe straturi sociale. S-a dansat la SAGA și la Untold în timp ce se murea în Botoșaniul rural. Am stabilit recorduri europene în ceea ce privește ritmul vaccinării în primele zile și săptămâni de acces la vaccinuri; spre finele anului am ocupat locuri fruntașe în clasamentele europene ale deceselor. În grădina Maicii Domnului, contrastele au fost la ele acasă.

9. S-au reunit toate ramurile FSN

Sub presiunea evenimentelor interne (criza de credibilitate a statului în contextul pandemiei) și poate externe (masarea de trupe rusești la frontiera cu Ucraina), la văzul banilor europeni ce s-ar putea pogorî peste România și la imboldul unui președinte țâfnos ca o tânără ce dorea sex, dar a fost respinsă de iubitul ei în ușa dormitorului, ramurile FSN și-au dat mâna, reunind la guvernare toate taberele și toate partidele politice cu damf de expirare.

S-a negociat până și aducerea lui Victor Ponta înapoi în PSD. Până și UDMR a fost băgat, pentru siguranță, în lesă, alături de partidele vechi, deși aritmetic vorbind prezența sa la guvernare nu era absolut necesară. Până și Grindeanu s-a întors într-o funcție publică!

Au fost lăsați pe dinafară liberalii (Orban, Bolojan), partidele cu o bază socială sau psihologică autentică și Liviu Dragnea, care din vară începând își reafirmă profilul public.

Prețul a fost o jertfă, și anume distrugerea viitoarei candidaturi la prezidențiale a lui Emil Boc. Micuțul politician originar din Răchițele s-a făcut de râs cu o metaforă fotbalistică exact când era nevoie să tacă, și în consecință va rămâne pe poziții la Cluj, făcând lucruri la care se pricepe infinit mai bine decât politica națională.

8. Vorbeam de fotbal? Echipa națională a ratat încă o calificare la Cupa Mondială, iar prezența sa la turneul olimpic de fotbal a fost nememorabilă

Din fericire așteptările vizavi de fotbalul românesc sunt în genere joase, deci nici măcar nu ne-am amărât.

Avem însă cea mai promițătoare generație de tineri de când am fost ultima dată la o cupă mondială (1998) și până acum. Sper ca așteptările să rămână joase… pentru ca presiunile să nu se acumuleze spre cote toxice.

7. În ultimele șapte luni de pandemie COVID-19 a ucis la fel de mulți români ca în precedentele paisprezece

Din nefericire, România este acum atât neprotejată cât și nemulțumită. Fără restricții excesiv de dure, AUR și electoratul său freamătă. Cazul certificatului verde este interesant și simptomatic: existența subiectului a enervat segmente importante din populație, dar nici măsura propriu-zisă nu a fost luată, statul român terminând și fără slănină pe buze, dar și cu sufletul în iad.

Protestatarii virulenți au căpătat excesiv de multă vizibilitate – deci și-au atins ținta – în dauna oamenilor semnificativ mai mulți care nu se vaccinează sau nu se pot vaccina din motive banale, dar mai puțin sexy. De altfel, protestele au fost relativ puțin numeroase, dar asta nu garantează nimic vizavi de anul viitor.

6. România este sub o pasă proastă a incertitudinii și furiei. Atitudinile anti-europene și anti-cam-orice sunt la apogeu

Incidentele violente de tipologii nu foarte comune – părinți vitregi ce-și ucid copiii, acte de violență la adresa necunoscuților – au fost la cote majore. Primul an în care vaccinurile au fost disponibile nu a fost, în genere, un an al amintirilor plăcute.

Am scris mai sus „în genere” de vreme ce, în același timp, pentru unii oameni, 2021 a fost un incubator al maturizării rapide. Pași care ar fi luat ani întregi sau care n-ar fi fost făcuți poate niciodată au fost realizați repede, accelerând destinele personale.

Hobby-uri au fost explorate în adâncime. Răni familiale vechi au fost expuse, vindecate și sunt în proces de cicatrizare. Unii oameni ștrengari au devenit părinți. Relații rapide și focoase au culminat rapid în căsătorii. Fără bâzâitul constant al lumii pre-pandemie, mulți români s-au putut întoarce asupra propriei vieți în tihnă. Sclipiciul și distracția de moment au lăsat loc altui tip de emoții: introspecția, depresia, nevoia de siguranță, protecție și stabilitate.

5. Motivațiile acestor nevoi sunt clare. În primele zece luni ale anului au murit, conform Institutului Național de Statistică, 224 de mii de persoane

În primele zece luni ale anului 2020 – când nu exista vaccin! – muriseră 200.342, cu puțin mai mulți decât într-un an normal, pre-pandemie (190-200 mii).

Aceste valori sunt triste, grave și dau de gândit.

Dacă exista gândul că, odată lumea blocată mai mult sau mai puțin în case, ar exista un imbold național spre a face copii, nici în 2021 această imagine nu s-a concretizat. Tot făcând vorbire despre primele zece luni:

Nevoia de protecție și stabilitate de care scriam la punctul anterior a avut și impactul de a amâna decizii majore. Cu dilemele puse în fața noastră de pandemie ne-am confruntat toți, răspunsurile fiind însă surprinzător de variate.

4. Față de luna decembrie a anului trecut, în acest moment avem prețuri cu 7% mai mari la bunuri alimentare și cu 10,5% mai mari la bunuri non-alimentare

„Reginele” fiind gazele (+46%) și energia electrică (+23%). Chiriile de asemenea sunt cu 2,8% mai mari, presiunea asupra orașelor mari rămânând semnificativă.

Creșterile de prețuri au avut loc în cea mai mare parte în ultima lună dar de-a lungul anului am putut observa cu toții că ceva nu foarte OK se întâmplă cu economia românească, cursul de schimb al euro ajungând foarte aproape de 5 lei iar creșterea prețurilor părând multora mai mare de 7% sau 10,5%.

3. Emma Răducanu și David Popovici au furnizat românilor încă un motiv de mândrie

În cazul jucătoarei de tenis e vorba de una împărtășită, fenomen din ce în ce mai răspândit (îți amintești de Bianca Andreescu?).

România poate produce miracole, chiar și dintre cele mai puțin vizibile.

2. Incremental România s-a mișcat un pic dinspre TV spre Instagram, dinspre Mihai Viteazul spre Banksy, dinspre Dobrin și Dumitrache spre GTA Online

Ne-au părăsit în acest an și s-au dus în altă lume siderurgiștii de glorie ai anilor ’70 și ’80, oameni care la liceu au trebuit să învețe în mod obligatoriu rusa, săteni ce au prins pe viu marile inundații din 1970, bucureșteni care la 20 de ani au tremurat de emoție și fericire la mitingul la care Ceaușescu condamna invazia Cehoslovaciei.

Au căpătat drept de vot două sute de mii de tineri pentru care a fi în afara Uniunii Europene e ceva de neconceput (deci nu neapărat de temut), pentru care TikTok e aer și apă, deloc fericiți că pandemia le-a jucat un renghi exact când aveau chef mai mare de socializare în persoană, sub o lupă socială online uneori terifiantă, deloc siguri de viitorul lor economic imediat – mai ales cei din mediul rural.

1. În acest an părinții – și în special mamele – au căpătat o voce aparte

Lipsa de claritate a prevederilor cu privire la deschiderea sau închiderea școlilor a provocat un val de furie practic neobservat în spațiul public. Nu exclud ideea ca următoarele proteste să fie ale părinților. Sunt oamenii cu mizele cele mai mari: ce accepți spășită sau spășit să ți se întâmple e inacceptabil pentru copilul tău.

Faptul că o scânteie nu a apărut deja în rândul acestui grup este, în bună măsură, senzațional.

Date INS cu privire la prețuri: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/ipc10r21.pdf