• în colaborare cu Mădălin Bețivoiu

Dacă ar depinde de Octavian Pascu și de colegii lui din proiectul Acoperișul Verde, al Asociației Cartier Aviației, pe fiecare metru pătrat de terasă de pe fiecare bloc din București ar crește plante indigene, tufe, flori și chiar copaci, ar bâzâi albine și ar zbura fluturi.

Sună ireal? Nu ați vizitat un acoperiș verde. Cei 900 de metri pătrați de acoperișuri verzi lor li se datorează – cu fonduri private, Octavian și colegii lui au reușit să amenajeze terasele a trei blocuri din Capitală. Și, cel mai important – au implementat soluția tehnică de acoperiș verde, pentru prima oară, pe blocuri din perioada comunistă.

„Hai să facem chestii prin Aviației

Asta și-a spus Octavian Pascu în 2016, când a înființat, împreună cu câțiva prieteni, Asociația Cartier Aviației. Era o perioadă propice implicării – verva cu Roșia Montană îi făcea pe din ce în ce mai mulți oameni să nu mai poată sta deoparte. În conștiința publică apărea și preocuparea pentru mediu, dar și o preocupare pentru comunități.

Octav nu s-a născut în Aviației, a crescut în Militari. Dar cartierul Aviației i-a devenit de suflet după ce s-a mutat acolo. 

Octavian Pascu, inițiatorul sistemului tehnic de acoperiș verde pentru terasele blocurilor din cartierul Aviației, sector 1, București. Foto: Lucian Muntean

Spune despre el că e libertarian, are un mic business de familie – o fabrică de confecții – și, printre altele, a făcut și masterul de antropologie de la SNSPA, dintr-o mare admirație pentru Vintilă Mihăilescu, fondatorul său.

De altfel, chiar Vintilă Mihăilescu vorbea în Etnografiile sale urbane despre sociabilitate, cu urme în spații și obiecte concrete. „Vecinătatea rămâne totuşi o comunitate de apartenenţă foarte puternică”, spunea Vintilă, numind blocul o „ipotetică unitate socială”. 

Terasa blocului prezintă o astfel de oportunitate, de a schimba structurile de vecinătate sau, mai bine zis, într-un caz ideal, de a le întări. E mult până acolo, însă Octavian a văzut asta mai bine ca oricine, în timp ce-și făcea drum prin hățișurile birocratice sau financiare ale unui astfel de proiect, dar și prin inevitabilele legături umane care se construiesc sau se descoperă pe parcursul lui. 

Octavian Pascu, inițiatorul sistemului tehnic de acoperiș verde pentru terasele blocurilor din cartierul Aviației, sector 1, București. Foto: Lucian Muntean

Ideea de acoperișuri verzi i-a venit într-o discuție cu un prieten la bere. Se gândeau să facă ferme pe bloc, la mare vogă atunci în New York. A început să studieze. Acoperișul Verde a fost primul proiect al Asociației.

Nu știa mare lucru atunci despre ce înseamnă un sistem tehnic de acoperire a blocurilor cu vegetație. Acum, vorbește cu lejeritate despre toate tipurile de plante, despre încărcătura posibilă pe metru pătrat, despre beneficiile acoperișurilor verzi și despre cum visează să le vadă pe cât mai multe blocuri.

Acoperiș verde din cartierul Aviației, sector 1, București. Foto: Lucian Muntean

Octav își amintește cum, atunci când era copil, simțea cum mai există încă spirit comunitar de bloc, cum copiii alergau dintr-un apartament în altul sau vecinii se cunoșteau între ei.

Poate fi un acoperiș verde un prilej de construire a unor microcomunități de bloc? Octavian e sceptic. Recunoaște că ar fi frumos, dar crede că trebuie recuperate multe până atunci la nivel de țesătură socială.

Cum înverzești un bloc prin complicatele meandre ale bunei vecinătăți

Cu primul bloc a fost mai greu. Aveau ideea, aveau banii obținuți prin câștigarea unui grant Ikea, nu aveau blocul. Au început să discute cu oameni din cartier. Șase luni le-a luat să îi convingă. Oamenii erau reticenți, nu știau despre ce e vorba, în ciuda planurilor și explicațiilor tehnice detaliate. 

Înainte, se punea măcar un pietriș pe bloc. Pe cele reabilitate au uitat să mai pună. Proteja și el folia de bitum”, spune Octavian. 

Dar întreținerea e minimă. „Ca să arate bine, ar trebui o dată pe an să investești 200 lei pentru îngrășământ. Atât”, explică Octavian. 

Peripeții au fost multe, firește. „Ne hotărâsem noi la o scară, vecinii erau de acord, toată lumea era de acord. Și aici apare o ceartă istorică. Șeful de scară se certase cu cineva pe locul de parcare, cândva prin anii ’90. Rămăseseră supărați. Când a văzut că celălalt voia, nu a mai vrut el, că nu puteau fi de acord”, își amintește Octavian râzând. 

Și birocratic a fost ceva bătaie de cap. „E un produs tehnic, care are reglementări în domeniul construcțiilor, e hidro și fono izolator. Conform legii, când pui astfel de sisteme, nu ai nevoie de autorizație de construire”, explică el. Dar, fiind sistem nou, au fost la primărie să ceară o opinie. Au consultat în detaliu cartea tehnică a imobilului, au lucrat cu o firmă de structuriști, au avut un proiect pus la punct în cele mai mici amănunte. 

Au pus primul acoperiș verde pe un bloc de pe Alexandru Șerbănescu. Apoi au vrut mai mulți. E bine să vadă unii la alții, de aia sunt importante proiectele pilot”, spune Octavian. 

Există și un aspect de cercetare, pentru a vedea care sunt cele mai potrivite plante, ce se aclimatizează bine. Octavian povestește despre cum au segmentat zonele – zone acoperite de role de plante diferite, o zonă de însămânțare, dar și o zonă de brown roof, unde au pus doar sol, pentru a vedea, în ani, ce tip de semințe aduce vântul.

Acoperiș verde pe terasa unui bloc din cartierul Aviației, sector 1, București. Foto: Lucian Muntean

Ba, mai mult, au avut și o zonă umedă, care a venit să rezolve o problemă din construcția terasei, unde apa pluvială, de ploaie, nu se putea scurge corespunzător. 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Sistemul extensiv, „mai minimalist”, costă 120-130 euro/mp, cu tot cu montaj. 

Poate costa mai puțin să faci acoperiș verde decât să schimbi țevile dintr-un bloc”, spune Octavian. „Noi recomandăm sistem de irigare prin picurare. 10, 20 lei pe lună la factura de apă a blocului, în lunile în care nu plouă”, explică Octavian. 

Și aici pot apărea mici probleme în comunitate. Octavian își amintește de cât de supărat a fost un domn că îi cădeau câțiva stropi de la sistemul de irigare de pe acoperiș pe mașină sau cum o doamnă era deranjată de zgomotul pe care îl făceau instalațiile în cele câteva minute pe zi cât erau pornite. 

Octavian Pascu, inițiatorul sistemului tehnic de acoperiș verde pentru terasele blocurilor din cartierul Aviației, sector 1, București. Foto: Lucian Muntean

Au urmat încă două acoperișuri verzi. Ar fi fost mai multe, dar pandemia le-a tăiat avântul și le-a stricat planurile. Planurile erau mari. 

Pentru 2020, introduseseră și o componentă de panouri solare montate pe acoperișurile verzi care, deși bugetată, nu s-a executat niciodată. Erau în colaborare cu primăria.

Acoperișurile verzi cresc durata de viață a panourilor solare și le fac mai eficiente. Cu cât se încinge panoul mai mult, cu atât e mai puțin eficient. Sunt și probleme birocratice însă – cum le legi la panourile de energie ale blocului? Cine câștigă? Primăria care le montează sau asociația de proprietari? O soluție împrumutată din alte țări e să scazi impozitul pe clădirile cu panouri solare, pentru că sunt eficiente energetic”, explică Octavian. 

Cum ajută un acoperiș verde sănătatea blocului și a orașului

Într-un oraș sufocat, orice zonă verde este o gură de oxigen. La propriu. În primul rând, ne explică Octavian, e un sistem de izolație foarte bun și natural. Cu un acoperiș normal, temperatura pe bloc poate ajunge la 80 de grade. Plin de verdeață, ajunge la maximum 35. Cu o soluție tehnică corectă și bine implementată, prelungește durata de viață a acoperișului și reduce costurile de gestionare, de exemplu, a apei pluviale. 

Pe acoperișurile verzi din București bâzâie insectele. Foto: Lucian Muntean

Mai mult, acoperișurile verzi țin praful. „Un green roof ia tot praful care se depune pe terasă și îl ține acolo. Altfel, se depune pe bloc, îl ia vântul și îl aduce jos”, explică el. 

Octav dă exemple de bune practici din alte țări cu ceva mai mare aplecare spre ecologie și sustenabilitate.

Uite, în Germania de Est, când au reabilitat blocurile, le-au gândit unitar, complet. Au făcut și acoperiș verde, au abordat lucrurile peisagistic, cu băncuțe, zone de relaxare, au mărit balcoanele oamenilor. Au gândit totul de la început.” 

Sistemul tehnic de acoperiș verde pentru terasele blocurilor din cartierul Aviației, sector 1, București. Foto: Lucian Muntean

Un acoperiș verde reduce costurile de încălzire și răcire ale clădirii, reduce radiațiile, inclusiv pe cele ale rețelelor de telecomunicații, filtrează aerul, captează CO2 și microparticule și stimulează pozitiv dezvoltarea biodiversității. Pe cele trei acoperișuri deja amenajate sunt albine, fluturi sau tot felul de alte insecte, vin păsările și cresc plantele. 

Deși un acoperiș verde e o soluție ecologică, recomandată de Uniunea Europeană prin directive pentru reducerea poluării, Octavian insistă și insistă că „acoperișul verde nu este spațiu verde la fel cum nici plantele tale de pe balcon nu sunt spațiu verde”.

Acoperișul verde nu poate înlocui spațiul verde. Foto Lucian Muntean

Știe și de ce insistă – încadrarea la spațiu verde ar deschide poarta spre abuzuri. Cum ar fi ca un dezvoltator, care e obligat prin lege să asigure un anumit număr de metri pătrați de spațiu verde, să spună bine, bine, îl fac pe bloc și să construiască, de fapt, pe toată suprafața pe care o are?

S-a întâmplat, povestește Octavian. „Spațiul verde este pe pământ, una nu o înlocuiește pe alta”, spune el. 

Înverzitul teraselor pe bloc ar putea da o identitate nouă, modernă și alternativă orașului, ar putea schimba peisajul urban și natura sa aglomerată și uneori apăsătoare.

Sistemul tehnic de acoperiș verde pentru terasele blocurilor din cartierul Aviației, sector 1, București. Foto: Lucian Muntean

Există o logică intrinsecă a fiecărui oraș, cum o numea Martina Low, iar în București ea se definește vizual printr-un gri predominant de beton, prin improvizații și o lipsă de coerență cu impact asupra vieții de zi cu zi. Din punct de vedere al urbanismului peisagistic, amenajarea unor spații cu adevărat verzi ar arăta ca mici oaze în griul orașului văzut de sus; un oraș cu oaze verzi în sânul comunităților locale îndeplinește o viziune urbanistică mai veche, ca în Broadacre City al lui Frank Lloyd Wright, marele arhitect american, de exemplu.

Iar acoperișurile verzi pot reprezenta o reînnoire a orașului, dar și o cale de a aduce oamenii împreună în proiecte comunitare.

Totuși, cine ar trebui să se ocupe de acoperișurile verzi?

Nici aici nu-i tocmai simplu. „Politicul are nevoie să se vadă. Dacă nu se vede, nu primează acel proiect. Autoritățile locale zic eu vin, fac și cine vede? E despre imagine. În București, nu se prea uită lumea de sus, nu ai o diferență de nivel ca în alte orașe”, povestește Octavian Pascu despre cum prioritizează autoritățile proiectele. „Hai să facem tot cartierul! Atunci se va vedea!”, le-a spus Octavian aleșilor noștri, cu gândul că, după cartier, va urma tot Bucureștiul. Dar a venit pandemia.

De când le-a venit ideea acoperișurilor verzi, oamenii de la Asociația Cartier Aviației, printre care și el, au discutat mult cu autoritățile locale, dar și cu cele centrale sau chiar cu europarlamentari români. 

Implementarea acoperișurilor verzi la un nivel mai mare presupune un parteneriat public-privat pentru accesarea fondurilor europene. Mai exact, nu poate merge un ONG, împreună cu o asociație de proprietari, să ceară bani, ci este nevoie de un parteneriat cu statul. Pot aplica, deci, împreună cu primăria de sector, de exemplu. La nivel de țară, Ministerul Mediului ar putea fi un actor important, dacă acoperișurile verzi ar deveni o prioritate. Greu de crezut. 

Octavian Pascu și Luca Laurențiu, inițiatorii sistemului tehnic de acoperiș verde pentru terasele blocurilor din cartierul Aviației, sector 1, București. Foto Lucian Muntean

Mai întâi de toate însă, locatarii și asociațiile de bloc sunt atât beneficiarii, cât actorii principali ai acestui proiect; ei vor fi cei mai importanți promotori ai proiectelor de amenajare dar și a celor de utilizare a spațiului. Ei stau la baza acestui mod de a face orașul, prin ecologizarea teraselor și coagularea comunităților. Și tot ei ar trebui să aibă deschiderea de a transforma acoperișul blocului într-unul prietenos cu mediul. 

În același timp însă, poate exista o rezistență crescută la nou și o reticență a locatarilor în a-și asuma costuri noi, cum au remarcat Octavian și colegii lui în implementarea acoperișurilor verzi existente. Gestionarea și mentenanța acoperișului trebuie făcute de către locatari, dar costurile sunt reduse. 

De care să ne bucurăm și să-l iubim, pe care să-l arătăm musafirilor, și cu care să contribuim la un oraș mai verde? Să luptăm, de la nivelul mic, al fiecărui bloc, cu poluarea și cu urâtul? Să aducem un pic de verde pe blocurile gri și neprietenoase ale comunismului și să schimbăm peisajul urban?

Octavian și colegii lui de la Asociația Cartier Aviației insistă că da, într-o inițiativă care merge mai departe, cu o idee care speră să-și găsească, așa cum merită, susținerea autorităților la o scară mai mare.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.