Zeci de companii și mii de gospodării au încasat despăgubiri în urma epidemiei de pestă porcină FOTO Inquam Photos / George Călin

O agenție a statului a folosit GDPR pentru a ascunde beneficiarii despăgubirilor după pesta porcină

Agenția Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a folosit legislația care protejează datele personale drept pretext pentru a refuza să spună cine sunt companiile și persoanele fizice care au încasat despăgubiri în urma epidemiei de pestă porcină, precum și ce sume au încasat.

Printre companiile vizate se află Tel Drum, dar și cele mai mari companii din industria de profil din România. În total, în 2018 și 2019, companiile au primit peste 270 de milioane de lei despăgubiri, iar persoanele fizice, peste 73 de milioane, din fonduri publice.


În luna februarie a acestui an, PressOne a solicitat Agenției Sanitar Veterinare numele companiilor care au încasat despăgubiri în urma pestei porcine declanșate în ultimii doi ani, dar și sumele încasate de acestea. Pentru că despăgubirile au vizat și persoane fizice, am cerut și numele acestora, precum și sumele încasate.

La începutul lunii martie, Agenția ne-a transmis că nu ne poate oferi datele solicitate – cu alte cuvinte, că și numele companiilor private care au beneficiat de bani publici sunt protejate. Motivul oficial invocat a fost legislația care protejează datele personale – mai precis Regulamentul General de Protecție a Datelor Personale (RGPD, în engleză, GDPR).

Aceste companii, ale căror nume ANSVSA le trecea la „date personale” încasaseră, până în martie, 2019, peste 193 de milioane de lei despăgubiri, din bani publici, după ce sacrificaseră porcii depistați ca fiind purtători ai pestei porcine. Doar în 2018, peste 360.000 de porci au fost sacrifcați în România. (Detalii despre cum a reacționat România în timpul epidemiei de pestă porcină puteți citi aici și aici).

În luna noiembrie, după schimbarea Guvernului, și la o zi după schimbarea directorului ANSVSA, am solicitat din nou aceleași date: numele beneficiarilor, companii și persoane fizice.

În noul răspuns transmis PressOne, Agenția oferă, de data aceasta, numele companiilor și sumele încasate de fiecare în anii 2018 și 2019. Aceeași Alina Monea care semnează răspunsul din martie îl semnează și pe cel din noiembrie. Într-unul e ilegal să primim informațiile publice solicitate, în al doilea e legal. La o distanță de câteva luni.

Puteți citi răspunsul integral aici.

Printre companiile despăgubite se află companii mari de pe piața crescătorilor de porci din România: Tebu Consult Invest, Romsoci, DAB Zootehnica SRL, Carniprod SRL sau Interprod Peris. La nivelul județului Teleorman, singura companie care a încasat despăgubiri în urma epidemiei de pestă porcină este Tel Drum. Alte sume sunt încasate de câteva Asociații de vânători și pescari, precum și de persoane fizice.

În total, în 2018 și 2019, ANSVSA a plătit 258 de milioane de lei despăgubiri către companii, și alte 74,3 milioane de lei către persoane fizice. Numele acestora sunt în continuare considerate date care nu sunt de interes public.


Regulamentul GDPR se aplică doar datelor cu caracter personal, deci informațiilor care pot să identifice direct sau indirect o persoană fizică.

Este evident că primul refuz de a transmite orice dată a fost exagerat, iar a doua variantă – de a anonimiza doar datele cu caracter personal din informații – este cel care pare corect.

Trebuie spus că este un potențial conflict între accesul la informații publice și datele cu caracter personal, care nu este ușor de tranșat de fiecare dată – și acum ramâne la latitudinea fiecărei instituții să fie în stare să facă acestă apreciere în contextul lipsei unor recomandări oficiale românești

Bogdan Manolea, director executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet

Pe de altă parte, Diana Ionescu, lector la Facultatea de Drept de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj pune în context raportul dintre informațiile de interes public și protecția datelor personale.

Informațiile de interes public sunt definite de Legea nr. 544/2001 ca fiind informațiile care privesc activitățile sau care rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației. Aceeași lege definește datele personale ca fiind informațiile privind o persoană fizică identificată sau identificabilă. 

În baza art. 12 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 544/2001, informațiile privind datele persoanele nu pot fi comunicate cetățenilor deoarece, în principiu, ele nu reprezintă informații de interes public. 

Ca excepție însă, în baza art. 14, informațiile privind datele persoanele devin informații de interes public în măsura în care afectează capacitatea de exercițiu a funcției publice.

Astfel, numele unui funcționar care a luat o decizie în exercițiul funcției publice reprezintă o informație de interes public și trebuie comunicată solicitantului. În măsura în care în același document sunt incluse atât informații de interes public, cât și date personale, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că documentul se comunică, cu anonimizarea datelor personale. În această situație, potrivit Deciziei nr. 37/2015, autoritatea publică nu poate refuza comunicarea întregului document, ci are obligația comunicării acestuia, cu anonimizarea datelor personale”, a explicat ea pentru PressOne.  


După implementarea GDPR în România, mai multe instituții publice au început să refuze accesul la informații de interes public, motivând că protejează, astfel, date personale.

Situația a fost comunicată de mai mulți jurnaliști comisarului european pentru Justiție, Vera Jourova, într-o dezbatere organizată de europarlamentarii Renew Europe Ramona Strugariu și Dragoș Tudorache.

GDPR nu a fost creat pentru a fi abuzat de politicieni. Știu unele cazuri și am cerut Comitetului european pentru protecția datelor să ne ofere o interpretare. GDPR nu trebuie abuzat împotriva ziariștilor și accesului la informații. Anul viitor vom evalua GDPR pentru a vedea cum funcționează, vă promit acest lucru”, a spus Jourova, citată de G4Media.

În urma dialogului cu jurnaliști din mai multe țări UE, Jourova a anunțat că va demara o evaluare a aplicării Regulamentului în spațiul european, în 2020.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...