Cine e vinovat pentru răspândirea pestei porcine: "Ai noştri nu aveau nimic pregătit"

Codruţa Simina

Redactor

Un document elaborat de membri ai Colegiului Medicilor Veterinari arată că autoritățile au acționat greșit și foarte târziu în gestionarea focarelor de pestă porcină africană (PPA) apărute în vara aceasta în România.

Documentul atrage atenția că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și-a ignorat pur și simplu două atribuții esenţiale într-o asemenea situație de criză:

Mai mult, în plină epidemie de PPA, statul român menține în vigoare un Ordin al ANSVSA, emis la începutul lui 2018, care anulează pur și simplu o rundă a controalelor anuale pe care medicii veterinari trebuie să le facă în exploatațiile non-profesionale de porci.

„Ai noștri nu aveau incineratoare, nu aveau dezinfectanți, nu aveau nimic pregătit”

Vă amintiți fotografiile în care maşinile care ajung într-un focar de PPA sunt puse să treacă peste un covor îmbibat cu dezinfectant?

Colegiul Medicilor Veterinari arată că nu există bază legală pentru așa-numitul „filtru de dezinfecție” destinat mijloacelor auto.

Dimpotrivă − consideră autorii documentului −, el n-a făcut decât să le arate fermierilor și crescătorilor de porci că autoritățile tratează această problemă cu cea mai mare neseriozitate – deci, pot face și ei la fel.

Profesorul universitar Adrian Oros, vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari și prorector al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj, explică, într-un dialog cu PressOne, erorile făcute de autoritățile care au cea mai mare responsabilitate în gestionarea epidemiei de PPA.

El este deputat PNL și vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură a Camerei Deputaților.

*

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

18 zile au trecut între semnalarea, în 10 iunie 2018, a primului focar de PPA și convocarea Centrului Național de Combatere a Bolilor, rememorează Adrian Oros.

În acel interval, în România au apărut 131 de focare de PPA. Iar convocarea Centrului s-a făcut când boala pătrunsese deja în primul mare complex de creștere a porcilor, care avea 46.000 de capete.

„Cum trebuia să arate intervenția? Ați văzut filmele americane cu viroze de-alea grele? Exact așa trebuia să acționăm. Se activa Centrul Local, în prima localitate în care a apărut − Ceatalchioi, din județul Tulcea.

Înconjurau localitatea. Dar nu așa, un drum de acces și pui un covor de ăla la 40 de grade cu dezinfectanți. Nu.

Acoperi toate drumurile, inclusiv punctele de intrare și ieșire. Și nu pui de la ora 8 la ora 15 restricționare de circulație, iar la ora 15 te duci acasă. Ei așa au făcut.

Înconjori totul, nu mai intră și nu mai iese nimeni, nici măcar la serviciu. În două zile se intră cu jandarmi, cu medici veterinari.

Or, ai noștri nu aveau incineratoare, nu aveau dezinfectanți, nu aveau nimic pregătit.

Te miști repede, omori toate animalele, despăgubești pe loc, ca omul să aibă încredere, iar populaţia din alte localități să știe că e o chestie serioasă. Oamenilor le creai sentimentul că e ceva serios și sunt protejați”, a explicat profesorul Oros.

El arată că cele 18 zile au fost decisive pentru răspândirea masivă a PPA:

„Știți ce s-a întâmplat în perioada asta? La nivel local s-a dus medicul veterinar cu o hârtie, că este boală în comună. Dar el este singur.

Și oamenii și-au zis: «Mamă, cine știe când vom fi despăgubiți? Dacă mi se îmbolnăvesc?!» Și și-au dus animalele: la mătușa din Brăila, în alte locuri. De-aia în primele zile ați văzut că epidemia a cuprins 10 județe”.

Deputatul Adrian Oros, prorector al USAMV Cluj. Foto: Raul Ştef

Cine câștigă și cine pierde

Potrivit legii, un crescător de porci este obligat să anunțe medicul veterinar în termen de 7 zile după nașterea unui exemplar nou, pentru ca acesta să fie înregistrat în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor.

Doar că, de vreo 3 ani, acest sistem informatic se blochează și nu mai este utilizabil decât în anumite județe.

Ca atare, statul român nu știe câți porci există în țară, unde se află aceştia și dacă sunt crescuți conform normelor sanitar-veterinare.

Pentru fiecare porc identificat, medicii veterinari ar trebui să consemneze în sistemul informatic care-i sunt bolile, ce intervenții s-au făcut asupra sa, dacă a fost vândut și, inevitabil, când și de ce moare.

Dacă un crescător nu solicită prezența medicului veterinar, acesta nu are nici o bază legală să-i intre în gospodărie.

În plus, într-un gest de neînțeles, ANSVSA a emis la începutul acestui an un Ordin (numărul 17) de anulare a inspecției anuale prin care, până acum, medicii veterinari depistau gospodăriile unde sunt crescuți porci neidentificați și neînregistrați.

„Acum există în lucru o Ordonanță prin care să se schimbe procedura de despăgubire. Adică să fie despăgubiți și proprietarii de porci neidentificați.

Adică tu încalci legea, crești porci fără să respecți normele, și, în loc să fii amendat, noi îți facem o procedură prin care îți identificăm, după 3 luni, porcul care a murit, și te și despăgubim…”, detaliază Adrian Oros.

El ține să precizeze că, în tot ceea ce presupune intervenția imediată, aplicarea măsurilor de urgență, mobilizarea, informarea corectă a publicului și folosirea resurselor în epidemia de PPA, responsabilitatea aparține, prin lege, ANSVSA, nu Ministerului Agriculturii.

Geronimo Răducu Brănescu, directorul general al ANSVSA. Foto: George Călin / Inquam Photos /

De altfel, ANSVSA, condusă actualmente de Geronimo Brănescu, nici măcar nu funcționează sub autoritatea ministrului Agriculturii, ci sub cea a Guvernului, „în coordonarea prim-ministrului, prin Cancelaria prim-ministrului”.

Cu alte cuvinte, șeful lui Brănescu este premierul Viorica Dăncilă, și ea trebuia să-i ceară socoteală pentru catastrofa care a lovit industria cărnii de porc din România.

PressOne a solicitat oficial conducerii ANSVSA să comunice protocolul de intervenție în cazul declanșării epidemiei de PPA. În răspunsul pe care l-am primit nu se menționează niciunde cine este autoritatea responsabilă în acest caz.

„În cazul în care, într-o exploatație, se află unul sau mai mulți porci suspectați de infecție cu virusul pestei porcine africane, autoritatea competentă pune în aplicare imediat mijloacele de investigare oficiale în conformitate cu procedurile stabilite în manualul de diagnostic pentru PPA, ce are drept bază legală Decizia Comisiei 442/2003.
Confirmarea PPA atrage după sine demararea procedurilor Directivei 2002/60/CE transpusă în legislația națională prin Ordinul ANSVSA nr. 99/2006, modificat”.

Răspunsul ANSVSA
la solicitarea PressOne

„Ne luptăm cu virusul”

Am căutat Ordinul 99/2006. Încă din primul articol, documentul precizează: „Prezenta normă sanitară veterinară stabileşte măsuri naţionale minime pentru controlul pestei porcine africane”.

De-a lungul întregului Ordin, despre ANSVSA se vorbeşte ca fiind autoritatea competentă pentru toate măsurile care trebuie să fie luate.

De ce luptă, atunci, la toate televiziunile, ministrul Agriculturii cu pesta porcină?

Răspunsul profesorului Adrian Oros este că Petre Daea nu pricepe ce se întâmplă și amestecă lucrurile:

„Dumnealui a fost secretar cu agricultura la Mehedinți, iar dacă îl ascultați, are stilul acela declamativ: «Vom face totul!».

De curând a fost în România Phil Hogan, comisarul european pentru agricultură, care este fermier irlandez. Iar domnul Daea îi vorbea lui Phil Hogan în română, desigur.

Între ei era o doamnă care traducea − ulterior am aflat că e soția lui Petre Daea. Dar e foarte greu să încerci să traduci prostiile lui.

Ministrul striga: Phil, eu sunt în dispozitiv de la ora 5.30! Mă așteaptă cinci doctori, cinci specialiști, cinci de-ăia, cinci de altfel! Ne luptăm cu virusul!

Omul se uita lung la el. Cum să-i traduci că Daea e «în dispozitiv»?!”

Ministrul Petre Daea, alături de comisarii europeni Phil Hogan și Corina Crețu, la dezbaterea organizată în septembrie de Facultatea de Studii Europene a UBB Cluj. Foto: Dan Bodea / Transilvania Reporter

Revenind la documentul întocmit de membri ai Colegiului Medicilor Veterinari, o altă informaţie relevantă este că, tot anul acesta, prin modificarea legislației, Ministerul Agriculturii și ANSVSA au permis exploatațiilor non-profesionale care au mai puțin de 20 de porci să vândă pe tot teritoriul României.

Normele de biosecuritate au fost reduse la minimum pentru aceste exploatații, în timp ce pentru o fermă cu minimum 50 de porci au fost înăsprite.

Documentul mai notează că ANSVSA ar fi trebuit să cumpere incineratoare pentru sacrificarea porcilor. Deși această obligație era cunoscută încă din februarie 2017, ca rezultat al unui control efectuat de Directoratul General pentru Siguranța Sănătății și a Alimentației din UE, ANSVSA nu a dus-o la îndeplinire.

În plus, medicii veterinari arată că alte două acțiuni au fost implementate fără bază legală:

În același timp, medicii veterinari consideră că la răspândirea bolii au contribuit:

De asemenea, deşi creșterea porcilor domestici în spații neîngrădite și neprotejate împotriva contactului cu porcii mistreți este strict interzisă de lege (407/2006), controalele la stâni, unde se practică acest sistem, au început abia în luna august a acestui an, adică la două luni de la declanşarea epidemiei de PPA.

„Domnul Daea mi-a spus la un moment dat: domnule, am fost în 200 de focare de pestă porcină africană!
Și i-am zis: foarte rău ați făcut, probabil sunteți cel mai mare purtător de virus!”

Adrian Oros, vicepreședinte al
Colegiului Medicilor Veterinari din România

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€