Muzicanții din Pălatca. Tradiție și destin

Oamenii faini

20/05/2023

Pălatca, jud. Cluj. Martie 2018. Dr. Colleen Bertsch, o etnomuzicoloagă de origine americană mă roagă să o ajut cu o traducere și niște fotografii. Făcea o cercetare pentru doctorat cu niște muzicieni tradiționali din Câmpia Transilvaniei despre care eu nu știam absolut nimic. Alături de Florin Codoba și „banda” lui s-au plimbat vreme de ore în șir pe crengile unui stufos arbore genealogic în care se amestecau nume precum Kodoba scris ba cu K ba cu C, Mácsingó sau Radák. Povestea mi s-a părut fascinantă.

Toți erau muzicanți de multe generații, păstrători ai unei îndelungate tradiții. Însă, ca toate lucrurile frumoase pe lumea aceasta, erau o specie amenințată cu extincția datorită unui exces de informație muzicală de o multitudine de genuri, venind peste ei și peste noi toți, de peste tot. La final, cei patru au oferit un generos recital în curte, printre pomii care așteptau să înverzească.

Muzica lor avea ceva ancestral, profund, misterios, ușor nostalgic. M-a urmărit vreme de 5 ani. Apoi n-am avut stare, i-am căutat și ne-am regăsit. Așa s-a născut acest mic documentar.

Pălatca, jud. Cluj. Martie 2023. În cimitirul reformat al comunei, juniorii familiei Codoba însoțiți de tatăl lor și de vărul Nați, un alt muzicant local cunoscut, cântă la mormântul bunicului lor Martin doina sa favorită. Este un moment solemn. Se împlinesc 20 de ani la plecarea sa.

Apoi mergem împreună la casa lor părintească unde visează să construiască un centru muzical pentru tabere de vară, care să păstreze memoria înaintașilor. Povestim despre viață și moarte, vorbim despre vecini, dar și despre diverse melodii adaptate după cum fredonau oamenii pe vremuri. Aflăm chiar și originea „Bătutei de pe Isec”, devenită o piesă clasică. Vorbim despre planuri de viitor și destinul fragil al muzicii lor, deocamdată aflată pe mâinile bune ale celor doi tineri păstrători ai tradiției. Florin este peste măsură de fericit că băieții lui au preluat ștafeta și continuă povestea familiei.

Crescut în tradiția muzicanților romi, având dublă cetățenie (română și maghiară) și fiind o prezență constantă la nunți românești sau baluri și evenimente organizate de etnicii maghiari la diferite Táncház (Casa Dansului), Florin Codoba se află azi într-o fluidă negociere a propriei identități. Se află peste tot și nicăieri. Dar prin talent și o memorie muzicală de-a dreptul incredibilă reușește alături de „banda” lui să se adapteze permanent, să anuleze orice diferențe etnice și să facă lumea să se simtă minunat la orice gen de petrecere sunt invitați să cânte. Posedă o adevărată știință de a media orice situație dificilă, iar rezistența lor la uzură este remarcabilă.

Dr. Könczei Csongor cercetător și conferențiar universitar, un excelent cunoscător al fenomenului Táncház și al muzicii tradiționale a zonei afirmă că „acești muzicanți de etnie romă şi-au păstrat mereu rolul de mediator între culturile locale de maghiari, români şi ţigani, dat fiind faptul că membrii ei au fost cei care au transmis şi au furnizat cultura tradiţională, prin muzică şi dans, fiecăreia dintre aceste etnii”.

Vișea, jud. Cluj. Februarie 2023. Ne aflăm într-un alt sat ascuns printre colinele domoale ale câmpiei unde câmpurile de stuf ascund ochiuri neștiute de apă. Jancsi Bácsi, un adevărat stâlp al satului împlinește azi venerabila vârstă 80 de ani. În ciuda cifrei, nu a uitat jocurile tradiționale care pe vremuri aveau loc la Táncház.

Jancsi Bácsi a invitat la Căminul Cultural toată comunitatea, majoritatea de etnie maghiară. Nu își poate ține ziua fără Muzicanții din Pălatca. La fel a făcut și în urmă cu exact 20 de ani, când a împlinit vârsta de 60 de ani.

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani. foto: 11784053 | Electric © MingWei Chan | Dreamstime.com

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

PressOne Alege: Călin Georgescu are un mic avans în fața lui Ciolacu. Urmează turul Iliescu-Vadim, varianta TikTok. Lasconi pe locul III LIVE

Peste 18 milioane de români sunt așteptați la primul tur al alegerilor prezidențiale. PressOne vă prezintă cele mai importante evenimente din ziua votului. 

Ziua lui începe într-o notă tristă, cu un cântec de jale pentru prietenii plecați, inclusiv tatăl lui Florin. Codoba Martin a fost o adevărată legendă printre primașii (prim viorist într-un taraf) din Transilvania. Surpriza serii este că urmașul și elevul său Florin este acum acompaniat de propriii lui fii, un motiv de mare mândrie. Este semnul că tradiția merge mai departe. Florin jr. are 16 ani și cântă la vioară, iar fratele lui, Marius are 13 ani și cântă la violă.

Astăzi se cântă în formulă de cinci, tipică pentru noul stil de la Pălatca. Sunt doi vioriști, doi braciști și un contrabas. Totul e mai amplu, amplificat și mult mai nuanțat. Așa cum mi-a povestit Florin, pe vremuri taraful era compus doar din trei oameni. Iar acești muzicanți cântau pentru bucate pentru familie. Vremurile erau grele. După nunțile ce țineau 2-3 zile apăreau morți de oboseală de după deal cu o găină sub braț sau un sac cu ciucalăi (știuleți) de porumb peste umăr. Gordunașul (contrabasistul) avea viața cea mai grea. Fiindcă el avea de cărat și cel mai mare instrument.

Final

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Florin Codoba este azi un tezaur folcloric remarcabil. Nu vorbește mult, nu teoretizează și fie că predă ore online, ține cursuri la tabere de vară cum ar fi cea din Răscruci organizate de Fundația Kallós sau chiar în Michigan, US, folosește aceeași metodă după care a învățat el însuși această artă de la tatăl și unchiul său începând de la vârsta de doar trei ani.

Limbajul său este exclusiv muzical. Predă prin pură invitație la imitație, fără note și partituri, totul bazându-se pe ceva foarte greu de înțeles și aproape imposibil de reprodus de către muzicienii clasici – emoție și stil. Mai nimeni nu poate pricepe de unde vin floricelele lui melodice, improvizațiile și mișcările laterale ale degetelor cu care creează niște misterioase note-fantomă menite să-i coloreze piesele.

Emoția și stilul Muzicanților din Pălatca răsar nu doar din negura unei îndelungate și misterioase istorii, ci vin și dintr-un talent nativ combinat cu pasiune, plus cu o sfântă încăpățânare de a nu lăsa ca aceste valori să piară și să devină uitare.

Mulțumiri speciale:

Orbán Márta este una dintre elevele lui Florin. Este pasionată de muzică și dansuri tradiționale. Ne-am întâlnit la petrecerea de la Vișea și ne-a ajutat ulterior cu multe informații importante.

Dr. Könczei Csongor este antropolog, în prezent cercetător în cadrul Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale. Ne-a oferit prețioase studii și materiale informative.

Dr. Colleen Bertsch ne-a ajutat să înțelegem mai bine particularitățile muzicanților din Pălatca. Azi Colleen conduce o orchestră și predă azi cursuri de vioară, violă, violoncel și bas la o școală din zona Roseville și la Universitatea Augsburg, Minnesota.

Koszorus Kristina aka Koszika ne-a pus tehnica de violonist a lui Florin într-o lumină nouă. Azi Koszika e implicată în diverse proiecte muzicale în România și Ungaria unde îmbină un stil etnic, multicultural, dar se simte confortabil și în zonele de indie, folk și jazz. https://koszika.com/

Székely Anna este director executiv la Tășuleasa Social. Ne-a ajutat cu traducerea din maghiară și voiceover pentru cele spuse de Koszika.

Anca Brășfălean este redactor la Radio Cluj și îi mulțumim pentru amabilitatea de-a înregistra vocea pentru cele spuse de Colleen.

La final dar nu și în ultimul, rând îi mulțumim Primașului Florin Codoba, tarafului său și întregii familii pentru deschidere, amabilitate și mai ales, răbdare. Îi puteți găsi pe facebook sau youtube căutând Banda Palatca sau pe situl propriu. https://palatcabanda.ro/.

Dacă doriți ca visul lui Florin să devină realitate puteți sprijini Centrul muzical din Pălatca făcând o donație prin paypal la [email protected] sau direct pe adresa asociației sale:

Martin Codoba - Asociația CODOBA PRO
RO025TRLRONCRT0642149101 Banca Transilvania

echipa pressone

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Share this