„Monitorul din camera copiilor a arătat chiar și 16 grade.” Cum se simte criza căldurii în București văzută dintr-un apartament din Sectorul 3 de la parter

Bianca Dragomir

„N-am mai avut așa o iarnă de vreo zece ani”, am tot auzit în ultimele două-trei săptămâni. Episoadele de ger, cu temperaturi mult sub minus, s-au întins, în unele zone din țară, și pe câte șase zile. În tot acest timp, în București peste 3.000 de imobile n-au avut căldură și apă caldă, ca urmare a avariilor la sistemul de termoficare centralizat.

Am fost la o familie din Sectorul 3 pentru a vedea cum arată viața de zi cu zi atunci când afară sunt  -15 grade și caloriferele din casă sunt reci sloi. 

___

Andrei locuiește la parterul unui bloc de pe strada Schitului, în Sectorul 3 din București. Din când în când iese să fumeze pe balconul închis, dar nu înainte să se îmbrace de parcă ar pleca într-o expediție polară, cu geacă groasă și fes. De acolo vede, la mai puțin de un kilometru, furnalele CET Sud. Ironic, proximitatea sursei principale de agent termic a Capitalei nu îi garantează căldură, ci mai degrabă îi oferă o perspectivă demnă de un film asupra avariei care ține deja de câteva săptămâni: aburul care iese prin hornuri este mult mai subțire decât în alți ani.

„Faptul că suntem aproape și că, teoretic, ar fi trebuit să avem o presiune și mai mare la apa din calorifere mi se pare cu atât mai absurd”, îmi spune Andrei în timp ce privește spre CET Sud. „Chiar vezi că ceva este diferit față de alți ani, prin hornuri ies mult mai puțini aburi decât de obicei.”

Deși de la balcon vede furnalele CET Sud, în casă Andrei nu simte căldură care ar trebui să-i vină de la ele FOTO: Bianca Dragomir

Înapoi în apartamentul unde Andrei locuiește împreună cu soția și cei doi copii ai săi e răcoare. În jur de 18 grade. Mai cald e doar în camera copiilor, dar asta doar pentru că acolo merge aproape constant un calorifer electric. În nopțile reci, Andrada doarme și ea împreună cu cei mici în camera încălzită electric.

O rutină a supraviețuirii și nopți cu 16 grade în casă

Pentru Andrei, soția sa Andrada și cei doi copii ai lor, Tudor (6 ani) și Toma (3 ani și jumătate), viața de zi cu zi s-a transformat într-un exercițiu de adaptare la frig. Și asta cam din 2019-2020. „În primii ani după ce ne-am mutat aici (n.r. Andrei s-a mutat pe strada Schitului în 2016) nu am avut nicio problemă cu căldura sau apa caldă. De fapt, înainte să ne mutăm chiar am întrebat vecinii dacă are vreunul centrală, pentru că apartamentul acesta nu avea și voiam să văd cum îmi prioritizez investițiile, dacă renovăm apartamentul sau cumpărăm o centrală. Pentru că nimeni de pe scara noastră nu avea centrală, m-am gândit că asta înseamnă că totul este în regulă și nu este nevoie”, își amintește Andrei.

În schimb, după vreo trei ani au început problemele. Cu fiecare iarnă, în casă a devenit tot mai frig. „Niciodată nu m-am gândit că voi avea nevoie de un calorifer suplimentar, nicăieri pe unde am mai stat de-a lungul timpului nu am avut problemele pe care le avem în prezent cu căldura.”

Andrei a recurs la această soluție încă din 2019 când primul lor băiat, Tudor, avea până într-un an. Imediat după ce a văzut pe monitorul portabil din camera celui mic 18 grade Celsius. „Țin minte foarte bine, m-am panicat și m-am dus la primul magazin, am luat ce aveau pe stoc.” 

În prima noapte cu ger, când a început să și ningă, monitorul din camera copiilor a arătat și 16 grade. Însă cu ajutorul caloriferului electric, Andrei reușește să mențină în camera celor mici o temperatură de 21 de grade. În restul casei, valorile oscilează între 18 și 19 grade, ceea ce îi forțează pe toți membrii familiei să stea îmbrăcați ca pentru o tură pe munte.  

Andrei poartă „ștrampi” sau „budigăi” (pantaloni de corp), un articol vestimentar pe care nu l-a mai îmbrăcat din clasa întâi, bluză de piele cu mânecă lungă și hanorac cu glugă. Copiii sunt „ambalați” în pijamale flaușate, bluze de piele și câte două rânduri de șosete. Pe cel mic, Toma, îl poreclesc „vikingul” pentru că rezistă mai bine, în timp ce pe Tudor îl „sigilează” noaptea în straturi de haine, deși acesta se dezvelește constant. Chiar și ușile și ferestrele au fost fortificate cu rulouri textile menite să oprească orice curent de aer rece.

Regula care ține casa într-un oarecare echilibru este că toată lumea trebuie să fie foarte bine îmbrăcată, iar copiii cel puțin până se retrag în camera lor, la căldura caloriferului electric. De altfel, cei doi băieți se joacă, aleargă și se încălzesc imediat. „Nu prea înțeleg ei ce problemă avem”, mai spune Andrei. 

INTERVIU Armand Goșu: Dacă va rezista în fruntea guvernului, Bolojan ar putea demantela acest conglomerat compus din facțiuni ale PSD, PNL, serviciile secrete și Justiție

Într-un interviu acordat PressOne, Armand Goșu susține că, dacă PSD-PNL și serviciile secrete nu vor reuși să-l răstoarne de la guvern pe premierul Ilie Bolojan în următoarele luni, sunt șanse mari să asistăm la destructurarea „acestui conglomerat politico-militar creat în cele două mandate ale lui Iohannis, monstrul care sugrumă România și care mă tem că a pregătit-o pentru a o livra pe tavă lui Putin“.

Abuz în sutană: Episcopia din Iași și Vaticanul au îngropat o agresiune sexuală comisă de un preot catolic asupra unei minore din Bacău, fără să anunțe Parchetul

Un preot romano-catolic a abuzat sexual* o minoră de 13 ani în parohia din județul Bacău unde slujea: episcopul de Iași a știut, a trimis cazul la Vatican și a aplicat sancțiuni canonice, dar nu a sesizat autoritățile, care au intervenit abia ulterior și l-au condamnat definitiv la închisoare.

Copiii lui Andrei stau în casă tot timpul cu două perechi de șosete

O situație delicată pentru copii

Chiar dacă nu înțeleg neapărat, copiii sunt cei mai expuși la problema lipsei căldurii. Nici Andrei, nici soția lui Andrada nu sunt genul de persoane care să-și dorească să stea în pantaloni scurți prin casă chiar și iarna. Însă când ai responsabilitatea a doi copii mici, insistă Andrei, care sunt vulnerabili la temperaturi scăzute și la diferențe de temperatură de la o cameră la alta, lipsa căldurii poate deveni extrem de stresantă. „Asta m-a enervat”, mărturisește el. 

Înainte să scadă temperaturile foarte mult, caloriferele erau cât de cât călâi. Când afară a dat gerul și au fost și -15 grade, caloriferele s-au răcit complet. Au devenit „reci sloi”. Și apa caldă e adaptată la temperatura de afară exact pe invers de cum ar fi nevoie: când e ger, apa e călduță, când se mai încălzește afară, apa e fierbinte.

Autoritățile nu comunică

Deși Sectorul 3 a fost plin de șantiere pentru schimbarea țevilor vechi de 60 de ani, Andrei a constatat că managementul proiectului rămâne în continuare deficitar. „Înțelegem și noi că e nevoie să facem compromisuri, dar pare că managementul proiectului în sine nu e ok, pentru că totuși trebuia să ai un back-up pentru perioade ca asta. Tu ar trebui să te ocupi ca oamenii să nu treacă prin situațiile astea.” 

Andrei e indignat și pentru că el și ceilalți cetățeni din București care trec prin aceeași situație sunt lăsați „la mâna autorităților”, care nici măcar nu comunică cum ar trebui. Andrei a aflat de avaria de la CET Sud după ce a sunat singur la Termoenergetica. Abia după o săptămână de la acest apel informația a devenit publică în mass-media. 

Costuri extra și facturi mărite

Efectele avariei s-au simțit și în costuri. Caloriferul electric a însemnat 200-300 lei în plus pe factura de curent, cheltuieli cu achiziționarea unui dezumidificator (când într-o cameră, toate ferestrele și ușa sunt sigilate și merge un calorifer electric, aerul se usucă foarte mult). Pe de altă parte, valoarea întreținerii i-a venit redusă.

„Nu mă încălzește că nu-mi vine mult valoarea întreținerii atâta timp cât n-am avut căldură”, explică el. „Am fi plătit și de două ori mai mult doar să avem căldură.” 

În același timp, Andrei a semnat de curând o petiție prin care cei care nu au avut căldură în iarna 2025-2026 își asumă că nu vor plăti niciun ban către Termoenergetica. 

Solidaritate între vecini 

Povestea lui Andrei nu este singura. Fiecare dintre cei afectați de situația sistemul de termoficare din București încearcă să găsească soluții după propriile posibilități. De exemplu, vecina sa, Veronica, o pensionară de 85 de ani trăiește în aceleași condiții. Bătrâna încearcă să facă față frigului cu pături electrice și telefoane zilnice la Termoenergetica. „E genul de femeie care se zbate încă să rezolve... sună când s-a ars becul, sună pentru căldură”, spune Andrei cu admirație. 

Și Andrei încearcă să fie un cetățean implicat în comunitate chiar dacă de multe ori se lovește de tăcerea și lipsa de inițiativă a autorităților. Uneori o face chiar și doar ajutând-o pe Veronica cu drumurile la cumpărături sau cu o porție de clătite calde. De multe ori, pur și simplu o scoate la plimbare. Un fel de „căldură” care suplinește lipsa agentului termic din calorifere.

Soluția? Tot centrala

Iarna asta, Andrei a ajuns la o singură concluzie: va investi cât de curând într-o centrală proprie, chiar dacă va fi singurul de pe scară, chiar dacă îl va costa foarte mult. 

„Ce am învățat în perioada asta este un lucru cert: nu vreau să mai trecem prin asta încă o dată. Refuz să mai stau la mâna autorităților”, conchide el.

2026 a început cu o avarie majoră la CET Sud: peste 3.400 de imobile/blocuri au fost raportate cu probleme la încălzire și apă caldă. Cele mai mari probleme au fost semnalate în Sectorul 2 și 3.

Iar criza nu s-a simțit doar în apartamente rezidențiale, ci și în trei spitale mari din Capitală care au rămas, de asemenea, fără încălzire: Institutul Clinic Fundeni, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” și Institutul Oncologic (Fundeni) — motiv pentru care s-a suplimentat încălzirea cu aer condiționat/aeroterme și s-au anunțat întârzieri/limitări în activitate.

Problemele sistemului de termoficare din București datează de ani buni, însă din 2017 (potrivit ELCEN) degradarea rețelei s-a accentuat și, odată cu asta, avariile au început să fie raportate tot mai des în spațiul public. În ianuarie 2026, mii de tone de apă fierbinte se pierdeau în pământ din cauza stării precare a rețelei de distribuție.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€