Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO. FOTO: AGERPRES / CRISTIAN NISTOR

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO. FOTO: AGERPRES / CRISTIAN NISTOR

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO. FOTO: AGERPRES / CRISTIAN NISTOR

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO. FOTO: AGERPRES / CRISTIAN NISTOR

INTERVIU. Mircea Geoană: „Pe ceea ce înseamnă plagiat, eu sunt mult mai aproape de opiniile dvs. N-am niciun fel de problemă dacă ceva e demonstrat în afară normelor academice de atunci”

Știri

01/07/2024

Mircea Geoană a reacționat astăzi, la câteva ore după publicarea probelor plagiatului în teza sa de doctorat, printr-o postare pe Facebook în care susține că demersul jurnalistic al PressOne e parte dintr-o murdară campanie împotriva sa: „Mă așteptam la astfel de atacuri murdare, așa cum, de 3 luni, anumite posturi de televiziune duc o campanie de denigrare la adresa mea. Încă o campanie de fake news nu e nimic nou sub soare”

În postarea sa, Geoană nu face referiri la niciuna dintre dovezile publicate astăzi de PressOne, invocând faptul că „specialiști în domeniu s-au pronunțat deja public asupra unei teze la care am muncit timp de ani de zile”. Concluzionează, apoi, „totuși cineva se trezește să vină cu o acuzație falsă, [deci] nu pot decât să mă gândesc la rea-intenție sau rea-credință”.

Ce nu menționează Geoană în postarea sa este că PressOne a respectat bunele practici profesionale și i-a acordat dreptul de a lămuri, pe larg, detaliile lungului parcurs al studiilor sale doctorale - 12 ani - și de a explica despre cum a fost posibil ca teza sa de doctorat să includă porțiuni semnificative plagiate prin traducere. 

Convorbirea telefonică a durat 16 minute:

Emilia Șercan: Domnule Mircea Geoană, dumneavoastră ați fost înmatriculat la doctorat în 1993, dar ați finalizat după 12 ani, foarte târziu, și despre lucrurile astea aș dori să vă adresez câteva întrebări. 

Mircea Geoană: Cu plăcere, bineînțeles. Eu zic că e sănătos și frumos. Sunt o persoană publică, cu responsabilități publice, e normal să fie așa. Cu drag, vă rog! Dacă nu mai țin minte totul din atâția ani de zile, vă spun și mă mai documentez, dar una peste alta, mie mi-e destul de clar.

E.Ș.: Dumneavoastră v-ați înscris la ASE, deși nu aveați la momentul respectiv nici studii și nici experiență profesională în economie.

M.G.: Eu am făcut ENA (n.a. - L'École Nationale d'Administration) în 1991 - 1992, care e școala de administrație din Franța, pe care nu știu cum să o încadrăm la noi, post grad după denumirea engleză (n.a. – post graduate, adică postuniversitară), iar școala de administrație din Franța e o școală completă. E o școală care nu e de diplomație. E o școală de administrație publică, de economie, de chestii europene. Adică, este locul unde se educă elita franceză în sensul, zic eu, bun al termenului. Mă rog, acum [Emmanuel] Macron a desființat-o. Adică, eu am o chestie mai veche. Am făcut Politehnică și nu mi s-a părut suficient. M-am dus la Drept, am intrat la fără frecvență, al treilea. Ăla a fost momentul meu de maximă mântuire intelectuală.

E.Ș.: Deci dumneavoastră ați făcut ENA în același timp cu Dreptul, pentru că ați absolvit Dreptul [în România] în 1993.

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, și a obținut titlul de doctor în 2005, după 12 ani de studii doctorale. FOTO: INQUAM PHOTOS / VIRGIL SIMIONESCU

EXCLUSIV. Mircea Geoană a plagiat din doi președinți americani: Bill Clinton și George W. Bush

PressOne vă prezintă, astăzi, probele care demonstrează că Mircea Geoană a plagiat prin traducere, fără vreun fel de atribuire și fără ghilimele, zeci de pagini din rapoartele anuale prezentate Congresului SUA de președinții americani Bill Clinton și George W. Bush

Foto © Robert Van 't Hoenderdaal | Dreamstime.com

Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu

Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.

M.G.: Eu am făcut ENA în 1991-1992 și Dreptul cred că l-am terminat un pic înainte, am început în 1987. 

E.Ș.: CV-ul dumneavoastră arată că ați terminat Dreptul în 1993, chiar în anul în care v-ați înscris la doctorat.

M.G.: Deci, nu mai știu anii pe dinafară. Dar zic că interesul meu de a merge de la, să zic, de la o capabilitate intelectuală la cealaltă m-a urmărit tot timpul. Adică, asta am făcut și ENA m-a scos mult din zona, să zic, de studii nici măcar juridice, și m-a dus într-o zonă mult mai complexă: administrație publică, economie, macroeconomie, lucruri pe care le înveți la o școală de calibrul ăla. Și de acolo lucrurile s-au legat. Mi-am dat seama că am un pic de deficit pe partea de economie, în sensul public al termenului, în sensul de cunoștințe. Am făcut – ați văzut în CV-ul meu – cât am fost ambasador la Washington, am făcut cursul la Harvard Business School într-un program al Băncii Moldiale, un curs de management executiv, împreună cu toți angajații Băncii Mondiale și cu alți invitați de-ai lor. Am acumulat din diverse zone interesul și pentru zona asta și mi se părea că e normal, pentru un tânăr care vrea să învețe, să-și completeze educația. Am plecat de la asta, nu știam că o să fac politică pe vremea aia.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

E.Ș.: Vreau să revin asupra faptului că dumneavoastră ați făcut, practic, doi ani de zile concomitent Dreptul și ENA, ceea ce e foarte complicat, pentru că pentru ENA trebuia să fiți la Paris, pentru Drept în București. Cum ați făcut lucrul ăsta?

M.G.: Păi, dreptul era la fără frecvență.

E.Ș.: Da, știu că era la fără frecvență, dar, totuși, Dreptul nu e o facultate simplă.

M.G.: Nu este și am terminat-o foarte bine, ca dovadă că am făcut-o bine. Deci, nu, le-am făcut. Le-am făcut, adică toate lucrurile care sunt în CV-ul meu sunt autentice.

E.Ș.: Remarc că și lucrați în același timp.

M.G.: Adică în perioada de ENA? Atunci făceam studii.

E.Ș.: Dar în CV-ul dumneavoastră apare că v-ați angajat la Ministerul Afacerilor Externe în 1991. 

M.G.: Nu, nu. Am avut pauză. Când am plecat la ENA am avut pauză de aproape doi ani de zile.

E.Ș.: Dar lucrul ăsta nu e menționat în CV.

M.G.: Poate ar trebui să fie mai clar.

E.Ș.: În CV spuneți că ați început să lucrați în Ministerul Afacerilor Externe în 1991. 

M.G.: Am întrerupt partea cu Ministerul de Externe pe durata studiilor. Este o chestie standard la Externe, când mergi la școlarizare. Și am revenit. Eu am fost bursier al guvernului francez, asta nu scrie în CV, că nu treci toate detaliile în CV. Deci eu am fost la școală full-time în Franța și, evident, că școala înseamnă și mai multă flexibilitate de program, și m-am ocupat și de Drept, și l-am terminat.

E.Ș.: Spuneți-mi, vă rog frumos, dacă pe conducătorul dumneavoastră, pe domnul profesor [Gheorghe] Dolgu, l-ați cunoscut la Ministerul Afacerilor Externe sau în alte circumstanțe? 

M.G.: Nu, la ASE l-am cunoscut. Era altă promoție, altă generație, nu l-am cunoscut, nu m-am întâlnit cu dânsul.

E.Ș.: A fost opțiunea dumneavoastră să lucrați cu dumnealui? 

M.G.: Am vrut să merg la Relații Internaționale pentru că, și în perioada de America, m-a interesat foarte mult, în principal, modul în care e organizată economia americană, cea europeană și cam ce loc ar putea să-și găsească și economia românească. L-am avut și am interesul ăsta în continuare. Și dânsul (n.a. - conducătorul Gheorghe Dolgu) era ca reputație... m-am dus către unul cu care puteai să ai un pic de înțelegere. Fusese diplomat, dar nu l-am cunoscut de la Externe. La Externe era o generație mult mai veche, eu nu l-am prins, nu l-am prins ca tânăr diplomat. Un om deosebit, un intelectual rasat, un om de foarte bună calitate.

E.Ș.: Ce vă aduceți dumneavoastră aminte despre cei 12 ani de studii doctorale la ASE, pentru că în această perioadă ați fost patru ani ambasador în Statele Unite, apoi ați fost alți patru ani ministru de externe. Cum ați reușit să faceți doctoratul? Am întrebat la ASE și ei mi-au răspuns că ați avut două întreruperi de câte șase luni. 

M.G.: Am acumulat. Adică ăsta e stilul meu, acumulez în timp. Scriu, gândesc, adun, mă gândesc ce ar fi, mă duc și mai vorbesc la conferințele lui [Joseph] Stiglitz. Adică încerc să mă documentez și să fac lucruri care să fie un pic mai autentice, în sensul că eram interesat să văd cum gândesc oamenii ăia, la nivelul ăla și la sofisticarea lor. Și, de asta, pe măsură ce acumulam câte ceva, mai puneam ceva deoparte, mai făceam, și ușor, ușor le-am scris, adică a fost o muncă cumulativă. Eu sunt un om care fac ceva, dispar și revin. Ăsta e felul meu. Și cartea asta, pe care am scos-o acum, ea e o carte care s-a făcut din bucăți. Eu așa lucrez, pentru că sunt totuși un om ocupat, dar sunt un om extrem de curios intelectual. Ăsta e felul meu și nu cred că-i rău. Și atunci acumulez, lucrez și când se creează masă critică, atunci finalizez. 

E.Ș.: Totuși, lucrarea dumneavoastră are porțiuni plagiate, că de asta vă sun. Dacă nu găseam porțiuni plagiate consistente din diverse studii, rapoarte, făcute chiar de Administrația Prezidențială din Statele Unite...

M.G.: Cred că le-am citat, pentru că era un tip... nu mai știu cum îl chema. Adică au fost chestiuni pe care le-am menționat.

E.Ș.: Sunt chestiuni menționate, sunt pagini unde atribuiți informația, dar sunt zeci de pagini unde nu atribuiți informația și unde este vorba despre un evident plagiat prin traducere. 

M.G.: Nu știu, adică vă spun la modul cel mai onest că l-am făcut cu toată inima și l-am făcut, cum se spune, sârguincios, și cât de mult se putea pe vremea respectivă făcând, muncind la el. Adică să mă apuc să copiez de la alții, nu prea e felul meu. Dacă e ceva, mă rog, dar nu, nu, nu... A fost, a fost muncit și făcut pe bune, și muncit la el serios, ani de zile.

E.Ș.: Dumneavoastră ați susținut [teza de doctorat] cu 12 zile înainte să expire termenul după care ar fi trebuit să fiți exmatriculat, având în vedere perioada extrem de lungă în care ați fost student doctorand. 

M.G.: Nu mă țin minte exact, dar știu că a fost o presiune a termenului. Asta îmi aduc aminte și asta m-a făcut să finalizez pentru că era vorba de multă muncă.

E.Ș.: Uitându-mă la lucrare, ea pare efectiv făcută, lucrată la mai multe mâini. Ați avut vreun ajutor? Au fost persoane care v-au ajutat?

M.G.: Poate au fost etape diferite, modul meu de abordare e destul de eclectic. Eu sunt un tip foarte harnic, adică sunt perseverent, dar sunt și eclectic în ceea ce fac. Și atunci mai sunt și influențat de ultima lectură, mai sunt influențat de ultimul contact. Eu am avut multe discuții și nu le-am menționat. Chiar cu economiști importanți și cu oameni cu care mă loveam în calitățile mele, să zic, oficiale de acolo. Deci dacă e ceva care e aparent neomogen, e mai degrabă legat de timp decât de metodă. Adică am făcut-o... Am lucrat cu domnul Dolgu, am lucrat mult, adică m-am uitat mult cu îndrumătorul meu, asta am făcut-o și am petrecut ore lungi, pur și simplu. De asta spunem că e un om absolut deosebit și care m-a ajutat să mai corectez, să fie puțin mai academic decât cineva care, mă rog... am destul de multă școală, dar, cum să spun, doctoratul e o chestiune mai pretențioasă. Mai ales România are o anumită structură, poate că și în alte părți. Dar dacă e ceva neomogen e legat, cred, că mai degrabă de modul meu de a lucra, un pic în salturi, așa, și e o chestiune lungită în timp și în perioade diferite ale experienței mele. 

E.Ș.: Legat de porțiunea plagiată din teză, ce puteți să-mi spuneți acum? 

M.G.: Asta nu știu. Nu știu care, nu știu despre ce vorbiți...

E.Ș.: Dar ce considerați dumneavoastră că ar trebui să se petreacă în privința acestor lucrări de doctorat care sunt plagiate, care au conținut plagiat?

M.G.: Nu știu, eu vă spun că din ceea ce am făcut eu cu teza mea de doctorat a fost făcută absolut onest și nu mă simt cu absolut nimic în afară a regulilor din vremea respectivă.

Acum, dacă s-au schimbat regulile între timp, e altceva.

E.Ș.: Originalitatea în realizarea doctoratului să știți că nu s-a schimbat.

M.G.: Știu, știu, dar asta spun și eu. Deci aici sunt absolut cu capul sus și fără niciun fel de întrebare.

E.Ș.: Cerințele de originalitate nu s-au schimbat niciodată.

M.G.: Nu, nu, și nu spun că ar fi de bine să se schimbe. Și că asta e, de fapt, esența unei chestiuni de genul ăsta. Dar toată munca a fost făcută serios și n-am niciun fel de...Pe ceea ce înseamnă plagiat, eu sunt mult mai aproape de opiniile dumneavoastră, decât de alții. N-am niciun fel de problemă în clipa în care e ceva care e demonstrat că e în afară normelor, să zic, academice de atunci. N-am niciun fel de problemă, sunt absolut pe linie cu dumneavoastră și cu orice altcineva care face asta de o manieră, cum să zic, echilibrată și obiectivă.

Share this