Ministrul Sorin Cîmpeanu, pas înapoi în scandalul plagiatelor

Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu se repliază în scandalul public declanșat de intenția sa de a modifica Regulamentul de funcționare a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) și a Metodologiei de analiză a sesizărilor de plagiat. 

Cîmpeanu a anunțat la ședința Consiliului Național al Rectorilor (CNR), care a avut loc la finalul săptămânii trecute la Cluj-Napoca, că suspendă adoptarea modificărilor operate pe Metodologia de analiză a sesizărilor de plagiat cel puțin până pe 6 iulie – data la care este programată viitoarea ședință a Consiliul General al CNATDCU. 

De altfel, ministrul a anunțat în aceeași întâlnire că așteaptă un punct de vedere exprimat de Consiliul General al CNATDCU, structura deliberativă a întregului CNATDCU, dar și de universități, prin intermediul Consiliului Național al Rectorilor. 

Surse care au participat la întâlnire susțin că a fost o discuție „contondentă”, „cu cuțitele pe masă”, în care s-a ridicat inclusiv ideea gândirii și adoptării unei noi viziuni pentru CNATDCU. 

Mai exact, s-a pus problema dacă CNATDCU ar trebui să mai fie instituția care intră pe conținutul tezelor, le validează și verifică acuzațiile de plagiat, sau dacă ar trebui să se ocupe mai mult de conceperea politicilor de integritate pentru mediul academic. 

În plus, unii rectori apropiați de Sorin Cîmpeanu au profitat de ședința CNR pentru a pune în discuție, din nou, tăierea atribuțiilor CNATDCU de verificare a plagiatelor și mutarea acestora la Comisiile de etică ale universităților. 

Despre această intenție, exprimată inclusiv de Sorin Cîmpeanu încă de acum un an, am scris în exclusivitate, la acel moment, pe PressOne. 

***

„Ce nu a mers în legătură cu Metodologia actuală de analiză a plagiatelor, de vreți să o schimbați?”. 

Această întrebare, adresată în mod repetat ministrului Sorin Cîmpeanu de profesorul Mircea Dumitru, unul dintre cei trei vicepreședinți ai CNATDCU, a fost cea care l-a făcut pe ministru să dea înapoi în legătură cu modificarea Metodologiei de analiză a sesizărilor de plagiat, susțin mai multe surse consultate, care au participat la întâlnirea de la Cluj-Napoca.

În ultima variantă care viza modificarea Metodologiei de analiză a sesizărilor de plagiat, document de lucru trimis pe 20 iunie către membrii Consiliului general al CNATDCU și către membrii CNR, Ministerul Educației anunța intenția de a schimba următoarele lucruri la actuala procedură: 

Replierea ad-hoc a lui Sorin Cîmpeanu a fost generată de discursurile radical anti-modificări ținute în ședința CNR de sâmbătă de către toți cei trei vicepreședinți ai CNATDCU, prezenți la întâlnire: profesorii Mircea Dumitru, Marius Andruh și Dorel Banabic. 

Profesorul Mircea Dumitru susține că și-a corectat părerea exprimată public acum mai bine de o săptămână în legătură cu modificările propuse de Ministerul Educației după ce în ultima săptămână a avut discuții și cu alți membri ai Consiliului General al CNATDCU. 

„Chiar dacă eu am avut o părere ușor diferită acum o săptămână, am revizuit-o în ceea ce privește partea sensibilă cu privire la felul în care se admit sesizările și mai ales cum sunt ele verificate, în ce manieră sunt verificate. Nu am făcut niciun fel de rabat de la aceste două idei”, susține profesorul Dumitru. 

Toți cei trei vicepreședinți ai CNATDCU – profesorii Mircea Dumitru, Marius Andruh și Dorel Banabic –  au argumentat în fața rectorilor prezenți la Cluj faptul că modificările propuse și susținute de Ministerul Educației nu sunt oportune, ba chiar ar putea influența analizarea sesizărilor de plagiat, dar mai ales emiterea unor verdicte care să reflecte în mod real situația de plagiat dintr-o teză. 

„În urma prezentărilor noastre și în urma discuțiilor care au avut loc, ministrul a decis să suspende pentru moment procedura prin care dorește să refacă și să modifice Regulamentul CNATDCU și metodologiile. Și ne-a cerut să prezentăm un punct de vedere al Consiliului General al CNATDCU”, precizează profesorul Dumitru. 

Acesta mai spune că ministrul Cîmpeanu a afirmat sâmbătă că „va ține seama, probabil, și de un punct de vedere al Consiliului Național al Rectorilor” și că „nu face nicio modificare a Metodologiilor decât în urma consultării cu Consiliul General al CNATDCU”.

„A solicitat expres un punct de vedere din partea Consiliului General al CNATDCU, în lipsa căruia a spus că nu va face nicio modificare a Regulamentului CNATDCU și, în același timp, a solicitat Consiliului General să facă o strategie pe termen mediu și pe termen lung pentru plagiat”, a mai detaliat vicepreședintele CNATDCU. 

Ședința Consiliului General al CNATDCU în care se vor discuta modificările și se va formula un punct de vedere urmează să aibă loc marțea viitoare, pe 6 iulie. 

La solicitarea de a-și exprima un punct de vedere legat de discuțiile din ședința CNR despre modificările propuse, ministrul Sorin Cîmpeanu a refuzat să ofere detalii. 

„Când voi avea un astfel de punct de vedere, voi comunica asupra acestui lucru. Până atunci, aștept și eu punctele de vedere ale Consiliului General CNATDCU și CNR pentru a putea avea un punct de vedere puternic consolidat”.

***

Surse politice susțin că ministrului Cîmpeanu i s-a atras atenția „pe linie de partid” să nu opereze nicio modificare a Regulamentului de funcționare a CNATDCU fără să aibă aprobarea Consiliului pentru a evita un eventual scandal public. 

De altfel, pe 15 iunie, cu o zi înainte de lansa în discuție modificările în Consiliul de Dialog Social, Cîmpeanu a primit o scrisoare oficială semnată de președintele Ioan Aurel Pop „în numele conducerii CNATDCU” în care acesta aprecia „ca fiind oportune modificările propuse”. 

Respectiva scrisoare avea rolul de scut politic în fața eventualelor critici sau explicații care i s-ar fi cerut lui Cîmpeanu pe linie sau ierarhie politică.

Printre modificările propuse de Cîmpeanu și catalogate de Ioan Aurel Pop ca fiind oportune se aflau și următoarele schimbări: 

După ce am dezvăluit în exclusivitate, în urmă cu aproape două săptămâni, planul ministrului Sorin Cîmpeanu de a modifica Metodologia de analizare a sesizărilor de plagiat, acesta a fost criticat public, iar Ioan Aurel Pop a recunoscut că nu s-a consultat cu membrii CNATDCU înainte de a semna și trimite scrisoarea către Ministerul Educației. 

În plus, europarlamentarul USR-PLUS Dragoș Tudorache i-a cerut lui ministrului să prezinte în cadrul coaliției schimbările anunțate. 

După aceste intervenții, Cîmpeanu a lăsat senzația că a făcut un pas înapoi și a operat o serie de modificări pe varianta inițială a documentului, însă noile sale propuneri sunt construite astfel încât arată și mai evident intenția sa de salvare a plagiatorilor.  

Astfel, în noua variantă a Metodologiei este introdusă în clar ideea de verificare „in integrum” a tezelor, iar în cazul acestora nu se va mai putea reveni cu o nouă sesizare „cu excepția  sesizărilor în care se menționează probe noi privind suspiciunea de plagiat și care nu au fost cunoscute CNATDCU, precum  documente în format letric-indisponibile în format electronic și documente scrise în limbi străine de circulație restrânsă, fără a se limita la acestea”.  

O altă prevedere introdusă în urma criticilor publice, este cea care face referire la faptul că „pentru tezele care au fost analizate parțial până la data intrării în vigoare a prezentului ordin, sesizările sunt admisibile în măsura în care vizează alte capitole din teza sau aduc elemente noi, care nu au fost analizate de CNATDCU”.

În plus, sesizările noi vor fi acceptate sau respinse printr-un referat în care sunt analizate „condițiile de admisibilitate”, iar referatul cu „condițiile de admisibilitate” poate fi contestat la instanța de  contencios administrativ în termen de 30 de zile de la comunicare.

***

Surse care au participat la întâlnirea de la Cluj-Napoca susțin că ministrul Cîmpeanu a cerut ca CNATDCU să se pună de acord cu CNR în privința modificărilor, însă unii rectori nu au fost de acord cu această idee și au cerut ca CNATDCU să își exprime – în primul rând – un punct de vedere propriu „pentru că este Consiliul care răspunde de chestiunea plagiatelor”. 

Profesorul Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și președinte interimar al CNATDU până la data de 30 iunie, susține că în urma discuțiilor de sâmbătă, „demersul de modificare a fost suspendat până la exprimarea unui punct de vedere din partea CNATDCU, iar apoi, dacă va fi cazul, și din partea CNR”. 

Ioan Abrudan, rectorul Universității Transilvania din Brașov și viitor președinte interimar la CNR începând cu data de 1 iulie, susține că CNR va prezenta, de fapt, nu poziția rectorilor, ci poziția universităților pe care rectorii le reprezintă. 

Acesta nu a putut indica un orizont de timp până la care universităților vor putea declanșa o dezbatere în comunitățile proprii, astfel încât mai apoi punctele de vedere să poată fi adoptate de Consiliile de Administrație și de Senatele universitare, care, potrivit legislației, reprezintă cele mai înalte foruri academice. 

Marian Preda, rectorul Universității din București, susține că din punctul lui de vedere, pe care l-a prezentat și la întâlnirea rectorilor de la Cluj-Napoca, ar trebui făcute mai multe lucruri în legătură cu prevenția și responsabilizarea. 

„De exemplu, aș scoate toate avantajele materiale legate de doctorat. Adică, să nu se dea sporul de doctorat și alte avantaje care creează tentația de a face doctorat dintr-un interes, altul decât cel științific. Acesta e un exemplu de măsură de prevenție”. 

***

Discuțiile aprinse din Consiliul Național al Rectorilor pe tema plagiatului s-au desfășurat în prezența lui David Ungureanu, rectorul Academiei de Poliție, și a Ramonei Lile, rectorul Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, ambii acuzați de plagiat.

Rectorul Academiei de Poliție, care are două doctorate, are sesizări de plagiat înregistrate la CNATDCU pentru ambele teze care i-au adus titluri științifice de doctor în Științe militare și Drept.

CNATDCU urmează să se pronunțe pe cele două doctorate ale lui Ungureanu, despre care PressOne a scris, în exclusivitate, că sunt plagiate.

În cazul Ramonei Lile lucrurile sunt deja tranșate în privința unei decizii. 

Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) – organism omolog CNATDCU, care se ocupă de verificarea sesizărilor de plagiat în articolele științifice sau cărți – a constatat că Lile a plagiat „masiv”, în blocuri de text „preluate, majoritar, fără modificări ulterioare și fără citarea de rigoare” în nu mai puțin de șase texte. 

CNECSDTI a sancționat-o pe Ramona Lile cu retrogradarea de la gradul de profesor universitar la cel de conferențiar și suspendarea pentru cinci ani a dreptului de a se înscriere la vreun concurs didactic, sau pentru o funcție de conducere, de îndrumare și control sau ca membră în comisii de concurs. 

Sancțiunile aplicate de CNECSDTI ar fi trebui completate cu revocarea din funcție a lui Lile, însă, deși documentele au fost trimise la Ministerul Educației de la mijlocul lunii martie, Sorin Cîmpeanu nu a semnat ordinul care ar duce la demiterea acesteia. 

Ministrul Sorin Cîmpeanu îi răspundea printr-un sms jurnalistei Melania Cincea pe 18 martie că „Nu am primit încă niciun document/informare pe acest subiect, dar dacă a fost trimis către Ministerul Educației voi solicita să fiu informat pentru a analiza situația”. 

De atunci încoace, însă, dacă situația a fost „analizată”, cu siguranță nu s-a luat o decizie.