Mediu
16/12/2021
Lucian Romașcanu. Foto: Lucian Muntean

Ministrul Culturii la PressOne: „UNESCO nu va fi o piedică pentru exploatarea de la Roșia Montană. Discursul «pe-aici nu se trece» e o extremă”

Dosarul Roșia Montană revine în atenția politicienilor, prin ministrul Culturii, social-democratul Lucian Romașcanu. La PressOne ministrul anunță o schimbare de perspectivă, prin care exploatarea aurului ar putea redeveni tentantă pentru coaliția la guvernare.

Nu în orice condiții însă”, după cum susține Lucian Romașcanu. El spune că o modalitate de extragere a aurului mai puțin invazivă ar putea primi undă verde din partea statului român, context în care UNESCO nu ar avea nimic de obiectat, după cum crede ministrul Culturii. 

Nu este o declarație izolată. Despre păstrarea sitului în patrimoniul universal, însă cu posibilitate de exploatare, a vorbit vara aceasta și actualul președinte PNL Florin Cîțu, la acea dată premier, dar și liderul UDMR, Kelemen Hunor, într-o notă mult mai ponderată.

„Roșia Montană trebuie protejată. În același timp, resursele pe care România le are trebuie exploatate într-o formă corectă, păstrând patrimoniul și dând o șansă și dezvoltării” – afirmă acum pentru PressOne ministrul Culturii, care anunță că discuția ar putea ajunge la masa coaliției la începutul anului viitor, după ce va fi adoptat și Codul Patrimoniului Cultural. Aurul de la Roșia Montană, mai crede Lucian Romașcanu, este o bogăție „a României și a statului român”:


Lucian Romașcanu: Nu zic că se întâmplă mâine, spun un singur lucru: că protecția oferită de UNESCO este exact ceea ce trebuie și promovarea de către UNESCO este un câștig. Dar în contextul în care acolo există bogății extrem de mari ale statului român și ale României, în situația în care va exista o posibilitate de exploatare care să nu pericliteze situl, așa cum trebuie el păstrat, atunci UNESCO nu va fi o piedică pentru această exploatare. Nu a fost nicăieri în lume când s-a pus această problemă.

Rep.: Dar istoricul public al cazului Roșia Montană spune ceva actualei coaliții de guvernare?

L.R.: Eu aș vrea ca tot discursul public să încerce să fie suficient de explicit, astfel încât reacția să fie una informată. Din păcate trăim în acest moment într-o societate divizată, iar o simbioză între protecție și dezvoltare nu a putut fi comunicată în mod acceptabil. Există susținători categorici ai protecției și susținători categorici ai dezvoltării. Undeva trebuie găsită o cale de mijloc, astfel încât societatea să înțeleagă că autoritățile trebuie să protejeze ce este de protejat și să dezvolte ceea ce e de dezvoltat. Vă spun asta cu date. Dacă ne uităm și cereți în baza legii 544 informații publice despre dosarele din comisiile naționale de monumente istorice și județene și ale orașului București o să vedeți că există o separare destul de drastică între cele două abordări. Sunt proiecte respinse într-o proporție covârșitoare fără să fie discutate cu adevărat, lucru care trebuie într-un fel sau altul mediat. Și exact asta îmi propun să fac.

Datoria mea ca ministru al Culturii este să asigur conservarea și restaurarea patrimoniului. Institutul Național al Patrimoniului a reușit să cheltuiască anul ăsta 1,5 milioane, când pică țara pe noi și sper ca în bugetul de la anul să am un angajament și bugetele necesare să deschidem noi șantiere și să facem ce trebuie să facem. Dar în același timp trebuie să ne uităm și către societate și nevoia ei de dezvoltare, astfel încât să mediem.

Rep.: Pozița dvs. este totuși similară cu ce spunea și fostul premier liberal Florin Cîțu, chiar vara aceasta. Și domnul Kelemen Hunor s-a exprimat într-o oarecare măsură pe subiect. Există așadar discuții la nivel de coaliție pe marginea dosarului Roșia Montană? 

L.R.: Când vom trece peste toate urgențele sanitare, economice și peste bugetul pe care îl avem acum, eu voi pune în discuție modul sau strategia prin care putem duce înainte conservarea, restaurarea și dezvoltarea, pentru că pe undeva toată lumea trebuie să aibă un înțeles comun. Un orelist și un endocrinolog, de exemplu, merg fiecare pe strada lui. Ei trebuie puși la aceeași masă, pentru ca pacientul să fie bine holistic. Asta îmi doresc eu și probabil că în cursul anului viitor voi iniția o asemenea discuție.

Rep.: Atunci când vă referiți la o „exploatare mai puțin invazivă” vă referiți la ceva ce s-a inventat deja sau e o noțiune abstractă?

L.R.: Nu sunt un specialist în această problemă. În schimb aș vrea să înțelegem cu toții că o resursă atât de importantă cum este în plan material zăcământul de acolo trebuie să aibă o șansă minim egală cu conservarea patrimoniului. Poate că la un moment dat se va putea exploata, astfel încât ambele lucruri să fie bune pentru România. Discursul din spațiul public cu „hop, pe-aici nu se trece!” este un discurs la o extremă și nu funcționează lucrurile așa

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Au existat miniștri ai Culturii care au pus creionul pe hartă și de la zona inițial protejată au mai mărit cu câteva zeci sau sute de kilometri. Să ne uităm acolo: e corect, nu e corect se poate face sau nu se poate face. Prima mea misiune este de a proteja ce se întâmplă acolo. Avem în planul de anul viitor restaurarea Muzeului de la Roșia Montană, luarea patrimoniului pe care îl are în custodie în acest moment RMGC.

Avem foarte multe lucruri de făcut pentru conservare, dar vreau să las o poartă deschisă și spre ceea ce înseamnă plusul economic al zonei.

Rep.: Principiile pe care le invocați sunt influențate în vreun fel și de cele 4 miliarde de euro solicitate de compania canadiană ca despăgubiri?  

L.R.:  Aici nu vreau să fac declarații, pentru că există un arbitraj. Eu îmi doresc să existe o analiză corectă. Singura declarație pe care o fac pe această temă: să fie o analiză corectă a ceea ce înseamnă aceste valori. Aceea (n.r. 4 miliarde de euro) este o valoare solicitată. Arbitrii vor trebui să decidă și am încredere că va fi o judecată corectă.

Rep.: Ipotetic vorbind, dacă RMGC ar propune o altă metodă de exploatare, statul român ar putea merge în continuare cu această companie canadiană? 

L.R.: Sunt foarte multe date aici și nu mă pot pronunța. Nu vreau să vorbesc despre un caz ipotetic cu un anumit destinatar. Aici nu e vorba numai de Roșia Montană, ci și despre dezvoltarea orașelor. Noi avem o suită de măsuri legislative care trebuie corectate, astfel încât să nu mai vedem monumentele istorice, despre care spunem că trebuie să le protejăm, căzând din picioare. Să nu mai vedem că nu se dau autorizații de restaurări de monumente aflate în proprietate privată, dar după care să se ceară la ministru autorizații de sprijin cu bârne a monumentului respectiv. Trebuie un mix de dezvoltare cu conservare, astfel încât lucrurile să poată merge în continuare în România.

„Roșia Montană este doar un caz.”

ministrul Culturii, Lucian Romașcanu

Rep.: Rovina, zăcământ de aur și cupru aflat la aproximativ 20 de km de Roșia Montană, ar putea deveni un precedent pe care să-l invoce guvernul României? 

L.R.: Nu sunt de specialitate. Poziția mea e una una foarte simplă: Roșia Montana trebuie protejată. În același timp resursele pe care România le are trebuie exploatate într-o formă corectă, păstrând patrimoniul și dând o șansă și dezvoltării. 

Rep.: Abordarea referitoare la dosarul Roșia Montană e împărtășită în interiorul PSD sau deocamdată e un punct de vedere personal pe care îl veți susține în partid?

L.R.: Este o părere personală din poziția actuală de ministru al Culturii, văzând mai îndeaproape lucrurile. Mai departe o să discutăm principial cât se va modifica și legislația privind patrimoniul. Va apărea și Codul Patrimoniului în dezbatere publică în ianuarie și atunci discuția va fi pusă și pe masa politică. Este un punct de vedere corect din perspectiva ministerului Culturii, angajat să protejeze și să restaureze, dar în același timp trebuie să înțeleagă și nevoia de mers înainte a economiei și a societății.

Rep.: La ce vă referiți, concret? Cum va schimba Codul Patrimoniului perspectiva și ce pârghii va crea? 

L.R.: O să vedeți când va fi pus în dezbatere publică. În acest moment nu este o variantă finală. A fost o variantă emisă de unitatea de management a proiectului din cadrul ministerului Culturii. Ea a avut nenumărate corecții și de la INP și din cadrul ministerului. Astăzi (n.r. joi 16 decembrie 2022) e discuția finală premergătoare punerii în dezbatere publică. Undeva la mijlocul lui ianuarie vreau să ieșim cu ea public și atunci vom ști exact despre ce e vorba.  Nu vreau să anunț acum măsuri ce ar putea să fie amendate de dezbatere.


Roșia Montană a fost inclusă în Patrimoniul UNESCO în luna iulie, după mai bine de 15 ani de dezbateri și proteste de stradă (declanșate în 2013). Dosarul fusese depus la UNESCO în 4 ianuarie 2017, în ultima zi a guvernului condus de Dacian Cioloș.

Compania canadiană Gabriel Resources a anunţat în vara lui 2017 că va chema în instanţă România la un Tribunal al Băncii Mondiale. Canadienii au invocat pierderi de 4,4 miliarde de dolari, cauzate de decizia guvernului român de a nu aproba exploatarea minei de aur, decizie influențată de mișcările masive de stradă. 

În februarie 2019 Tribunalul de arbitraj internaţional al Băncii Mondiale, ICSID, a admis, parţial, argumentele avocaților români în opoziţie cu proiectul de exploatare, în urma unei petiţii depusă de mai multe organizaţii de mediu. Dosarul încă se judecă. 

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...