Ministerul Sănătății doseşte planul de luptă cu infecţiile din spitale

Codruţa Simina

Redactor

Clostridium difficile. Pseudomonas. Staphylococcus aureus.

Ne-am familiarizat, din păcate, cu aceste denumiri după incendiul de la clubul #Colectiv, pentru că mulţi răniţi care supravieţuiseră arsurilor şi-au pierdut viaţa din cauza infectării cu bacterii intraspitaliceşti.

În 2015, în spitalele din România s-au înregistrat peste 5.800 de infecţii doar cu bacteria Clostridium difficile, se arată în cel mai recent raport întocmit de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT).

Documentul spune că nivelul de rezistență al acestor microbi sporeşte alarmant, în paralel cu creșterea constantă a consumului de antibiotice.

România se clasează între primii trei consumatori din Europa la aproape toate categoriile de antibiotice.

Mâncăm, adică, antibiotice pe pâine. Iar Ministerul Sănătății putea să lanseze măcar în 2017 atacul asupra acestei probleme naţionale, dar nu a făcut-o.

Astfel, deşi este finalizat şi a fost supus deja dezbaterii publice, proiectul unei Hotărâri de Guvern menite să combată rezistenţa microbilor la antibiotice nu a mai ajuns să fie aprobat de Executiv.

Între timp însă, acelaşi Executiv al României a adoptat o Ordonanţă care permite oricărui punct autorizat să vândă antibiotice pentru animale, fără vreun aviz veterinar.

Adică, nu doar că bacteriile sunt tot mai rezistente şi nu doar că românii se îndoapă cu antibiotice, dar există riscul să crească şi nivelul antibioticelor pe care le asimilăm prin carne şi lapte.

„Nivelul rezistenței la antibiotice este unul dintre cele mai ridicate din Europa”

România s-a angajat în fața Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) ca, până în luna mai 2017, să creeze un Comitet Național pentru Limitarea Rezistenței Microbiene la Antibiotice.

Rușii sunt foarte aproape de spargerea frontului și, în același timp, încă departe. Ce ar însemna un colaps al armatei ucrainene în regiunea Donbas

Cade frontul ucrainean? Sau a căzut deja? Din primăvara acestui an vin cu o frecvență aproape zilnică vești tot mai alarmante legate de situația din ce în ce mai precară a trupelor Kievului de pe linia frontului din Donbas, care înglobează greu încercatele regiuni Donețk și Lugansk din sud-estul Ucrainei. Cele două regiuni au reprezentat, de altfel, pretextul principal al invaziei ordonate de Vladimir Putin în februarie 2022, iar acum reprezintă principalul obiectiv strategic al Kremlinului.

Psihologii români nu sunt evaluați psihologic la intrarea în profesie. Verificarea periodică a sănătății lor mintale, doar o „obligație morală”

„Ce pârghii de monitorizare a bunelor practicii există după câștigarea dreptului de practică autonomă?”, s-a întrebat PressOne. 

În primăvara anului trecut, Ministerul Sănătății avea un proiect de HG care, dacă ar fi fost aprobat, ar fi dus la crearea acelui Comitet și, apoi, a unui Plan Național în acest scop.

Proiectul a fost supus procedurii de transparență decizională – ceea ce înseamnă că nu mai trebuia decât să fie aprobat de către Guvern.

Cu toate acestea, în două răspunsuri separate, Ministerul Sănătății și Guvernul au comunicat PressOne că, în prezent, documentul respectiv se află „în procedură de avizare internă”.

Cu alte cuvinte, proiectul a reintrat pe traseul administrativ, din birou în birou, la Ministerul Sănătății. Pentru a fi aprobat, va trebui să ajungă din nou în transparență decizională.

Care este situaţia concretă aflăm din raportul menţionat mai sus:

„Pentru mai multe bacterii patogene, nivelul rezistenței la antibiotice în România, așa cum rezultă din datele disponibile, este unul dintre cele mai ridicate din Europa.

Menținerea nivelurilor ridicate în spitalele participante la colectarea de date pentru perioada 2012-2015 se poate explica prin consumul de antibiotice exagerat și/sau eronat și prin insuficiența/ineficiența măsurilor de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale”, se arată în respectivul raport (CARMIN-ROM 2015).

În Nota de fundamentare a acelui proiect de HG, vechi de un an, se spune că avem de-a face cu o situație ignorată multă vreme.

„… ceea ce știm este extrem de îngrijorător și au fost parcurși prea puțini pași (în comparație cu celelalte state europene) către controlul rezistenței microbiene…”

Fragment din Nota de fundamentare a proiectului de HG privind limitarea rezistenței microbiene

Antibioticele veterinare se vor vinde fără aviz

Şi, în timp ce proiectul de HG din primăvara lui 2017 călătoreşte prin sertare, o Ordonanță de Urgență emisă în octombrie 2017 mai dă o lovitură sănătăţii publice.

Este vorba despre Ordonanța 70/2017, care permite oricărui punct de vânzare autorizat – de pildă, un pet-shop – să comercializeze şi antibiotice animale, fără recomandarea ori avizul unui medic veterinar.

Președintele Colegiului Medicilor Veterinari din Cluj, Adrian Oros, a explicat pentru PressOne cât de grave sunt efectele acestei Ordonanţe asupra populaţiei:

„Practic, legea va spune că oricine poate să vândă și să utilizeze antibiotice veterinare. Gândiți-vă, dacă se administrează la animale cum le trece prin cap oamenilor – aceste antibiotice au un timp de așteptare, adică o perioadă în care ele se vor regăsi în carnea sau în laptele animalului.

Folosite fără supravegherea veterinarului, le putem găsi în carnea sau laptele pe care îl consumăm. E ca și cum am lua câte o doză mică de antibiotice în fiecare zi.

Riscul e să facem o infecție dură și să vedem că antibioticele noastre nu mai au efect, pentru că între timp am dezvoltat rezistență la ele”.

Legea de aprobare a Ordonanței 70/2017 a fost adoptată de ambele Camere, dar preşedintele Klaus Iohannis a retrimis-o Parlamentului pentru a fi reexaminată.

Lunga plimbare a unui document prin Ministerul Sănătății

De 24 de zile a avut nevoie Ministerul Sănătății pentru a transmite PressOne această informație simplă: dacă are sau nu un anume proiect de HG în circuitul de avizare internă.

A fost nevoie de o nouă revenire și de o cerere similară transmisă Guvernului: în ambele întrebam dacă respectiva Hotărâre a fost aprobată sau nu.

Nici Ministerul, nici Guvernul nu au fost capabile să admită că vechiul proiect de HG a fost ținut în transparență publică și apoi retras pur și simplu de la aprobare.

„Proiectul Hotărârii de Guvern privind înființarea Comitetului Național Multisectorial pentru limitarea rezistenței microbiene la antibiotice s-a aflat în transparență decizională de la data de 06.03.2017 până la 14.04.2017.

În momentul de față, proiectul de Hotărâre de Guvern privind înființarea Comitetului Național Multisectorial pentru limitarea rezistenței microbiene la antibiotice se află în faza de avizare internă”.

Fragment din răspunsul pe care PressOne
l-a primit de la Ministerul Sănătății

Cu alte cuvinte, documentul se plimbă prin Ministerul Sănătății din 14 aprilie 2017.

Profesorul universitar Gabriel Popescu, medic primar la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş”, a explicat pentru PressOne importanţa acestui document:

„Adoptarea unei asemenea Hotărâri de Guvern ar însemna că există cineva care să coordoneze această activitate, de limitare a rezistenței microbiene la antibiotice.

Acel Comitet, odată creat, poate să creeze o strategie de limitare, un plan național de măsuri care să fie apoi adoptate de toate spitalele”.

Ce ar fi prevăzut Hotărârea

Pentru a începe în sfârşit lupta cu rezistenţa microbilor la antibiotice, Ministerul Sănătății (MS) are nevoie de o entitate în acest scop − care, în prezent, nu există.

Astfel, proiectul de HG propunea crearea unui Comitet Național Multisectorial, coordonat de MS, din care să facă parte şi reprezentanți de la alte ministere, de la instituții responsabile cu sănătatea publică, Colegiul Medicilor și asociații ale pacienților.

De asemenea, în componența Comitetului ar fi intrat și un Colegiu Ştiințific format din medici specialiști: ei urmau să stabilească măsuri care să limiteze uzul exagerat de antibiotice.

Nota de fundamentare ar fi urmat să primească inclusiv avizul directorului SRI și pe cel al președintelui Academiei Române.

În faza de proiect, Nota de fundamentare și Hotărârea de Guvern sunt semnate de Florin Bodog, care era ministrul Sănătății în 2017.

Dacă ar fi fost înfiinţat, Comitetul Multisectorial ar fi trebuit ca, până la jumătatea anului 2017,

Bacterii din specia Clostridium difficile. Foto: Kateryna Kon / Dreamstime.com

Epilog.

5845 de cazuri de infecție cu Clostridium difficile au fost înregistrate la spitalele din România în 2015, arată raportul citat la începutul acestui articol, întocmit pentru Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.

3,3% dintre persoanele infectate urmau un tratament cu citostatice – adică erau pacienți care se luptau cu un cancer.

Pentru 2016 și 2017, aceste date nu au fost publicate încă. De altfel, am solicitat Ministerului Sănătății și o copie după cel mai recent raport național de evaluare a rezistenței microbiene. Răspunsul Ministerului a fost inexistent.

Însă raportul pe 2015 mai arată ceva. Şi anume că, deși randamentul unor antibiotice precum ampicilina este foarte bun – și vorbim despre un antibiotic necostisitor, care nu produce rezistență –, clinicienii apelează direct la antibiotice de rezervă sau de salvare, care sunt mult mai puternice și care generează rezistență:

„În 2015 s-a înregistrat cel mai ridicat volum al consumului de antibiotice din întreaga perioadă pentru care există date cu acoperire națională.

Nivelul consumului raportat la numărul de locuitori este al doilea la nivel european și reflectă o persistență a modelului social și cultural cu utilizare exagerată a antibioticelor, caracteristic zonei mediteraneene și sud-est europene”.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€