Mihai Tudose. Foto: Lucian Muntean

Mihai Tudose pierde în primă fază procesul prin care cerea să i se retragă titlul de doctor

Fostul premier Mihai Tudose, în prezent europarlamentar din partea Pro România, a pierdut în primă instanță procesul intentat Ministerului Educației prin care solicita retragerea titlului de doctor obținut în urmă cu 10 ani la Academia SRI. 

Curtea de Apel Galați a respins ca nefondată acțiunea lui Tudose în data de 5 martie. 

Mihai Tudose a recurs la același tertip încercat și de Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al României, pentru a scăpa de un rușinos și previzibil verdict de plagiat, tertip eșuat și în cazul acestuia. 

În 2015, pe când era ministru al Economiei în guvernul Victor Ponta, Mihai Tudose a fost acuzat de plagiat în teza de doctorat cu titlul „Protecția infrastructurii critice – element strategic dinamic în sectorul de securitate”, într-o investigație semnată de jurnalistul Sorin Semeniuc pentru Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI). 

Doi ani mai târziu, în iulie 2017, la scurt timp după ce a fost desemnat prim-ministru, Tudose a fost reclamat la Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) pentru plagiatul expus public în 2015. 

Mihai Tudose a înregistrat acțiunea de chemare în judecată a Ministerului Educației în noiembrie 2018, după ce Academia SRI a primit o sesizare de plagiat la care era obligată să răspundă în termen de 30 de zile, așa cum prevede Codul de Etică al instituției. 

Scopul evident al acestui proces a fost de a bloca un iminent verdict de plagiat emis fie de Academia SRI, fie de CNATDCU. 

Fostul premier Victor Ponta, președinte al Pro România – el însuși rămas fără titlul de doctor pentru că a plagiat –,  este cel care a făcut posibilă renunțarea la titlul de doctor după ce a modificat Legea Educației printr-o prevedere legislativă (OUG nr. 94/2014) emisă la finalul anului 2014. 

Ca măsura renunțării să poată fi pusă în practică, Ministerul Educației ar fi trebuit să emită o metodologie, lucru care nu s-a întâmplat după ce Curtea Constituțională a stabilit în 2016 că o persoană nu poate renunța benevol la titlul de doctor dacă există o sesizare de plagiat pe numele său. 

Fuga de plagiat

Mihai Tudose a încercat nu o dată, ci de două ori să renunțe la titlul de doctor, lucru de neînțeles pentru o persoană care muncește din greu să obțină un titlul științific atât de prestigios cum este cel de doctor.

Fostul premier a încercat prin aceste solicitări să acopere un previzibil și rușinos verdict de plagiat – care i-ar imprima o nedorită etichetă de plagiator – având în vedere că, în vara lui 2015, CRJI prezenta dovezi că cel puțin o treime din lucrarea sa de doctorat era plagiată, dar și că Tudose s-a folosit de teză pentru a deveni cadru didactic titular chiar la Academia SRI.

Ambele momente în care Mihai Tudose a depus cereri de renunțare la titlul de doctor la Ministerul Educației au fost precedate de o serie de evenimente care pun sub semnul întrebării demersul acestuia.  

Soluția care l-a adus, în final, pe Tudose în fața instanței de judecată – cea de renunțare la titlul de doctor – pare că a-i fi fost mai degrabă livrată de Academia SRI sau poate de Serviciul însuși.  

Prima cerere de renunțarea la titlul de doctor a fost făcută de fostul premier în data de 3 martie 2016. Înainte de acest moment, la nivelul SRI a avut loc o ședință al cărei scop era rezolvarea situației de criză de la Academia SRI, care se prelungea de peste o jumătate de an. 

***

Toate tertipurile folosite de Mihai Tudose pentru a scăpa de un eventual verdict de plagiat – prin cererea de renunțare la titlul de doctor – sunt surprinse de judecătorul de caz de la Curtea de Apel Galați în hotărârea pe care a dat-o în dosarul deschis de fostul premier împotriva Ministerului Educației. 

Pe 13 noiembrie 2018, Mihai Tudose trimitea Ministerului Educației o cerere în care spunea că vrea să renunțe la titlul de doctor și cerea să i se retragă distincția științifică.

Fostul premier nu a așteptat 30 de zile pentru a vedea dacă primește un eventual răspuns din partea Ministerului Educației – termen prevăzut de legislația în domeniul petiționării – iar pe data de 19 noiembrie a înregistrat la Curtea de Apel București acțiunea de chemare în judecată. 

În cererea de chemare în judecată, însă, Tudose nu a precizat că înainte cu doi ani, pe 3 martie 2016, a mai adresat Ministerului Educației și Academiei SRI o solicitare similară de renunțare la titlul de doctor. 

La acel moment, fostul premier figura pe o listă cu alți opt doctoranzi ai lui Gabriel Oprea de la Academia SRI, toți dornici să renunțe la titlurile științifice. Toate cele 9 cereri de renunțare la titlul de doctor au rămas fără urmări. 

Cum e motivată respingerea acțiunii

Principalul argument pe care instanța l-a folosit pentru respinge acțiunea lui Mihai Tudose deschisă împotriva Ministerului Educației este faptul că pe numele acestuia există o sesizare de plagiat la CNATDCU. 

Judecătorului de caz a explicat în motivarea deciziei faptul că Ministerul Educației nu poate aplica prevederea referitoare la renunțarea la titlul de doctor în eventualitatea existenței unei sesizări de plagiat, acest lucru fiind împiedicat printr-o decizie a Curții Constituționale a României (CCR). 

În 2016, CCR a declarat neconstituțională legea de adoptare a OUG nr. 4/2016, promovată de ministrul Educației Adrian Curaj.

Această ordonanță a fost modificată masiv în Parlament, în special la Comisia de Învățământ din Senat, condusă de Ecaterina Andronescu, iar unele completări au vizat articolul 168 din Legea Educației, care face referire la renunțarea la titlul de doctor.

Modificările promovate de Senat în 2016 au fost puternic contestate la nivel public, astfel că legea pentru aprobarea OUG nr. 4/2016 a fost atacată la CCR atât de guvernul Dacian Cioloș, cât și de 26 de senatori PNL.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

În decizia de neconstituționalitate, Curtea a stabilit că o persoană nu poate renunța benevol la titlul de doctor dacă există o sesizare de plagiat pe numele său:

„Este ca și cum s-ar permite autorului unui furt oarecare să scape nepedepsit prin simplul fapt al abandonării bunurilor furate”, se precizează în hotărârea CCR.

Decizia Curții Constituționale face practic imposibilă aplicarea prevederilor ordonanței Ponta (nr. 94/2014), deși acestea figurează în continuare în Legea Educației.

Dedesubturile renunțării la titlu

Între cele două cereri de renunțare la titlul de doctor adresate Ministrului Educației – din martie 2016 și noiembrie 2018 – Mihai Tudose devine premier din partea PSD în iunie 2017, funcție în care rămâne timp de șase luni, până în ianuarie 2018.

Numirea s-a făcut în ciuda faptului că presa relatase despre faptul că teza de doctorat a acestuia este plagiată.  

La o săptămână după ce devine prim-ministru, pe 5 iulie 2017, ziarul România liberă depune o sesizare de plagiat la CNATDCU care vizează teza lui Tudose. 

O zi mai târziu, pe data de 6 iulie 2017, CNATDCU notifică Academia SRI cu privire la sesizarea de plagiat și solicită trei lucruri, așa cum prevede legislația: 

  • analizarea tezei în raport cu sesizarea;
  • informarea titularului asupra existenței sesizării;
  • transmiterea către CNATDCU a punctului de vedere al Academiei SRI privind menținerea sau retragerea titlului. 

Din acest punct se declanșează o serie de evenimente care, în final, îl determină pe Tudose să apeleze la instanță. 

Într-o anchetă exclusivă, publicată pe PressOne în noiembrie 2019, dezvăluiam că Comisia de Etică a Academia SRI i-a dat un verdict de plagiat lui Mihai Tudose. În mod ciudat, verdictul de plagiat a fost schimbat în urma unor decizii ale Senatului Academiei SRI care ridică multe semne de întrebare. 

Pe 31 iulie 2017, Comisia de Etică a Academiei SRI adoptă o hotărâre de plagiat însoțită de propunerea de retragere a titlului de doctor a lui Tudose. 

În aceeași zi, însă, rectorul Niculae Iancu este trecut în rezervă de directorul Eduard Hellvig.

O zi mai târziu, pe 1 august 2017, premierul în funcție Mihai Tudose comunică Academiei SRI, printr-o adresă, că nu poate fi acuzat de plagiat deoarece din data de 5 mai 2009 deține drepturile de autor cu privire la un material științific furnizat de Radu Andriciuc, unul dintre autorii pe care era acuzat că i-a plagiat.

Academia SRI întoarce verdictul de plagiat printr-o manevră care arată clar intenția de salvare a lui Tudose de la un verdict de plagiat.

Pe 4 august 2017, Academia SRI trimite către Ministerul Educației o adresă în care explică faptul că „instituția noastră se află, în mod obiectiv, în imposibilitatea temporară de a formula și transmite punctul de vedere solicitat” din cauza vacantării funcției de rector ca urmare a trecerii în rezervă a lui Niculae Iancu la data de 31 iulie 2017. 

Academia SRI s-a prevalat, astfel, de faptul că propunerea de menținere sau de retragere a titlului de doctor trebuie semnată de rector. 

Poziția a fost reocupată în vara anului 2017 de către profesorul Adrian Ivan care, în noua sa calitate, alege să nu semneze decizia de plagiat a Comisiei de Etică și să o trimită la Ministerul Educației – ba mai mult, acesta solicită Senatului la 30 octombrie 2017 un punct de vedere cu privire la concluziile Comisiei de Etică în „cazul Tudose”. 

Senatul se arătă nemulțumit de decizia luată în iulie și decide constituirea unei comisii de specialiști externi. 

Concluziile acestora, venite două săptămâni mai târziu, au fost că decizia de plagiat a Comisiei de Etică „se poate anula” și că „aspectele privind drepturile de autor sunt de competența altor instituții”. 

Într-o nouă ședință din 22 decembrie 2017, Senatul „a votat în unanimitate înaintarea către rectorul ANIMV a propunerii de revocare a Hotărârii Comisiei de Etică din 31.07.2017”. 

Anularea hotărârii de plagiat în teza lui Mihai Tudose s-a bazat pe „concluziile rapoartelor experților externi”, „pe existența convenției transmise de autorul tezei”, ulterior adoptării hotărârii Comisiei de Etică, și pe faptul că propunerea de retragerea titlului de doctor „se bazează pe legalitatea utilizării drepturilor de autor”. 

În aceeași ședință, Senatul Academiei SRI recomandă rectorului transmiterea către CNATDCU a unui răspuns în care să menționeze că Academia SRI consideră că nu există temei legal să i se retragă titlul de doctor lui Tudose.  

În a treia zi de Crăciun, pe 27 decembrie 2017, rectorul Adrian Ivan trimite Ministerului Educației o adresă în care precizează că „Academia SRI constată că nu există temei legal pentru formularea unei propuneri de retragere a titlului de doctor al domnului Mihai Tudose”.  

O sursă din cadrul SRI cu care am discutat despre faptul că Serviciul a blocat sistematic orice procedură de verificare a lui Mihai Tudose mi-a declarat: „Doar nu puteam lăsa să se spună că Serviciul Român de Informații l-a dărâmat pe premierul în funcție”. 

Întrebat dacă s-ar fi putut ajunge la demiterea lui Tudose din funcția de premier din cauza validării unui verdict de plagiat, aceeași sursă a completat: „Era o variantă posibilă”.  

A doua încercare

Un eveniment care se petrece în vara lui 2018 îl determină pe Mihai Tudose să facă o a doua cerere de renunțare la titlul de doctor, scopul urmărit fiind de a da Ministerul Educației în judecată și de a obține două lucruri: să blocheze un eventual verdict de plagiat și să scape de titlul de doctor. 

În iulie 2018, la Comisia de Etică a Academiei SRI este înregistrată o sesizări care vizează teza de doctorat Mihai Tudose.

Potrivit Codului de Etică și Regulamentului de funcționare a Comisiei de Etică, Academia SRI era obligată să verifice și să ia o decizie de menținere sau de retragere a titlului în 30 de zile.

Acest termen nu a fost, însă, respectat. 

Totuși, la finalul lunii septembrie 2018, Academia SRI reclama la CNATDCU, pentru plagiat, un prim lot de 4 doctori. Mihai Tudose nu se afla printre aceștia și nu s-a aflat nici în următoarele loturi. 

Această succesiune de evenimente îl determină pe Tudose să facă o nouă cerere de renunțare la titlul de doctor către Ministerul Educației, în data de 13 noiembrie 2018, iar pe 19 noiembrie să acționeze Ministrul în judecată prin avocatul George Chițu. 

Deschis inițial la Curtea de Apel București, dosarul a fost mutat la Curtea de Apel Galați după ce judecătoarea de caz a ridicat o excepție privind necompetența teritorială, deoarece Mihai Tudose are domiciliul în orașul Brăila.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...