Micuța toboșăreasă: o nouă lovitură de la regizorul lui "Oldboy"

Daniel Iftene

Redactor

The Little Drummer Girl (2018), miniserie. Regia: Park Chan-wook; scenariul: Michael Lesslie și Claire Wilson, după romanul lui John le Carré; imaginea: Woo-hyung Kim; muzica: Yeong-wook Jo; cu: Florence Pugh, Michael Shannon, Alexander Skarsgård, Charles Dance, Max Irons, Amir Khoury, Chariff Ghattas.

*

Într-un moment în care producțiile tv de valoare nu mai sunt o surpriză, regizorul sud-coreean Park Chan-wook − triplu premiat la Cannes, cu „Oldboy” (2003), „Setea” (Thirst, 2009) și „Slujnica” (The Handmaiden, 2016) − aruncă mănușa foarte sus pentru 2019.

Lansată în Statele Unite la finalul anului trecut, miniseria sa intitulată „Micuța toboșăreasă” (The Little Drummer Girl), în care adaptează cu un ritm extraordinar romanul omonim al britanicului John le Carré, și-a început parcursul european la jumătatea lunii ianuarie.

Cu o distribuție impecabilă și o execuție foarte atentă, Park conduce cele șase episoade fără momente de umplutură și fără să înlăture acea poezie a agresiunii care l-a făcut celebru.

La fel ca multe dintre prozele lui John le Carré, „Micuța toboșăreasă” (disponibilă și în traducere românească) își transportă cititorul într-o lume a scenariilor de spionaj, în care pericolele și trădările par iminente.

Ajuns unul dintre cei mai apreciați autori de spy novels din lume, John le Carré s-a dedicat acestui gen după ce a renunțat la munca operativă din serviciile secrete britanice.

Multe dintre romanele sale au fost ecranizate deja, printre care „Omul nostru din Panama” (The Tailor of Panama, 2001), „Un spion care știa prea multe” (Tinker Tailor Soldier Spy, 2011), „Vânătoarea de spioni” (A Most Wanted Man, 2014) și „Managerul de noapte” (The Night Manager, 2016).

Chiar și „Micuța toboșăreasă”, povestea unei actrițe cooptate în planul unui agent israelian de a pune mâna pe un terorist palestinian, a avut o versiune anterioară în 1984, cu o distribuție condusă de Diane Keaton și Klaus Kinski − starul magnetic al cinemaului german din acea perioadă.

Florence Pugh și Alexander Skarsgård, într-o scenă din serial.

La fel ca acel lungmetraj, miniseria semnată de Park Chan-wook este fidelă romanului și chiar folosește racorduri în oglindă între cele două versiuni.

Știri din cealaltă Românie: În Iași, o femeie a primit acordul judecătorilor să intre cu forța în apartamentul unei vecine pentru a face curățenie, iar în Focșani un urs a intrat într-o benzinărie

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe.

Cum se văd din satelit cartierele-dormitor care au răsărit lângă cele mai scumpe orașe din România, Cluj și Brașov

Brașov și Cluj-Napoca sunt astăzi cele mai scumpe orașe din România pentru cei care visează să-și cumpere o casă sau un apartament. Drept urmare, locuitorii celor două orașe au preferat în ultimii 15-20 ani să se orienteze către locuințe mai ieftine construite în localități limitrofe. Haosul imobiliar generat de migrația lor a dat naștere unor struțo-cămile urbanistice care sunt vizibile din satelit.

Povestea toboșăresei începe odată cu plasarea unei bombe în reședința unui diplomat israelian din Bonn − operațiune orchestrată de Salim, fratele lui Khalil Al-Khadar, un palestinian care coordonează atacuri în toată Europa.

Astfel intră în scenă gruparea condusă de Martin Kurtz (Michael Shannon), care, cu ajutorul lui Gadi Becker (Alexander Skarsgård), fost militar israelian, o alege pe actrița de teatru Charlie (Florence Pugh) să se infiltreze în gruparea lui Khalil.

Ca să-i asigure intrarea în celula teroristă, Kurtz scrie și regizează minuțios o bucată de „teatru al realului”, în care Charlie este piesa de rezistență: numai că ea devine tot mai greu de stăpânit de la o scenă la alta.

Gadi (Alexander Skarsgård), Charlie (Florence Pugh) și Kurtz (Michael Shannon).

„Micuța toboșăreasă” este o reușită datorită tripletei actoricești Skarsgård – Pugh – Shannon, care funcționează ca un ceasornic, dar și pentru că regizorul și scenariștii se ambiționează să nu reducă romanul la încă un film despre spionaj, terorism sau conflictul israeliano-palestinian.

Cele aproape șase ore ale miniseriei îi permit lui Park să intensifice cel puțin două planuri care fuseseră măcelărite în versiunea anterioară: ambigua poveste de dragoste între Charlie și Gadi și discutarea istoriei personale sau colective ca ficțiune manipulată.

Pe lângă acestea, „Micuța toboșăreasă” este remarcabilă pentru adevăratele picturi pe care sud-coreeanul le creează folosindu-se de arhitectură, decoruri și culoare.

Schimbarea frecventă și „la vedere” a măștilor personajelor este conturată și de coloana sonoră, care te poartă înapoi în timp, dar și în diversele spații ale narațiunii (Marea Britanie, Grecia, Liban etc.).

Prin contribuțiile celor doi artiști sud-coreeni care semnează imaginea și muzica, Park construiește o identitate afectivă pentru fiecare loc unde se petrece acțiunea.

Astfel, fără să se ferească de sentimentalism ori de convențiile filmului cu spioni, sud-coreeanul imprimă „Micuței toboșărese” o amprentă personală vizibilă, ceea ce va face din această miniserie unul dintre succesele cinematografice ale acestui an.

Offscreen

→ Distribuitorii din România s-au pregătit pentru vacanța elevilor cu ultima parte a seriei „Cum să-ți dresezi dragonul” (How To Train Your Dragon: The Hidden World).

Aventurile vikingului Hiccup și ale dragonului său se încheie printr-un spectacol vizual remarcabil și oferă și o explicație pentru absența acestor creaturi fantastice din lumea oamenilor.

→ Antonio Banderas și Penélope Cruz se întorc la Pedro Almodóvar pentru a-l ajuta să construiască „Dolor y Gloria” − povestea unui regizor care privește în urmă către parcursul său personal și profesional.

Nu e nici o mirare că, deja, criticii l-au etichetat ca „8½” al spaniolului, făcând trimitere la fabuloasa peliculă a lui Federico Fellini.

Încă de la începutul proiectului, Almodóvar a amenințat că „Dolor y Gloria” va atinge și „sentimentul incomensurabil de vid al unui regizor care nu mai poate face filme”. Lansarea e programată în luna martie.

→ După ce Netflix i-a rugat pe spectatorii documentarului „Conversations with a Killer: The Ted Bundy Tapes” să nu se „îndrăgostească” de criminalul care a violat, torturat și ucis zeci de femei în anii ’70, imaginea seducătoare a lui Bundy va fi întărită odată cu lansarea filmului biografic „Extremely Wicked, Shockingly Evil and Vile”.

Realizat de Joe Berlinger, care a semnat și seria documentară pentru Netflix, filmul a avut premiera la Sundance și descrie viața criminalului din perspectiva iubitei acestuia, Liz Kendall.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€