Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a fost propulsat în Guvern în 2014 de premierul plagiator Victor Ponta. Chiar în primele sale zile de mandat, Cîmpeanu a promovat o ordonanță de urgență care permite renunțarea voluntară la titlul de doctor. În 2022, Cîmpeanu este subordonat pe linie de partid și de Guvern al lui Nicolae Ciucă, premierul care a blocat în instanță, în primăvară, analiza sesizărilor de plagiat privind teza sa de doctorat. FOTO: GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO
  • Zeci de profesori și cercetători de la universități vestice avertizează că „imixtiunea agresivă a politicului în etica academică, prin recenta protecție legală a plagiatului și plagiatorilor”, are deja consecințe.
  • Cercetările universitarilor români cinstiți „sunt percepute, aproape automat, ca suspecte” de reviste academice sau de edituri științifice recunoscute internațional, spun semnatarii unei scrisori deschise adresate rectorilor marilor universități românești și ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu.
  • Semnatarii scrisorii, intitulată „Plagiatul la români. Îngrijorări și propuneri”, cred că a venit timpul să avem „o mult-prea-necesară conversație” pentru asanarea „mlaștinii etice” în care se afundă comunitatea academică românească: pe lângă plagiatele mediatizate din tezele de doctorat ale politicienilor și demnitarilor, „sunt trecute cu vederea” și rămân nesancționate, pe scară largă, cazuri la fel de scandaloase de furt comise de persoane fără notorietate publică în diverse reviste științifice, publicații, cărți.
  • Scrisoarea deschisă a fost trimisă vineri, 15 iulie, atât rectorilor marilor universități din România cât și ministrului Educației. A reacționat, până la ora publicării acestei scrisori, un singur rector de universitate românească: Daniel David, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj – care a și semnat-o, alăturându-se inițiatorilor.
  • Până la ora închiderii ediției, ministrul Sorin Cîmpeanu nu și-a precizat poziția față de semnalul de alarmă transmis de universitarii din America de Nord și Europa Occidentală, deși aceștia menționează că e nevoie de o „soluție structurală, pe termen lung, [care] nu poate fi obținută decât prin modificarea legislației”.
  • „Și tăcerea e un răspuns”, observă unul dintre inițiatorii scrisorii – în care se invocă, printre altele, „absența unor reacții din partea celor direct afectați [de fenomenul plagiatului]: Ministerul Educației și universitățile românești”.

***

PressOne publică mai jos, integral, scrisoarea deschisă semnată de profesori și cercetători din Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Suedia, Belgia, Cipru, Canada, Islanda, Olanda și Germania. Veți regăsi de asemenea, în lista inițială de semnatari, și câțiva universitari români. Printre aceștia, Emilia Șercan, lector la Universitatea din București, care a dezvăluit în exclusivitate în PressOne, la 18 ianuarie 2022, că teza premierului Nicolae Ciucă include conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini dintr-un total de 138 pagini.

Cei care susțin ideile exprimate în scrisoarea deschisă o pot face semnând aici. PressOne va reactualiza, spre finalul zilei, lista semnatarilor.

Versiunea în limba engleză a scrisorii deschise o puteți citi aici.

Plagiatul la români. Îngrijorări și propuneri.

Scrisoare deschisă adresată universităților românești și ministrului Educației

Ca profesori și cercetători la universități și institute de specialitate din America de Nord și Europa Occidentală alături de colegi din România, urmărim cu maximă îngrijorare și crescândă dezamăgire atât imixtiunea agresivă a politicului în etica academică prin recenta protecție legală a plagiatului și plagiatorilor, cât și, cu notabile excepții, absența unor reacții din partea celor direct afectați – Ministerul Educației și universitățile românești. Fenomenul este periculos pentru că afectează întregul sistem educațional și, implicit, întreaga societate românească. 

Pe termen scurt, victimele din prima linie sunt universitarii români cinstiți care încearcă să își publice lucrările în revistele academice și editurile științifice recunoscute internațional. În ultima vreme, România și-a dobândit în Occident reputația defel măgulitoare de țară în care plagiatul e protejat de către stat, așa că cercetările lor sunt percepute aproape automat, ca suspecte. Este nedrept pentru cei direct afectați și este nedrept pentru întreaga societate.

Când nu ignoră complet fenomenul, atenția publică se focalizează aproape exclusiv pe cazurile de plagiat ale persoanelor cu mare vizibilitate și funcții publice – premieri, miniștri, magistrați, etc. – și doar pe lucrările de doctorat. Această tendință este parțial de înțeles, dar presupune totodată că alte cazuri de plagiat, ale unor nume mai puțin cunoscute, multe din universități, sunt trecute cu vederea. De asemenea, cazuri evidente de plagiat în reviste științifice, cărți sau capitole de carte sunt ignorate, deși sunt la fel de scandaloase precum cele din lucrările de doctorat.

Pentru asanarea acestei mlaștini etice credem că este nevoie de o abordare complexă, care să includă o componentă preventivă și una reparativă, cu soluții implementabile pe termen scurt, dar și cu schimbări structurale pe termen lung. În cele ce urmează oferim doar câteva sugestii și exemple pentru a porni o mult-prea-necesară conversație.

Bunăoară, o abordare preventivă ușor de implementat pe termen scurt ar putea presupune ca toate universitățile românești să-și încurajeze și, evident, ajute studenții doctoranzi să își ia în co-tutelă îndrumători de doctorat de la universități din străinătate, cum unele universități au început deja să facă, deși mai degrabă sporadic. În afara faptului că doctoranzii ar beneficia de pe urma unui nou nivel de expertiză, un doctorat în co-tutelă ar încuraja o muncă de cercetare corectă și o calitate mai bună a tezei. Pe termen lung, universitățile care vor implementa într-un mod sistematic această strategie vor avea doar de profitat de pe urma unei bune reputații atât la nivel național cât și internațional. 

În ceea ce privește abordarea reparativă, ce presupune penalizarea, într-un fel sau altul, a cazurilor de plagiat deja dovedite, o soluție pe termen scurt ar putea-o reprezenta pur și simplu reacția publică a universităților românești în toate cazurile de abdicare flagrantă de la standardele eticii universitare. 

Chiar dacă momentan universitățile românești nu pot anula doctoratele plagiate, protejate prin lege (!), ele pot în continuare penaliza toate cazurile de plagiat din revistele științifice, cărți, sau capitole de carte, refuzând sau anulând publicarea lucrărilor plagiate, mergând până la desfacerea contractului de muncă a celor prinși în flagrant delict. O asemenea atitudine publică de toleranță zero venită din partea mai multor universități ar trimite un mesaj puternic cu reverberații care ar depăși sfera universitară. De exemplu, Colegiul Noua Europă sau Editura Universității București au recunoscut deja cazuri de plagiat din lucrările publicate sub egida lor și le-au eliminat imediat, anunțând public și motivul. Pentru revistele științifice și editurile din România, o asemenea atitudine nu poate decât să le sporească prestigiul și implicit, pe termen lung, calitatea lucrărilor publicate.

De bună seamă, soluția structurală, pe termen lung, nu poate fi obținută decât prin modificarea legislației, dar acest lucru nu e posibil decât în condițiile în care universitățile, revistele științifice și editurile românești vor reuși să creeze un val de indignare în opinia publică împotriva legilor și practicilor din ziua de azi. Credem că doar presiunea crescândă venită din partea opiniei publice îi poate convinge pe politicieni să renunțe la acest sistem profund corupt, adoptând o nouă legislație, atât de necesară pentru însănătoșirea vieții universitare dar și a întregii societăți românești. 

Schimbarea opiniei publice, crucială pentru schimbările pe termen lung, nu se poate face nici cu atitudini defetiste, gen „e o cauză pierdută” și nici cu „eroisme de culise”. Îi invităm pe toți cei care cred în principiile și ideile de mai sus să ni se alăture public, semnând alături de noi această scrisoare.

Anna Abalkina, Research Fellow, Freie Universität Berlin, Germany

John Arblaster, Assistant Professor of the History of Spirituality in the Low Countries, Ruusbroec Institute, University of Antwerp, Belgium

Alexander Baumgarten, Professor of History of Medieval Philosophy, Babeș-Bolyai University of Cluj

Monica Brinzei, Research Director, Deputy Director of IRHT, CNRS, France

Monica Ciobanu, Professor of Criminal Justice, SUNY Plattsburgh, USA

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Roland Clark, Reader in Modern European History, Department of History, University of Liverpool, UK

Daniel David, Rector, Babeș-Bolyai University of Cluj

Michael V. Dougherty, Professor of Philosophy, Ohio Dominican University, USA

Dragoș Duicu, Maître de conférences, Faculté de Philosophie, Institut Catholique de Toulouse, France

Russell L. Friedman, Professor, Institute of Philosophy, KU Leuven, Belgium

– Alin Fumurescu, Associate Professor, Department of Political Science, University of Houston, Fellow Murphy Institute, USA

Ana Fumurescu, Researcher, Department of History, University of Pittsburgh, USA

Guy Guldentops, Researcher, University of Cologne, Germany

Pernille Harsting, formerly Associate Professor of Rhetoric, Örebro University, Sweden

Rudolf B. Hein, Professor of Moral Theology, PTH Münster, Germany

Tincuța Heinzel, Senior Lecturer, School of Design and Creative Arts, Loughborough University, UK

Joshua P. Hochschild, Professor of Philosophy, Mount St. Mary’s University, Maryland, USA

Robert T. Ives, Associate Professor of Special Education, founder of the „Research in Romania” program, University of Nevada, Reno, USA

Andrei Manolescu, Professor, Department of Engineering, Reykjavik University, Iceland

Gheorghe Pașcalău, Postdoctoral Researcher, Institute of Philosophy, KU Leuven, Belgium

Jenny Pelletier, Postdoctoral Researcher, Department of Philosophy, Linguistics and Theory of Science, University of Gothenburg, Sweden

Martin Pickavé, Professor, Department of Philosophy, University of Toronto, Canada

Giorgio Pini, Professor, Philosophy Department, Fordham University, USA

Andrei Pleșu, President, Foundation New Europe College, Bucharest

Marian Popescu, Director onorific, Centrul de Acțiune, Resurse, Forme pentru Integritate Academică (CARFIA), Universitatea din București

Mihail Popescu, Professor of Medical Informatics, University of Missouri, Columbia, USA

Cristian Preda, Decan, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București

Chris Schabel, Professor, University of Cyprus/CNRS-Paris, Cyprus/France

Anna Marisa Schoen, Postdoctoral Fellow, Department of Political Science, Duke University, USA

Claudia Șerban, Maître de conférences, Department of Philosophy, Université Toulouse Jean Jaurès, France

Carlos Steel, Professor Emeritus, Institute of Philosophy, KU Leuven, Belgium

Cătălin Ștefănescu, Professorial Lecturer, Department of Finance and Real Estate, Kogod School of Business, American University, USA

Irina Ștefănescu, Principal Economist at the Federal Reserve Board, Washington D.C., USA

Tudor D. Stănescu, Professor, Department of Physics and Astronomy, University of West Virginia, USA

Emilia Șercan, Lector, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București

Mark Thakkar, Honorary Research Fellow, University of St Andrews, UK

Anya Topolski, Associate Professor in Ethics and Political Philosophy, Radboud University, The Netherlands

Anca Vasiliu, Directrice de recherche, CNRS/Université de Sorbonne, France

Debora Weber-Wulff, Professor, University of Applied Sciences HTW Berlin, Germany

Cine a mai semnat scrisoarea.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.