Lupta liberalilor pentru putere, decisă de cercuri de interese, rețele și creștini habotnici. De ce ar trebui să ne pese de alegerile din PNL

Abia s-a dat startul, dar tensiunile din partid sunt deja palpabile. Competiția, așa cum e promovată chiar de cei doi candidați, e cât se poate de ascuțită, mai ales că mulți lideri influenți de filiale stau încă în așteptare, iar președintele Iohannis acționează, deocamdată, discret. Pe voturile și influența lor se bat Ludovic Orban și Florin Cîțu, context în care alegerile interne din PNL vor monopoliza cel mai probabil o bună parte din agenda publică a verii. 

Luptele interne din partide, înaintea interesului public

Partidele sunt organizații private de interes public și au tot dreptul să își aleagă conducerile în forurile interioare.

“Drama este că aceste organizații de drept privat sunt cele care vor face politicile publice ale întregii națiuni pe următoarele luni.”

Andrei Țăranu, politolog

“Și le vor face, indiferent că e PNL sau USR PLUS, în vederea acestor congrese și nu pentru bunăstarea românilor”, adaugă pentru PressOne Andrei Țăranu.

Congresul va avea loc în septembrie, dar adevărata luptă se desfășoară vara aceasta în filialele locale, unde au început deja procedurile pentru alegerile interne. Și la cum a pornit vara în PNL, deznodământul e destul de clar: cine pierde pleacă acasă. 

„La PNL vor urma niște cutremure masive, când vor fi aruncați peste bord o mulțime de lideri actuali”, continuă Andrei Țăranu.

Prin convulsii asemănătoare trece și USR-PLUS, așa că nouă nu ne rămâne de făcut decât să decontăm, încă în plină pandemie, costurile alegerilor interne din partidele aflate la guvernare. 

Cu AUR tot mai prezent în societate și în intențiile de vot, cu PSD stabilizat și revigorat în opoziție, cu mesaje amplificate de portavocile Antena 3 și RTV și cu un UDMR tot mai intim cu regimul de la Budapesta, liberalii și partenerii lor de dreapta riscă să fragilizeze și mai mult o coaliție și-așa lentă în reforme și erodată cam devreme de guvernare. 

Consolidarea statului de drept, implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), debirocratizarea, eficientizarea cheltuielilor sau reformarea profundă a aparatului bugetar rămân, până își rezolvă partidele dilemele interne, cuvinte scrise pe hârtii cu antet. 

Orban, aproape de partid. Cîțu, lipit de resurse 

Florin Cîțu are sprijinul unor filiale care vor să păstreze guvernarea sub aura de reformator pe care premierul încearcă, fără vreo urmă de carismă, să și-o deseneze. Nu sunt multe, dar compensează prin influența pe care o au. Marele său atu e însă chiar poziția de prim-ministru.

Premierul Florin Cîțu este aparent în apropierea resurselor, deține lanțul de chei care descuie funcții și are tricou cu Foo Fighters, poate-poate rupe ceva din electoratul de bulă. 

Teoretic, Florin Cîțu e puternic și de temut. Practic, însă, pupitrul de premier are multe butoane blocate. După episodul Vlad Voiculescu, pe ministerele importante preluate prin negociere de USR PLUS și UDMR scrie acum „Nu atingeți”. 

Ludovic Orban pare obosit și uzat până și în momentele în care îi explică unui copil, de 1 iunie, cum Luna e un satelit și nu o planetă. E imaginea lui de zi cu zi, cringe și rigidă. Însă Orban a știut mereu cum să construiască politic în jurul oglinzii. Supraviețuitor și experimentat, de fiecare dată când a căzut în gol, Orban a știut cum și de cine să se agațe în picaj și mai ales ce să spună în interiorul partidului.

“Cu care au avut diverse interacțiuni, la foarte multe congrese. Au fost împreună în CDR, în Alianța D.A. Au trecut prin toate alături de Ludovic Orban”, adaugă el.

Analistul politic Cristian Pîrvulescu anticipează la rându-i o confruntare politică dură, dar cu un favorit. Favorit, detaliază el pentru PressOne, e candidatul care deține rețeaua. Ori Ludovic Orban a avut tot timpul din lume să-și construiască o plasă de relații în județe și de influențe în partid mai rezistente ca rafia.

„Florin Cîțu e deocamdată doar un challenger”, crede Cristian Pîrvulescu. Iar dovada a venit la recentul Consiliu Național, acolo unde în jur de 500 de liberali l-au aplaudat minute bune pe Orban.

A fost în esență o ripostă fermă la palma încasată cu doar câteva zile înainte, când Ludovic Orban pleca timid și singur, iar Florin Cîțu era înconjurat într-o fotografie de zeci de susținători din partid, majoritatea însă foști PDL-iști.

La Consiliu așadar, Orban le-a vorbit alor lui despre cum se întoarce și celălalt obraz, iar la întrebarea referitoare la trădarea lui Rareș Bogdan, vulpoiul Ludovic a răspuns că „deocamdată a fost doar într-o poză”.

Pentru nucleul revendicat liberal pursânge, premierul Cîțu nu e nimic altceva decât un personaj impus de voința președintelui. Klaus Iohannis îl susține firav și pare mai degrabă că urmărește cu mare atenție cum se poziționează taberele în partid. 

„Părerea mea e că președintele a procedat corect până acum. Nu cred că se va apropia de vreun grup, până când nu va simți foarte clar care este pulsul”, anticipează Andrei Țăranu.

„Președintele a susținut-o și pe Alina Gorghiu împotriva lui Ludovic Orban. Nu înseamnă neapărat că nu contează, dar nu el va tranșa neapărat bătălia”, spune și Cristian Pîrvulescu.

Liderii din teritoriu știu însă că influența președintelui Iohannis se erodează pe măsură ce i se scurge cel de-al doilea mandat, așa că peștii mari stau deocamdată la fund și nu se grăbesc să înghită promisiuni.

Mai ales că cel care va câștiga aceste alegeri îi va scoate în tușă fără să clipească pe cei care sunt în grupurile disidente, după un model deja brevetat în România.

Va mai exista viață politică după Congres pentru perdant, oricare ar fi el?

„Nu. Mie în sută nu. E un joc cu sumă nulă, așa cum a fost propus. Cine e în picioare la sfârșit câștigă jocul și terenul. Ceilalți vor trebui să plece. Acum și unii și alții își văd inamicii. Va fi foarte greu ca cineva care pierde să mai controleze ceva.”

Cum se împart taberele în PNL și cine sunt oamenii care contează

„Florin Cîțu este viitorul României și al Partidului Liberal”, îi face marketing ca la Cluj-Napoca primarul Emil Boc. „Dincolo de wow, contează liberalismul practicat, nu declarat”, își justifică alegerea pro-Orban președintele PNL București, Violeta Alexandru.

Prezența lui Boc la stânga actualului premier (dreapta sacoului și dreapta românească în general sunt păzite de Rareș Bogdan) nu e întâmplătoare. Relația lui cu Orban nu a fost niciodată bună, iar primarul Clujului a părut mereu că acționează după interese diferite de mofturile de la București.

La alegerile locale PNL Cluj a obținut 46%. Câteva luni mai târziu, în decembrie 2020, a scăzut drastic la 33%, pe fundalul unei participări reduse la vot și al ascensiunii AUR. Chiar și așa însă, alegerile parlamentare au fost câștigate, iar Emil Boc nu a avut nicio reținere în a-l critica pe Orban, după compromisurile pe care acesta le-a făcut celor de la USR PLUS și UDMR pentru formarea coaliției.

O negociere politică purtată prost, cu poziții importante și ministere cedate ușor, după cum au fost formulate criticile în partid. 

„Credeți că Orban nu s-a gândit din timp, de când negocia, la ce ce întâmplă acum?” se întreabă retoric Cristian Pîrvulescu. 

Boc încasase deja una din cele mai dure lovituri administrative, prin cedarea Prefecturii celor de la UDMR. „Sunt uimit, șocat, blocat”, mărturisea tragi-comic chiar noul prefect Tasnadi Szilard. 

Iar în biroul său din Calea Moților Nr. 3, Emil Boc simțea cum Centrul a fentat Clujul, așa că susținerea pe care i-o acordă acum lui Cîțu e cât se poate de organică.

„Ludovic Orban știe foarte bine că relația sa cu Boc nu se va îmbunătăți. Nu a fost bună nici când Emil Boc era la PDL și nici după ce PDL s-a topit în PNL. Amintiți-vă că în 2014 Boc a susținut-o pe Elena Udrea fățiș”, spune Andrei Țăranu.

Este însă abia încălzirea: lideri importanți precum Ilie Bolojan (Bihor), Gheorghe Falcă (Arad), Mircea Hava (Alba) sau Dan Motreanu (Giurgiu) stau încă în așteptare.

„Poziția de premier are neajunsurile ei. Lucrurile sunt într-o continuă desfășurare. Nu uitați că nu e o bătălie cu electoratul larg. E o bătălie cu partidul, în care fiecare așteaptă câte ceva”, completează Cristian Pîrvulescu.

Un personaj relevant ar putea fi și ministrul Apărării, Nicolae Ciucă. Armata gestionează campania de vaccinare, iar un succes în combaterea pandemiei s-ar putea dovedi decisiv pentru imaginea lui Florin Cîțu.

Discret spre invizibil pentru marea majoritate a românilor, Nicolae Ciucă, unul din „ambasadorii” Cotroceniului la Guvern, ar avea pârghiile prin care să-l susțină pe actualul premier inclusiv în exterior, în special în relația cu Statele Unite. Mai ales că „domnul Orban se ocupă aproape în exclusivitate de politică internă și aproape niciodată de politica externă sau securitară”, după cum observă Andrei Țăranu.

La rândul lui, Ludovic Orban are sprijinul cantitativ al filialelor și, spun surse din partid, face un presing agresiv pentru a-i apropia pe marii indeciși. Cu un alt fel de a gândi și cu o altă cultură organizațională, foștii PDL-iști, acum liberali, încearcă să deturneze conducerea partidului, cred multe voci din PNL. Un scenariu care îl transformă automat pe Ludovic Orban în salvator.

Un rol determinant l-ar putea avea și grupul creștin, conservator din partid. Un grup puțin numeros, dar extrem de influent și care, e de părere Andrei Țăranu, ar putea fi decisiv:

„E o prezență destul de importantă. Domnul Boc, domnul Sighiartău. Probabil că acest grup care nu e numeros, dar extrem de influent, va fi unul din cele care vor face diferența la vot, în Congres.”

„Îl ceea ce-l privește pe domnul Sighiartău și lobby-ul evanghelist în România, care a susținut masiv Coaliția pentru Familie, văd o mare problemă. Ăsta e viitorul care se pregătește? Nu e suficient să clamezi liberalismul. Liberalismul presupune protejarea drepturilor individuale”, merge și mai departe Cristian Pîrvulescu.

Chiar și așa, Florin Cîțu e departe de imaginea unui iliberal. Dacă va deveni președinte de partid cu sprijinul direct al grupării habotnice din PNL, atunci va avea însă o mare problemă, pentru că i se va cere în mod firesc să răspundă favorului făcut. „În 2017 aceeași grupare l-a obligat pe Orban să adopte o poziție iliberală în ceea ce privește referendumul Coaliției pentru Familie”, amintește analistul politic Cristian Pîrvulescu.

„Nimeni nu îl consideră pe Florin Cîțu reprezentantul lui Florin Cîțu”

La televizor, Florin Cîțu are toate mijloacele să se facă văzut. Pentru Orban e mai greu, dar fostul premier va compensa în interiorul partidului, jucând cartea „adevăratului liberal” sau, cine știe, insistând oportunist și pe moment tocmai pe „naționalul” care în mod bizar face din PNL o formațiune de secol 19, cu o doctrină opusă liberalilor europeni sau americani.

Orban face politică old school și turnee în teritoriu, strategie care s-ar putea să-l avantajeze.

Ținte pentru el devin și cei ce i-au făurit adversarul, așa cum e considerată de exemplu aripa Alina Gorghiu plus Lucian Isar.

„Florin Cîțu nu are niciun fel de carismă. Este expresia grupurilor de interese din spatele lui. Unii îl consideră reprezentantul PDL-ului, alții al lui Iohannis. Dar nimeni nu îl consideră pe Florin Cîțu reprezentantul lui Florin Cîțu. Ceea ce arată irelevanța lui din punct de vedere politic, în ciuda încercărilor masive de a se gonfla ca fiind puternic politic”.

Andrei Țăranu

Dincolo de integritatea taberelor, mereu discutabilă la partidele autohtone, devine evident că grupuri precum aripa Gorghiu vizează să revină în cercurile decizionale prin proxy sau interpuși. Situație în care Florin Cîțu e calul perfect pe care să parieze.

„Ceea ce ne interesează pe toți cu adevărat este unde vor duce România oamenii aceștia. Pentru că ei nu sunt singuri. În spatele lor sunt niște grupări și aceste grupări au așteptări”, spune Cristian Pîrvulescu, care deslușește încă pe holurile PNL-ului umbra lui Donald Trump: „Vedem o trumpizare a partidului. Vedem o obsesie cu socialiștii și sexo-marxiștii, care vine tot din zona respectivă.”

Schimbă însă alegerile din PNL soarta Coaliției?

Escaladarea nervilor din Partidul Național Liberal a început din duminica în care Florin Cîțu și cei din jur i-au dat o lovitură de imagine lui Ludovic Orban. Cîțu a plecat însoțit de o mulțime de membri marcanți ai partidului. Orban a plecat singur.

„La întâlnirea din Herăstrău domnul Cîțu a fost însă dezolant în discurs și deloc apreciat de marea majoritate a participanților, în timp ce domnul Orban a fost aplaudat. Un semnal că partidul în structura sa interioară mai degrabă îl susține pe Ludovic Orban. Bătălia o vom vedea și se va întărâta”, anticipează politologul Andrei Țăranu.

„Noi vorbim acum despre persoane. Mi-aș fi dorit să se vorbească despre programe și viziuni. E un partid de guvernământ.”

“Aud lucruri importante despre economie. Dar nu aud vorbindu-se despre democrație. Economia fără stat de drept e China”, critică Cristian Pîrvulescu.

În evaluarea sa, atât Florin Cîțu, cât și Ludovic Orban își vor păstra funcțiile de premier, respectiv președinte al Camerei Deputaților, indiferent de cine va câștiga șefia partidului. Pe fundalul actual, coaliția ar urma să reziste încă cel puțin doi ani. Potrivit acestui scenariu, fundația se va clătina însă în 2023, când USR PLUS, prăbușit în sondaje și erodat de guvernare, va trebui să se retragă de la guvernare și să facă opoziție PNL-ului, dacă vrea să rămână relevant politic și să nu-și cedeze întregul electorat celor de la PNL sau, după caz, AUR.

Congresul PNL va avea loc în 25 septembrie. Ponderea filialelor în alegerea noii conduceri se stabilește în funcție de rezultatele pe care organizațiile teritoriale le-au avut la alegerile de anul trecut, locale și parlamentare.