Viorel și Florina Cumpănașu, de pe strada Torcătoarelor 20. Foto: Răzvan Filip

Locuitorii unor blocuri noi din Drumul Taberei, deranjați de casa unei familii sărace, care e acolo de zeci de ani

Sunt înconjurat, am rămas cel mai pitic”, spune cu amărăciune Viorel Cumpănașu, un bărbat în vârstă de 59 de ani de pe Torcătoarelor 20, o stradă din Drumul Taberei, aflată la zece minute de mers pe jos de stația de metrou Valea Ialomiței.

La începutul săptămânii, locuința sa modestă a devenit subiect de scandal pe un grup de Facebook înființat de primarul Ciprian Ciucu, „Pentru Sectorul 6”. 

Mulțumim Primăriei Sect. 6 că ne dă «șansa» de a ne delecta vizual și olfactiv cu WC-ul în curte și gunoiul strâns de prin sector. Dacă se grăbește Urban, mai găsește loc de depozitare a gunoiului. Unde? Strada Torcatoarelor 20”, suna postarea unui membru al grupului, Finel Mihăilă Georgescu, care locuiește într-o vilă ce dă către toaleta din curtea lui Viorel. 

Postarea lui era însoțită de o poză făcută de un alt locatar din zonă, care stă într-un bloc cu patru etaje aflat peste drum, pe Torcătoarelor 15. Tot cartierul pare ridicat în grabă, haotic, cu blocuri și case unele lângă altele, de parcă normele elementare de urbanism nu s-ar aplica aici.

Fotografia de pe grupul „Pentru Sectorul 6” care a iscat dezbaterea în jurul casei lui Viorel

De altfel, când cauți numele străzii pe Google, primele rezultate fac trimitere la anunțuri imobiliare, semn că zona e la mare căutare printre cei care vor să cumpere sau să închirieze un apartament.

Unii membri ai comunității online au sesizat rapid că ceva e în neregulă. OK, bietul om are toaletă în curte și aceasta emană tot felul mirosuri. „Dar ce caută un bloc de patru etaje într-un cartier de case?”, s-au întrebat mulți din grup. 

Ciprian Ciucu dă vina pe corupția serviciului de urbanism și vechea administrație PSD.

Au schimbat PUZ-urile și bine face Nicușor Dan că le oprește. S-au dat autorizații în neștire, s-au luat șpăgi”, susține edilul într-un răspuns telefonic acordat PressOne.

Irina Zamfirescu, activistă ActiveWatch și doctor în antropologie, care urmărește de ani de zile activitatea primăriilor din București, spune că, în trecut, mulți dezvoltatori construiau neconform cu reglementările emise de autorități, plăteau amenzi și abia apoi obțineau documentele legale pentru construcții. 

A fost o practică super curentă până în 2011. Îmi amintesc că abia pe vremea lui Udrea am ajuns să discutăm despre faptul că intrarea în legalitate e o porcărie. (…) PUG-ul (n.r. Planul Urbanistic General) pe care funcționăm acum este făcut la finalul anilor ’90.

Și tocmai pentru că e atât de vechi, argumentul multor administrații era că nu mai facem ca în PUG, că oricum e depășit, e de la finalul anilor ’90. Timp de 20 ani, abordarea a fost că trebuie să modernizăm orașul, să construim blocuri noi și locuințe pentru middle class”, explică specialista ritmul amețitor în care s-a construit.

„Înainte era câmp acolo”   

Povestea lui Viorel Cumpănașu și a soției sale, Florina (59 de ani), e a unor oameni săraci pe care tranziția României către democrație și capitalism i-a lăsat cu mult în urma vecinilor mai norocoși.

 „Când a venit Iliescu la putere, i-am zis așa lu’ nevastă-mea: o să fie muncă multă și bani puțini. Și așa este. Înainte nu duceam de lipsă de nimic”, povestește bărbatul. 

Casa în care locuiesc împreună cu fiul lor de 25 de ani este acolo de cel puțin jumătate de secol, iar înainte a aparținut părinților Florinei.

Inițial, zona era populată de case simple, de un singur etaj, așa cum e și a lor. După Revoluție, s-au trezit că sunt înconjurați din toate părțile de vile și, mai nou, de blocuri. 

Dacă iei la puricat arhiva istorică a Google Earth, observi că vilele din spatele casei au început să răsară prin 2016. „Înainte era câmp acolo”, povestește Viorel. Blocul de peste drum nu exista nici el până nu demult, fiind ridicat după 2014.

Strada Torcătoarelor în 2016 (stânga, în chenar) versus Strada Torcătoarelor 2021 (dreapta)

Dacă studiezi zona cu Street View, vei observa că acolo era o zonă de verdeață.

Strada Torcătoarelor în 2014

De aici, poate, și revolta unora dintre cei care au comentat pe grup:

Pe toate grupurile de cartier vezi oameni care sunt împotriva blocurilor răsărite ici-colo. Dar reacțiile sunt mai degrabă la construcții pe spațiul verde.

Toată chestia asta cu urbanismul sălbatic, dezbaterile despre PUZ-urile de sector, niciodată nu au ținut cont de componenta socială.

Irina Zamfirescu

Discuțiile sunt, în general, pe patrimoniu, în sensul de valoare arhitecturală a unei clădiri sau în jurul ideii de spațiu verde, care trebuie conservat, în timp ce protejarea gospodăriilor vechi și fără valoare istorică nu este o prioritate”, crede Irina Zamfirescu.

Într-una din vilele nou-apărute stă Finel Mihăilă Georgescu, cel care a pornit discuția pe grupul de Facebook al sectorului. Înțelege că oamenii sunt săraci și probabil n-au suficienți bani ca să-și tragă apă și canalizare, înțelege și că nu e normal felul în care s-a construit în zonă, dar spune că îi este imposibil să ignore mirosul. 

N-am cum să le atrag atenția lor. Ei trăiesc de pe o zi pe alta, abia au bani să trăiască, să mănânce ceva, ce să mai vorbim de canalizare”, spune bărbatul. 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Și, într-adevăr, oamenii trăiesc de pe o zi alta. Ea este femeie de serviciu într-un bloc din jurul stației STB Frigocom. „O ajut și eu, că trebuie spălate tomberoanele, măturat pe afară. Facem curat de trei ori pe săptămână, ne dau câteva sute de lei, iar ei îi dau și mâncare”, explică Viorel. Ca să-și suplimenteze veniturile, cei doi mai strâng PET-uri din cartier, pe care le duc de luni până sâmbătă la REMAT. Unele, până să ajungă acolo, sunt depozitate în curtea lor, deranjându-i estetic pe vecinii înstăriți din împrejurimi. 

Cert e că cei doi spun că nu câștigă suficient încât să-și permită să tragă apă curentă și toaletă în casă. Pe lângă asta, au rămas și fără puțul pe care se bazau până nu demult. 

Am avut puț, am avut pompă, dar mi-a secat când au început să facă metroul (n.r. Magistrala 5 din Drumul Taberei). Aici, pe stradă, nu mai are niciunul puț, s-au legat la Apa Nova. Dacă aveam bani, ne legam și noi. Apă aduc de la blocul unde sunt femeie de serviciu. Iau un bidon, două. În fiecare zi iau strictul necesar. În rest, n-am deloc apă”, mărturisește Florina. 

Strada Torcătoarelor. Foto: Răzvan Filip

Amândoi așteaptă să iasă la pensie, ca să aibă un venit mai stabil. Când era încă în putere, Viorel a lucrat în industria grea a regimului comunist, inclusiv ca sudor, experiență care l-a lăsat cu vederea slăbită.

Am și probleme cu plămânii, că am lucrat în turnătorie. Am astm, respir greu. De lucru nu mai am putere, mă dor toate oasele, mă chinui. Voiam să mă internez, dar cu ce e acum prin țară, nu mai erau locuri, au zis să mai stau. N-am vârsta, că ieșeam la pensie, îmi mai trebuie încă cinci ani”, spune bărbatul.

Nici Florina nu stă mai bine cu vederea, fapt ce o împiedică să-și practice meseria, cea de croitoreasă. 

Am lucrat în confecții, în sectorul 4, am fost și la APACA. Dar acum nu nu mai pot, că nu mai văd să bag ața, aia e problema”, adaugă femeia.

Toaleta soților Cumpănașu, subiect de dezbatere între vecini 

Mai sunt ajutați de fiul lor, care abia s-a angajat într-un depozit de vopsele de păr din Ciorogârla. Înainte a fost plecat la muncă în Anglia, dar s-a întors de acolo după o depresie severă, spun soții Cumpănașu. Ceilalți doi copii – un băiat de 40 de ani și o fată de 30 de ani – au locuit acolo până nu demult, dar între timp s-au căsătorit și sunt la casele lor.

Fata, Doina Elena, spune că în casă au stat și doi chiriași. „Fratele meu s-a drogat, am avut doi chiriași, a fost scandal. Din cauza lor am plecat eu”, susține femeia, pe care o întâlnesc trăgând un cărucior plin de PET-uri chiar în drum spre casa părinților ei. 

Ce doi bătrâni primesc sprijin și din partea vecinilor, mai ales de la cel din dreapta, de pe Torcătoarelor 18. Acolo stă, într-o vilă imensă cu două etaje, chiar vărul primar al Florinei. Dacă cineva ar trece prin zonă și ar observa contrastul strident dintre cele două gospodării, nu și-ar imagina nici într-o mie de ani că acolo trăiesc, de fapt, membri ai aceleiași familii. 

Spatele curții soților Cumpănașu. Foto: grupul de Facebook „Pentru Sectorul 6”

Finel Mihăilă Georgescu susține că vărul Florinei le-ar fi propus celor doi soți să tragă o țeavă de la el pentru a face toaletă în fața curții, dar aceștia au refuzat, de rușine că-i vede lumea din stradă când merg să-și facă nevoile. Viorel spune că vara trecută au primit o propunere similară și din partea autorităților, după o vizită a poliției locale ce fusese chemată de vecini tot din cauza mirosului. 

Ei mi-au zis, că să mă duc, să fac, să-mi aducă un veceu. D-ăsta ecologic, cum e pe stradă. Dar unde să-l pun? Voiau să-l pun în față, aici, ca să nu mai miroasă în vecini. Să mă vadă lumea din stradă? Cel din spate e de când era copilă nevastă-mea, soacră-mea cu socrul l-au făcut acolo. Mai chemăm vidanja să scoată ce-i acolo”, susține bărbatul. 

Soții Cumpănașu riscă să rămână fără casă

După declanșarea discuției pe grupul de Facebook al Primăriei, s-a sesizat și Poliția Locală, care a declarat că a luat la cunoștință situația și se vor lua „măsurile legale”. 

A venit garda locală și mi-au spus să golesc toată curtea. Au spus că îmi dau amendă cinci milioane (n.r. 500 RON) și, dacă nu o plătesc, îmi dau 10. Dacă depășesc nu știu ce sumă, fac pușcărie, așa mi-au spus”, spune Viorel într-un răspuns telefonic acordat PressOne. 

Pe lângă asta, cei doi au o altă problemă: dacă nu dovedesc că sunt proprietari acolo, riscă să rămână fără casă. Avertismentul vine chiar din gura primarului de sector, Ciprian Ciucu, care spune că a trimis Poliția Locală în urma sesizării de pe grup. 

Ei spun că sunt moștenitori ai unei persoane care deținea acea proprietate privată și a decedat. Mâine (n.r. joi) voi trimite o echipă de la DGASPC (Direcția Generală de Asistență Socială şi Protecția Copilului), să vedem dacă sunt cazuri sociale, ca să fie preluate. Și, dacă pot dovedi că sunt moștenitori, atunci trebuie să fie puși în posesie, iar dacă nu, vom demara procedura de a lua în proprietatea autorității locale, adică a Primăriei, că așa prevede legea. Ei în primul rând trebuie să asigure niște norme de igienă. Dacă nu pot, sunt obligat să le asigur eu”, explică primarul sectorului 6.

Viorel zice că actele casei nu sunt la ei. După ce au murit părinții Florinei, au rămas la neamuri, la unchii ei. „Trebuie să vorbesc cu ei”, spune bărbatul.

Dacă problema actelor se rezolvă, iar DGASPC constată că sunt cazuri sociale, ar putea fi ajutați și cu apa, respectiv canalizarea, spune Ciucu, deși lucrurile nu sunt chiar atât de simple. 

Nu există nicăieri în lumea asta obligația unei primării să facă investiții în proprietăți private. Dacă ei sunt foarte săraci și nu au din ce trăi și doresc să obțină un loc de muncă, se pot angaja, că avem locuri de muncă. Dar trebuie să vină să muncească. Am mai avut astfel de cazuri, le-am oferit locuri de muncă, ei refuză, că e greu”.

Ciprian Ciucu

De cealaltă parte, Irina Zamfirescu crede că, în cazurile de felul acesta, accesul la apă este o problemă de asistență socială. I se pare straniu faptul că accesul la utilități în general nu este asimilat cu ideea de drept la locuire decentă. 

Un bloc de patru etaje de pe stradă. Foto: Răzvan Filip

Nu știu să existe proiecte de sprijin din partea instituțiilor publice pentru ca oamenii să-și tragă aceste utilități. Conform legii, de la limita de proprietate până în locuință, oamenii trebuie să-și asume cheltuiala asta. Or, sunt foarte mulți oameni care nu-și permit aceste costuri”, spune ea. 

Mai mult, activista susține că, pe termen lung, scopul este ca oamenii precum soții Cumpănașu să fie împinși încet-încet în afara orașului. Practic, spune ea, cei puternici îi hărțuiesc pe cei mai slabi până acestora le este imposibil să mai trăiască acolo.

De pildă, lui Viorel și Florinei nu li s-a cerut niciodată părerea când a fost construit blocul de patru etaje de peste drum, deși, conform legii urbanismului, ei trebuiau să fie consultați. Câțiva ani mai târziu, vecinii apăruți acolo peste noapte, unii poate chiar în mod abuziv, își folosesc resursele pentru a le face viața amară. 

Discutăm despre niște persoane cu resurse financiare super reduse, probabil cu o slabă înțelegere a drepturilor pe care le au. Dacă s-a pornit puhoiul de oameni care locuiesc de jur împrejur, persoanele astea nu au instrumentele și resursele financiare să-și apere drepturile.

Casa soților Cumpănașu, de pe strada Torcătoarelor 20. Foto: Răzvan Filip

Este mult mai importantă poza făcută de omul din acel complex rezidențial apărut în ultimii ani”, spune Irina.

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...