Lobby-ul rectorilor lucrează și în pandemie: azi, bătălia pentru controlul viitorului CNATDCU

Spațiul academic din România a devenit de câteva săptămâni câmpul pe care se duce o aprigă bătălie pentru controlul viitorului Consiliu Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), instituția care soluționează sesizările de plagiat în cazul tezelor de doctorat.   

Mandatul actualului Consiliul expiră pe 10 iunie, iar până la această dată ministrul Educației Monica Anisie trebuie să numească membrii viitorului CNATDCU pentru un mandat de 4 ani.

Procesul de selecție a membrilor – care presupune două etape distincte – a fost demarat de la mijlocul lunii martie și ar trebui să se încheie înaintea datei de 10 iunie. 

Unul dintre cei mai importanți combatanți în această luptă subterană este Consiliul Național al Rectorilor (CNR), structură care reunește rectorii a 74 de universități acreditate din România, de stat și private.

CNR este condus de Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației în guvernul Victor Ponta, în prezent rector aflat la al treilea mandat al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.

O sugestie respinsă categoric de ministru Anisie, lansată de Sorin Cîmpeanu, a fost amânarea cu 6 luni a întregului proces de desemnare a unui nou CNATDCU, fapt ce ar fi mutat selecția la începutul lui 2021, deci după alegerile parlamentare de la sfârșitul acestui an.

Cum această variantă nu s-a materializat, CNR s-a folosit de două instrumente pentru a încerca influențarea numirii viitorului CNATDCU:

Tentativa de amânare a selecției

Mai multe surse din mediul universitar susțin că – în ultimele două săptămâni – președintele CNR Sorin Cîmpeanu ar fi sugerat factorilor de decizie din Ministerul Educației, dar și mai multor actori importanți din sistemul academic, ideea prelungirii cu 6 luni a mandatului actualului CNATDCU.

Cîmpeanu a recunoscut sec că el s-a aflat la originea propunerii: “A fost ideea mea”, a declarat ieri acesta.

Președintele CNR și-a argumentat, de altfel, propunerea: “Pe timp de criză, nu se mai susțin nici 6.000 de teze pe an – ca în perioada 2012 – 2015 -, nu se mai susțin nici 2.000 de teze pe an – cum s-au susținut între 2016 – 2019 -, probabil sunt de ordinul zecilor. Deci nu mai sunt mii, sunt zeci. Prin urmare, gradul de încărcare al CNATDCU nu este la fel de mare.

Al doilea argument – în această perioadă de amânare urma să se facă o armonizare a domeniilor între nomenclatorul publicat prin Hotărâre de Guvern, domeniile cu care lucrează ARACIS și cele cu care lucrează CNATDCU. Pentru că nu există o corelare între aceste domenii, am considerat că este un moment potrivit pentru o armonizare.

Al treilea argument este că, în acest timp, ministrul ar fi putut veni cu o metodologie ceva mai precisă, în care să spună cine se poate înscrie și unde. Dacă ministrul promova o metodologie și spunea că rectorii nu au voie să participe la selecție, nu mai exista discuția despre prezența rectorilor în comisiile de selecție”.

Prelungirea cu 6 luni a mandatului actualului CNATDCU ar fi însemnat, automat, suspendarea procedurii de selecție demarate din 16 martie.

Discuțiile despre această posibilitate s-au purtat doar la nivel informal și au fost respinse categoric, de la bun început, de ministrul Monica Anisie.

Miza reală a acestei manevre ar fi fost mutarea selecției viitorului CNATDCU la începutul anului 2021 când, după alegerile parlamentare programate pentru sfârșitul anului 2020, vom avea, cel mai probabil, un nou guvern și, foarte probabil, o reconfigurare a scenei politice, cu alte majorități parlamentare.

Sorin Cîmpeanu a respins faptul că intenția lui ar fi fost mutarea selecției CNATDCU după alegerile parlamentare: „În opinia mea nu văd fezabilă nici varianta cu un alt guvern și nici pe cea cu un alt ministru. Când am spus 6 luni m-am gândit la luna septembrie și m-am gândit ca anul universitar să înceapă la 1 octombrie cu un nou CNATDCU”.

De partea cealaltă, surse din mediul universitar susțin că propunerea președintelui CNR a avut alt substrat.

„Cel mai probabil, Cîmpeanu se gândește că ar putea fi ministru al Educației într-un viitor guvern PNL după alegerile din toamnă, că doar este membru PNL, și evident că și-ar dori să fie el cel care numește componența CNATDCU”, susțin aceleași surse, referindu-se la faptul că acesta a demisionat pe 19 decembrie 2019 din Pro România, unde era prim-vicepreședinte, și s-a înscris în PNL pe 6 ianuarie 2020.  

Oricum, la acest moment, reconfigurarea clasei politice după alegerile de la finalul lui 2020 – în cazul în care acestea vor avea loc la termen – este o mare necunoscută, care poate fi influențată major de modul în care va evolua pandemia. 

Ministrul Monica Anisie susține că prelungirea mandatului actualului CNATDCU cu încă 6 luni este exclusă din orice calcul.

„Nu a fost pusă în discuție oficial prelungirea mandatelor actualului CNATDCU”, a declarat scurt ministrul.

Varianta a fost respinsă și de secretarul de stat Gigel Paraschiv, responsabil de învățământul superior.

„Nu am luat în discuție acest aspect. Nu am luat în calcul prelungirea mandatului actualului CNATDCU”, a afirmat Paraschiv.

CNATDCU

Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare, CNATDCU are cel puțin 3 atribuții cheie în funcționarea sistemului doctoral din România: 

Instituția a căpătat foarte multă vizibilitate în ultimii ani după ce pe masa sa de analiză au ajuns tezele de doctorat – reclamate ca fiind plagiate – ale unor oameni politici sau funcționari publici cu funcții de rang înalt: Victor Ponta, fost premier, Gabriel Oprea, fost vicepremier și ministru de Interne, Laura Codruța Kövesi, fost șef DNA, în prezent procuror șef al Parchetului European,  Petre Tobă, fost ministru de Interne, Florentin Pandele, primar în Voluntari, Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general, Mihai Tudose, fost premier, în prezent europarlamentar, Mihai Stănișoară, fost ministru al Apărării, Neculai Onțanu, fost primar al Sectorului 2, Loredana Radu, nepoata lui Gabriel Oprea, Robert Negoiță, primar al Sectorului 3, Florian Bodog, fost ministru al Sănătății, Codruț Olaru, procuror și membru CSM, Dumitru Dumbravă, fost director al Direcției Juridice din SRI, Lucian Netejoru, șeful Inspecției Judiciare, Cătălin Ioniță, șeful Direcției Generale Anticorupție, Darius Vâlcov, fost ministru al Finanțelor, sau Adrian Iacob, fost rector al Academiei de Poliție.

Tezele de doctorat ale tuturor celor enumerați mai sus au fost reclamate la CNATDCU în ultimii 4 ani, iar în cazul unora există deja verdicte definitive de retragere a titlurilor: Victor Ponta, Gabriel Oprea, Petre Tobă, Florentin Pandele, Florian Bodog sau Dumitru Dumbravă.

Laura Codruța Kövesi reprezintă un caz aparte. Aceasta a primit decizie de plagiat, însă CNATDCU a votat menținerea titlului de doctor motivând prin faptul că „doar” 4% din conținutul tezei este plagiat. 

În cazul celorlalți politicieni și funcționari publici Consiliul nu s-a pronunțat, deși Regulamentul CNATDCU prevede un termen de 45 de zile pentru soluționarea unei sesizări. În unele cazuri, cum este cel al lui Neculai Onțanu, termenul de soluționare de 45 de zile a fost depășit de aproape 32 de ori fără a se emite un verdict! 

Verificarea tezelor de doctorat semnate de persoane cu funcții și responsabilități publice a căpătat de multe ori dimensiuni și interpretări politice, fapt care nu are ce să caute în validarea unor lucrări de cercetare științifică.  

Din acest motiv, acum, persoane care controlează diverse felii ale mediului academic încercă să influențeze întregul proces de selecție a membrilor CNATDCU.

Daniel Funeriu, fost ministru al Educației în guvernul Emil Boc, este creditat ca fiind cel care a început reforma educației universitare din România și care a numit cel mai bun CNATDCU de după Revoluție.

Acesta susține că „numirea CNATDCU este turnesolul onestității oricărui ministru. Dacă vreți să știți ce ministru aveți, uitați-vă ce CNATDCU a numit”.

„CNATDCU este gardianul templului integrității academice din România. Vreți integritate academică? Atunci numiți un CNATDCU puternic științific și integru moral. Procedura nu interesează pe nimeni atâta timp cât rezultatul este unanim recunoscut prin autoritatea sa științifică și morală. Nu uitați de armata de universitari români din străinătate care este în afara oricăror rețele de interese ilegitime. 

Dacă unii dintre ei vor fi numiți, îi vor promova pe cei buni și sancționa pe impostori. Orice reforma este în van dacă nu este așezată pe un soclu moral solid. Succesul CNATDCU înseamnă construcția unui soclu moral solid al universităților românești, pe când eșecul – rămânerea în mlaștina mediocrității. Cel mai bun CNATDCU a fost numite de mine, singurul care a sancționat un premier în funcție”, susține Funeriu.

Stabilirea selecționerilor

În data de 16 martie, printr-un comunicat de presă, Ministerul Educației anunța inițierea demersurilor pentru selecția viitorilor membri CNATDCU – mandatul 2020 – 2024. 

CNATDCU este format din 35 de comisii de specialitate și un Consiliu General care reunește maxim 47 de membri, dintre care 35 sunt președinții comisiilor de specialitate.

Toți membrii trebuie să fie profesori sau conferențiari care îndeplinesc standardele de abilitare, adică acele standarde necesare pentru a coordona doctorate.

Procedura stabilită pentru selecția de acum este identică cu cea aplicată în 2016.

„Eu am cerut să se reia procedura din 2016. Am transmis adrese către toate instituțiile și asociațiile profesionale implicate în procesul de selecție din 2016”, susține ministrul Monica Anisie. 

Etapa cheie în procesul de selecție este stabilirea membrilor celor 35 de comitete de selecție care se vor ocupa de alegerea efectivă a membrilor celor 35 de comisii de specialitate ale CNATDCU. 

Miza întregului proces este stabilirea selecționerilor care vor desemna membrii CNATDCU.

„Imaginați-vă 35 de mese de joc [comisiile de selecție]. La fiecare masă trebuie să stea maxim patru, cinci oameni. Important este ca la cât mai multe mese de joc să iasă majorități bune”, a declarat o sursă din mediul universitar.

Ministerul a transmis invitații către mai multe entități și asociații profesionale recunoscute și reprezentative la nivel național – cu activitate în mediul academic – pentru a nominaliza câte o propunere pentru fiecare dintre cele 35 de comitete de selecție. 

Printre aceste organisme invitate să facă propuneri se numără:

Surse din Ministerul Educației, implicate în acest proces, ne-au declarat că nu au existat criterii impuse acestor organisme pentru nominalizarea unor posibili membri în comitetele de selecție. 

„S-a considerat că aceste instituții girează nominalizările”, au precizat sursele.

O regulă din 2016, care s-a păstrat și acum, este ca selecționerii să nu fie angajați politic. Regula este valabilă și pentru membrii comisiilor de specialitate CNATDCU.

Prelungirea selecției selecționerilor

Nominalizările pentru comitetele de selecție ar fi trebuit să fie făcute între 18 și 30 martie. 

Totuși, în dimineața zilei de 31 martie, persoanele implicate în colectarea nominalizărilor au constatat că Ad Astra – cea mai importantă asociație care reunește cercetători români din țară și străinătate – nu trimisese nicio propunere.

Astfel, s-a descoperit că, deși ministrul Educației semnase adresa prin care invita Ad Astra să facă nominalizări pentru comitetul de selecție încă din data de 17 martie, scrisoarea de invitație nu ajunsese la destinație. 

Cauza a fost descoperită relativ ușor: scrisoarea fusese trimisă din Minister pe o adresă de e-mail invalidă.

Din acest motiv, ministrul Anisie a luat decizia ca întreaga procedură de nominalizare să fie prelungită până în data de 10 aprilie.

Acum, după ce etapa de colectare a nominalizărilor s-a încheiat, următorul pas este centralizarea nominalizărilor și stabilirea componenței celor 35 de comitete de selecție.

Selecția selecționerilor urmează să fie decisă direct de ministrul Monica Anisie, iar mai apoi va fi pusă în dezbatere publică pentru 48 de ore. 

Odată încheiată dezbaterea publică, în care oricine are dreptul să exprimă opinii în legătură cu persoanele nominalizate, ministrul va numi în mod oficial comitetele de selecție prin ordin nu mai târziu de sfârșitul lunii aprilie, pentru că – conform calendarului anunțat public – de la începutul lunii mai va fi demarat procesul propriu-zis de selecție a membrilor CNATDCU.

Înscrierea candidaților

Concomitent cu procedura de stabilire a selecționerilor a fost declanșată și procedura de colectare a candidaturilor profesorilor interesați să facă parte din viitorul CNATDCU. 

Orice conferențiar sau profesor care îndeplinește standardele de abilitare – adică acele criterii necesare pentru a coordona doctorate – se poate înscrie până la finalul lunii aprilie pe platforma Brain Map, prin completarea unei aplicații individuale. 

Potrivit secretarului de stat responsabil de învățământul superior Gigel Paraschiv, până în dimineața zilei de 9 aprilie, 799 de persoane au accesat formularul în înscriere, 298 de persoane au încărcat cererea, iar 289 de persoane au încărcat cererea și au finalizat înregistrarea.

„Constat că sunt comisii unde s-au înscris destul de mulți, dar sunt și comisii unde sunt foarte puțini. Adică la Comisia de inginerie civilă și management nu e nimeni”, a declarat Paraschiv.

Potrivit acestuia, la Comisia de Științe militare erau  înscrise 7 persoane, iar la Comisia de Științe Juridice – 6. 

Avizul de la Consiliile de Administrație

Imediat după anunțarea declanșării procedurii de selecție a membrilor viitorului CNATDCU, universitățile au primit, în mod formal, o adresă de la Ministerul Educației prin care se preciza faptul că universitățile le pot cere profesorilor care intenționează să participe la procesul de selecție avizul consiliilor facultăților și al consiliilor de administrație ale universităților. 

Multiple surse din mediul universitar afirmă că această idee a fost susținută foarte vocal de către unii rectori care au dorit să aibă, astfel, un control asupra oamenilor care intenționează să se înscrie în procesul de selecție, pentru a-i putea bloca pe cei considerați „indezirabili”.

„Probabil rectorii au vrut să-i intimideze pe cei care vor să candideze în mod autonom”, este una dintre explicațiile primite. 

Aceleași surse susțin că există o explicație pentru această situație: Ministerul a acceptat să trimită adresa la universități pentru a le face pe plac rectorilor care au fost ultragiați după schimbarea componenței Consiliul Național al Cercetării Științifice fără a fi consultați.

Totuși, mecanismul permite oricui să se înscrie în procedura de selecție, fie că are sau nu avizul universității.

Ministrul Monica Anisie susține că avizele consiliilor de administrație ale universităților nu sunt obligatorii și că nu se va ține cont de existența lor.

„Sub nicio formă avizul nu este unul obligatoriu și nu se va țin cont de existența lui când se va face centralizarea datelor. Oamenii (n.m. – care vor să candideze) să se înscrie pe platformă, pentru că nu există nicio bifă care să condiționeze înscrierea de acest aviz”, susține Anisie.

Cum a apărut ideea avizului CA

Geneza ideii ca intențiile profesorilor de a se înscrie în procedura de selecție pentru viitorul CNATDCU să fie filtrate prin consiliile de administrație ale universităților a plecat de la membrii Consiliului Național al Rectorilor, susțin multiple surse din mediul academic. 

Întrebat dacă a făcut lobby la minister pentru avizul înscrierilor în procedura de selecție a viitorului CNATDCU, Sorin Cîmpeanu a respins ideea de lobby, dar a admis că lui i se pare normal ca o universitate să valideze intențiile de candidatură.

„Se pare că avem accepțiuni diferite asupra cuvântului lobby, însă  răspunsul este foarte clar. Atâta vreme cât un cadru didactic din universitatea mea apelează la afilierea instituțională pentru cheltuieli de cercetare, de documentare, pentru participarea la congrese, iar universitatea îl susține, atâta vreme cât un cercetător își derulează cercetările folosind infrastructura universității, mi se pare absolut normal să-și declare afilierea instituțională pentru CNATDCU”.

Totuși, CNR nu a trimis o adresă scrisă Ministerului prin care să ceară acest lucru în mod explicit și oficial.

În ciuda acestui fapt, Ministerul Educației a preluat ideea CNR și a notificat universitățile oficial, în scris, că le pot solicita profesorilor care intenționează să candideze pentru CNATDCU să ceară, înainte de a se înscrie, avizul instituției – al consiliului facultății și al consiliului de administrație. 

Rectorii au apelat la canale informale pentru a determina ministerul să trimită universităților această notă, susțin aceleași surse, care l-au indicat, de altfel, pe secretarul de stat pentru învățământ superior Gigel Paraschiv drept unul dintre vectorii materializării dorinței rectorilor.

De altfel, este de largă notorietate publică buna relație de prietenie dintre secretarul de stat Gigel Paraschiv și Sorin Cîmpeanu, președintele Consiliului Național al Rectorilor.

Discuțiile de pe grupul de WhatsApp al rectorilor 

Paraschiv, la rândul său, sfârșește prin a admite că inițiativa acestui filtru nou-introdus – avizul instituției – nu este a ministerului, unde acesta este secretar de stat, ci a CNR, o organizație care, potrivit site-ului oficial, „promovează interesele universităţilor”, nu pe cele ale statului român. 

Mai jos este redat dialogul integral pe care l-am purtat cu Gigel Paraschiv, din care reiese că Ministerul a acționat la îndemnul lobby-ului universitar, care însă n-a formulat nici măcar o cerere oficială: 

– De ce ați cerut universităților să avizeze prin consiliile de administrație înscrierea profesorilor în procedura de selecție pentru a deveni membri în viitorul CNATDCU?

– A fost o discuție mai amplă vizavi de oamenii care vin din universități la solicitarea universităților, pentru că doresc să știe cine sunt oamenii din universități care aplică.

– Solicitarea vine tot de la CNR?

– Cinstit, nu știu cum s-a făcut chestiunea asta, cred că a fost o dezbatere pe grupul CNR, dar eu nu am văzut o problemă în asta, să îi avizeze consiliile de administrație ca să știe care unde se duce.

– Asta e o chestiune de decizie personală, de ce ar trebui CA-urile să avizeze intențiile unor oameni de a se înscrie în această competiție?

– În Brain Map se poate înscrie oricine, nu există acolo o rubrică în care să treacă avizul.

– Atunci de ce a fost necesar acest aviz?

– În conținutul adresei Ministerului, trimisă către universități, se spune că cei care vor să se înscrie la selecție trebuie să aibă avizul consiliului de administrație.

– De ce e necesar avizul?

– La solicitarea universităților, a fost o întreagă discuție și am zis că dacă ei vor să știe cine se înscrie, atunci să îi avizeze.

– Dar este normal?

– Mi se pare normal, pentru că vin din universități, reprezintă universitățile și atunci cei din universitatea respectivă să știe cine sunt reprezentanții lor. Repet, în aplicația Brain Map se poate înscrie oricine, nu există acolo o rubrică în care să treacă avizul. Oamenii care sunt înscriși în Brain Map acum pot fi din toată lumea, pot fi din România, din instituțiile de cercetare.

– Dacă oamenii se pot înscrie independent de avizul CA-urilor, de ce a fost necesar acest aviz? Ca să se inducă ideea că nu se pot înscrie fără avizul CA-urilor?

– Această adresă a fost trimisă în această formă la solicitarea universităților. Rectorii au vrut să știe care sunt oamenii care reprezintă universitățile în CNATDCU.

– Au venit adrese individuale de la fiecare universitate în parte prin care vi s-a cerut așa ceva sau a venit adresă de la CNR?

– Nu a venit adresă individuală de la universități, nu a venit adresă de la CNR.

– Și atunci cum au făcut, cum v-au transmis cerința lor? Cum au procedat rectorii? V-au sunat pe dumneavoastră?

– Pe mine nu m-a sunat nimeni.

– Și atunci cum s-a ajuns la această decizie? Dacă universitățile nu au trimis nimic scris, CNR-ul nu a trimis nimic scris, cum s-a ajuns la concluzia ca universitățile vor să știe cine se înscrie la selecție?

– Păi, v-am spus că au fost discuții?

– Unde au fost acele discuții?

– E un grup de dezbatere al CNR unde sunt toți rectorii, actuali, foști, prezenți, unde sunt oameni care au legătură cu învățământul superior și unde a avut loc o întreagă dezbatere și toți au susținut că vor să știe care sunt reprezentanții universităților lor care doresc să aplice pentru CANTDCU.

– Bun, deci ei au avut o discuție pe un grup informal, dar nu au trimis o solicitare scrisă și cu toate astea Ministerul a emis acea adresă știind despre discuțiile informale de pe acel grup rectorilor.

– Doamna Șercan, dar v-am spus o dată că nu a existat ceva scris.

A doua etapă

În cea de-a doua etapă a procesului de selecție, selecționerii numiți de ministru, care îi va alege din propunerile formulate de cele șase organizații, vor analiza și decide asupra aplicațiilor încărcate pe platforma Brain Map. 

Principiile de care se va ține cont pentru selecția membrilor CNATDCU sunt: transparența, evitarea incompatibilităților și a conflictelor de interese, inclusiv a imixtiunii factorului politic, și asigurarea reprezentativității profesionale și instituționale.

Potrivit Ministerului Educației, viitorii membri CNATDCU trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

Nu sunt eligibili demnitarii şi membrii structurilor de conducere ale partidelor politice. 

Și în cazul acestor propuneri, listele cu persoanele desemnate pentru comisiile de specialitate ale CNATDCU vor fi lansate pentru consultare publică până în data de 20 mai.

După această dată, ministrul Educației urmează să numească prin ordin membrii Consiliului General și ai comisiilor de specialitate ale CNATDCU pentru mandatul 2020 – 2024.

Nominalizările CNR

Prelungirea datei pentru trimiterea propunerilor pentru comitetele de secție a ajutat, în final, și Consiliul Național al Rectorilor, care a trimis propria listă de nominalizați aproape de încheierea termenului stabilit pentru 10 aprilie. 

Membrii CNR nu au ajuns ușor la un consens în privința stabilirii listei cu propuneri. Unii rectori au susținut ideea ca printre selecționeri să nu se numere rectori, pe când alții au susținut că rectorii trebuie să fie prezenți, pentru a reprezenta mai bine interesele universităților lor. 

Profesorul Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, s-a declarat împotriva nominalizării rectorilor, pe când profesorul Tudorel Toader, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, nu numai că a fost un promotor al ideii, ba chiar s-a autopropus pentru Comisia de Științe Juridice.  

Această divergență de opinii a prelungit discuțiile și negocierile din interiorul CNR. 

În primă fază, CNR a adunat propuneri pentru fiecare comisie în parte de la universități.

Pentru unele comisii interesul a fost foarte ridicat: 9 propuneri la Teologie, 7 nominalizări la Știința pământului, Psihologie și Artele spectacolului, câte 6 la Filologie și Istorie și câte 5 la Științe economice, Biologie și biochimie, Calculatoare și tehnologia informației și Matematică.

Alte comisii abia au adunat câte o propunere: Științe militare, Arhitectură, Arte vizuale, Medicină veterinară, Medicină dentară, Farmacie, Inginerie civilă și management, Ingineria materialelor, Inginerie electrică, Inginerie geologică și Inginerie aerospațială. 

După negocieri intense, CNR a trimis la Ministerul Educației o listă pe care se află câte două propuneri, deși ministerul a solicitat din partea tuturor organismelor invitate să propună un singur nume de comisie.

12 rectori se află pe lista finală de nominalizări a CNR pentru cele 35 de comisii de specialitate ale CNATDCU, ceea ce înseamnă că o treime din aceste propuneri sunt reprezentate de rectori. 

Cei 12 rectori propuși de CNR sunt următorii:

Deși cerința clară este ca selecționării desemnați să nu aibă funcții politice, cel puțin cinci rectori au carnet de membru sau au fost susținuți politic pentru funcții guvernamentale. 

Daniel Breaz este senator PSD, Puiu Lucian Georgescu și Valentin Popa sunt simpli membri PSD, Gerard Jităreanu a fost secretar de stat în Ministerul Educației, propus de PSD filiala Iași, iar Nicolae Istudor, fost secretar de stat în guvernul Năstase, s-a aflat pe lista scurtă a nominalizaților la funcția de premier la începutul lui 2018 din partea PSD.

Sprijin politic din partea ALDE și PSD a avut și Tudorel Toader atunci când a fost numit ministru al Justiției. 

Indezirabilii 

Cea mai nocivă prezență pe lista de propuneri a CNR este considerat de către mediul academic Tudorel Toader, propus pentru Comisia de Științe juridice. 

Această comisie a fost în centrul atenției în ultimii ani pentru că a avut de judecat tezele unor politicieni de prim rang, precum Victor Ponta sau Gabriel Oprea. 

Dacă în cazul acestora s-a emis un verdict de plagiat imediat după instalarea CNATDCU în 2016, alte cazuri au fost trenate ani de zile, iar în unele s-a încercat emiterea unor verdicte de neplagiat, în ciuda tuturor evidențelor. 

Un astfel de caz este cel al procurorului militar membru în Consiliul Superior al Magistraturii Codruț Olaru, a cărui teză a fost coordonată chiar de Tudorel Toader. 

De altfel, Toader personal s-a implicat în blocarea unui verdict, așa cum PressOne a dezvăluit în exclusivitate. 

Când a văzut că blocarea verdictului nu a reușit, Tudorel Toader a schimbat strategia și a încercat să obțină salvarea sa și a lui Olaru direct de la CNATDCU. 

Toader a insistat acum să ajungă pe lista de propuneri ale CNR pentru comitetul de selecție pentru Comisia de Științe juridice, susțin surse din CNR.

„Tudorel Toader este un pericol public în acea comisie”, au declarat surse din spațiul universitar. 

Situația la Comisia de Științe juridice este una dintre cele mai nefericite, susțin aceleași surse. 

„Acolo se va duce o luptă foarte grea. CNR îl va propune, cel mai probabil, pe Tudorel Toader. Academia Română l-a numit pe Mircea Duțu, care este de la institutul lor de științe juridice. Duțu va face front cu Tudorel Toader. Consiliul General al CNATDCU a fost și el invitat să facă propuneri, iar președintele comisiei este Viorel Roș, care a fost pus președinte peste capul lui Mircea Bob de la UBB din Cluj, care era un om echilibrat. Este un risc ca în această comisie să se formeze o majoritate toxică. Ăsta e un loc complicat de tot. Fără speranțe este și Comisia de Științe militare”, au precizat sursele. 

La Comisia de Științe juridice a CNATDCU din actualul mandat au fost acordate unele verdicte de neplagiat, însă acestea au fost întoarse radical în urma analizării contestațiilor.

***

O altă nominalizare cu probleme este cea a rectorului Daniel Breaz. 

Acesta a mai făcut parte din CNATDCU 2012 – 2016, fiind chiar președinte al Comisiei de Matematică, după ce a fost numit de Ecaterina Andronescu.

Breaz este acum propus de CNR pentru Comisia de Matematică a CNATDCU, în care în ultimii trei ani au existat tensiuni majore încheiată în luna februarie 2020 cu demisia a 7 dintre membri.     

Doi dintre demisionari, Sorin Dăscălescu și Liviu Marin, profesori la Universitatea din București – cu o experiență de peste 20 de ani în cercetare – au acuzat într-un interviu acordat blogului Doi Mici și un Anc controlul realizat de Daniel Breaz asupra comisiei prin profesori aflați în aria lui de influență. 

***

Rectorul Universității “Dunărea de Jos” din Galați Lucian Puiu Georgescu – fost ministru al Cercetării în guvernul Mihai Tudose și secretar de stat tot la Cercetare – este considerat în mediul academic unul dintre artizanii epurării cercetătorilor din străinătate din consiliile care evaluează integritatea în domeniu. 

Acesta a fost acuzat, în repetate rânduri de Asociația AdAstra că a refuzat dialogul pe tema schimbărilor necesare în cercetare.

***

Valentin Popa, fost ministru al Educației în guvernul Dăncilă și rector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava aflat la cel de-al treilea mandat, s-a autoplagiat în cel puțin trei articole științifice.

Dezvăluirea a fost făcută, în exclusivitate, de PressOne. 

La audierea din Comisiile de învățământ ale Parlamentului, care i-au dat aviz favorabil pentru a deveni ministru al Educației, Valentin Popa s-a poziționat clar în chestiunea plagiatului din mediul academic:

„Este păcat că umbrim aceste valori ale învățământului românesc printr-o scoatere în evidență a unor elemente nu atât de importante, cum ar fi plagiatele”.

El a continuat în aceeași notă:

„(legea – n.r.) nu prevede nicăieri că trebuie să punem ghilimele la un text pe care-l preluăm, să punem citarea imediat după el, deși astăzi cei mai mulți dintre cercetătorii noștri așa o fac, dar legea nu o prevede.

Nici eu nu am învățat în facultate să fac citarea în acest mod. Mult timp am făcut și eu acest lucru, cu citarea la final. Și de aici apar multe probleme”.

Nominalizarea lui Popa ca ministru a fost susținută printr-o scrisoare publică de 45 de rectori. Pe listă s-au aflat și unii dintre rectorii nominalizați azi de CNR pentru a face parte din comitetele de selecție a CNATDCU: Daniel Breaz, Cornel Cătoi, Nicolae Istudor sau Cezar Spînu. 

Inițiatorul scrisorii a fost Sorin Cîmpeanu, președintele CNR. 

Istoria CNATDCU din ultimii 8 ani

Istoria recentă a CNATDCU este una zbuciumată, iar ceea ce a făcut din această instituție una dintre cele mai vizibile și chiar importante entități din învățământul universitar românesc a fost apariția în 2012 – în prestigioasa revistă științifică Nature – a acuzațiilor de plagiat în teza de doctorat premierului în exercițiu Victor Ponta. 

La nici două săptămâni de la apariția dezvăluirilor, în timp ce CNATDCU era întrunit în ședință pentru a decide asupra tezei lui Ponta, ministrul interimar al Educației Liviu Pop a anunțat public reorganizarea Consiliului, dar și faptul că a publicat ordinul de reorganizare în Monitorul Oficial. 

Această manevră a echivalat cu blocare unui verdict de plagiat.

CNATDCU a dat decizie de plagiat în cazul lui tezei lui Ponta, însă aceasta nu a mai avut nicio valoare juridică în condițiile în care, la finalul ședinței, organismul avea deja atribuțiile amputate. 

Motivarea deciziei de reorganizare a Consiliului, făcută publică de Liviu Pop, a fost că CNATDCU nu avea competență de analiză a tezelor politicienilor.

Astfel, verificarea tezelor de doctorat ale oamenilor politici a fost transferată în lista de atribuții ale Consiliului Național de Etică (CNE), organism politizat prin numiri făcute tot de Pop. 

La scurt timp după aceste schimbări, CNE i-a dat verdict de neplagiat lui Victor Ponta.

O altă modificare girată de Ecaterina Andronescu, cea care i-a succedat lui Pop, a fost schimbarea componenței comisiilor de specialitate ale CNATDCU, astfel că, din consiliul numit anterior de Daniel Funeriu, considerat cel mai bun Consiliu de după ‘90, a rămas o palidă umbră. 

Un alt verdict controversat de neplagiat, care a stârnit o largă dezbatere publică despre rolul public al Consiliului Național de Etică și cel al CNATDCU, i-a fost dat 3 ani mai târziu lui Gabriel Oprea, la acel moment vicepremier și ministru de Interne în exercițiu.

De altfel, apariția unei cascade de dezvăluiri despre teza de doctorat plagiată a lui Gabriel Oprea, dar și despre tezele plagiate pe care acesta le-a coordonat în calitate de profesor la Academia SRI, au redeschis dezbaterea publică referitoare la calitatea studiilor doctorale și a cercetării din România.

Acesta a fost punctul care a făcut posibilă în 2016 numirea unui nou CNATDCU cu profesori trecuți printr-o riguroasă etapă de selecție. 

Noul CNATDCU a tranșat definitiv verdictul în cazul tezelor lui Ponta și Oprea: aceștia au primit rapid verdicte de plagiat. 

Totuși, după ce PSD a revenit la guvernare, iar Ecaterina Andronescu a fost din nou numită ministru al Educației în 2017, CNATDCU numit de fostul ministru Adrian Curaj nu a rămas neatins. 

Ba din contra! Comisiile asupra cărora exista un interes foarte mare – fie pentru a bloca verdicte incomode, precum Comisia de Științe Juridice, fie pentru că mogulii universitari își doreau controlul acestora, cum e Comisia de Matematică -, au fost modificate. 

Metoda găsită de Ecaterina Andronescu pentru impune controlul dorit a fost una simplă: înlocuirea președinților de comisii incomozi cu unii dispuși la compromis.

Așa s-a întâmplat la Comisia Juridică, unde profesorul Mircea Bob a fost înlocuit cu profesorul Viorel Roș, dar și la Comisia de Matematică, unde  profesorul Vasile Brînzănescu a fost înlocuit cu profesorul Vasile Berinde. 

O altă manevră folosită de Andronescu pentru comisiile în care nu exista posibilitatea exercitării unui control asupra deciziilor a fost extinderea acestora cu un număr mai mare de membri agreați, care au bulversat majoritățile considerate “dure”.