Laitmotivul PNRR. În plină criză politică, banii din Planul Național de Redresare și Reziliență s-au transformat în instrument politic de constrângere. Ce penalizări riscă România

Oana Moisil

Cu 130 de zile înainte de termenul limită pentru absorbția ultimilor bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), PSD s-a retras de la guvernare și a aruncat România într-o criză politică. 

Instabilitatea actuală pune în pericol șapte miliarde de euro, din cele 10 pe care România le mai are de luat prin PNRR, pentru că de acești bani sunt legate mai multe schimbări legislative pentru care e nevoie de consens politic. 

De la retragerea sprijinului social-democraților pentru premierul Ilie Bolojan, PNRR a fost laitmotivul declarațiilor liderilor politici din coaliție. Fiecare a promis că eforturile lor sunt îndreptate înspre a nu pierde banii din PNRR. 

În acest context, președintele Nicușor Dan a convocat luni, 27 aprilie, noi consultări la Cotroceni pentru a stabili direcțiile cu privire la PNRR și SAFE. În același timp, PSD și AUR au declarat că vor iniția demersurile pentru depunerea unei moțiuni de cenzură. Dacă moțiunea va trece, „va fi fatal pentru PNRR-ul României”, scrie în ultima analiză a Monitor PNRR. 

PressOne a discutat cu un fost secretar de stat și parte din Monitor PNRR, Marius Vasiliu, pentru a înțelege ce șanse mai are România să ia cele 10 miliarde de euro pe care Guvernul s-a bazat când a făcut bugetul pentru 2026.  

PSD, agitator și „îngrijorat” 

„România trebuie să evite orice sincope sau resetări la nivelul Guvernului sau al administrației. Fiecare clipă contează și poate costa mult”, este punctat într-o analiză din martie 2026 a platformei care monitorizează pașii făcuți de România în PNRR. În analiza din aprilie, publicată în ziua demisiei în grup a miniștrilor PSD, scrie că „cel mai negru scenariu pentru PNRR a devenit realitate”.

În prima săptămână a crizei politice începute cu retragerea sprijinului PSD pentru Ilie Bolojan, mai mulți politicieni s-au arătat îngrijorați de soarta PNRR. Unul dintre ei este chiar liderul social-democrat, Sorin Grindeanu, care a declarat, după consultările cu președintele României:

„Angajamentele internaţionale pe care România le-a luat, indiferent de cine e prim-ministru sau indiferent de perioada în care s-au luat, că vorbim de PNRR sau că vorbim de lucrurile care ţin de angajamente financiare cu Comisia Europeană sau cu toate celelalte organisme internaţionale, indiferent de poziţia PSD, la putere sau în opoziţie, noi susţinem respectarea acestor angajamente internaţionale”.

Pe când era ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu a fost direct reponsabil de finalizarea unora dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră prinse în PNRR. Eforturile pe care le-a făcut cât a fost ministru n-au fost la fel de mari precum cuvintele din declarațiile recente referitoare la Planul Național de Redresare și Reziliență.

Șantierul Șoselei de Centură București-Sud (A0 SUD), lotul 2, din București. Foto: Inquam Photos / George Călin

VIDEO. Cum a scăpat Lia Savonea un interlop de închisoare în timp ce era asociată cu rudele lui în afaceri imobiliare

O decizie a unui complet prezidat de judecătoarea Lia Savonea a rămas timp de 12 ani un secret în cariera acesteia. 

VIDEO. Examene fraudate în centre de formare profesionale acreditate de stat, care eliberează diplome recunoscute în întreaga Uniune Europeană

Examenele pentru cursurile de formare profesională organizate de două centre din București și Iași, acreditate de ministerele Educației și Muncii și care au derulat contracte de milioane de euro cu instituții ale statului, sunt fraudate de către cursanți cu ajutorul formatorilor. 

În iulie 2025, Asociația Pro Infrastructură scria că autoritățile nu au respectat legislația europeană la licitațiile loturilor de autostrăzi care au ieșit din PNRR.

„Vinovații? Mai întâi, responsabilii CNAIR și ai SEAP care au dat de gard cu licitațiile. Comisia Europeană a zis încă din august 2024 că nu ne mai dă banii pentru aceste tronsoane. Dar din rațiuni electorale, Ciolacu, Grindeanu și Boloș au tăcut mâlc și au băgat adânc mizeria sub preș (...) Dacă luau măsurile corecte la timp, acum eram mult mai avansați cu șantierele care nu au problemele pe achiziții publice”, se arată în postarea Asociației Pro Infrastructură din iulie 2025.

Proiectele la care făcea referire asociația sunt: A3 Nădășelu-Poarta Sălajului, A7 Ploiești-Buzău-Focșani și ambele capete ale A8 dinspre Târgu Mureș, respectiv Târgu Neamț. „De fapt, rămân doar ciotul A1 Holdea-Margina și cei 173 kilometri ai A7 dintre Focșani și Pașcani”.

Cele mai mari piedici în a finaliza reformele și proiectele asumate în PNRR

Marius Vasiliu de la Monitor PNRR consideră că „a fost un mixt care ține de voință politică, incapacitatea de a vedea efectele benefice de viitor sau dezinteresul de a le pune în aplicare”.

Acesta dă ca exemplu modul în care s-a stabilit, în 2021, procentul de limitare a bugetului alocat pensiilor, de 9,4% din PIB, plafon care a fost ulterior eliminat de Guvernul condus de PSD.

Despre acest plafon, Marius Vasiliu spune că „avantajul principal pentru toți pensionarii și pentru toți oamenii, până la urmă, era că nu mai intervenea riscul voinței politice – adică dacă vreau eu să-ți cresc pensiile, ți le cresc. Sau dacă nu vreau – sau am alte priorități – o fac când îmi convine. Ca politician, de regulă în preajma campaniilor electorale”.

Eliminarea plafonului nu a dus doar la creșterea pensiilor mici – motivul invocat de Guvernul condus de PSD – ci și la creșterea pensiilor speciale, care făceau și ele obiectul unei reforme mult amânate.

În ceea ce privește reforma pensiilor speciale, aceasta a fost îndeplinită cu întârziere și incomplet. La 28 noiembrie 2025 a expirat termenul pentru finalizarea ei, când legea pensiilor speciale nu era încă în vigoare. 

Reforma asumată de statul român nu s-a referit doar la pensiile magistraților. „A fost doar o componentă. Includea și toate celelalte pensii considerate speciale sub diversele formulări, că-s pensii de serviciu, că-s pensii ale altor categorii profesionale, dar partea aceea încă nu e rezolvată”, mai spune Marius Vasiliu.

Conform analizei publicate de Monitor PNRR în luna martie, această întârziere și îndeplinire incompletă a reformei este unul din motivele pentru care, „cel mai probabil, o parte importantă din cele 869 milioane euro suspendate de la Cererea de Plată numărul 3 va fi tăiată definitiv”. Cererile de Plată trebuie trimise de statul român către Comisia Europeană după finalizarea anumitor jaloane.

Un alt jalon neîndeplinit, care poate duce la pierderea banilor, este selectarea și numirea membrilor în consiliile de administrație (CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători) – țintă care vizează depolitizarea, dar și sporirea transparenței și performanța acestor întreprinderi de stat.

Spitale tăiate de pe lista de finanțare

Un alt exemplu pe care îl oferă Marius Vasiliu despre piedicile puse reformelor PNRR se referă la spitale. 

„Nu au vrut să facă, punct”, spune acesta despre lista inițială de investiții din PNRR dedicate spitalelor. 

În 2021, pe această listă erau 27 de spitale. Astăzi mai sunt opt. Marius Vasiliu spune că deși spitalele fuseseră alese în urma unei consultări naționale în 2021, procesul de evaluare și selecție a fost refăcut în Guvernul condus de Nicolae Ciucă și așa s-a mai pierdut un an și jumătate.  

Foto: 177635140 © Cateyeperspective | Dreamstime.com

„Dacă ești obișnuit cu un anumit mod de lucru, îți vine greu să crezi că se poate întâmpla și altfel. Erau niște prioritizări care țineau cont de existența sau nu, de exemplu, a unui studiu de fezabilitate – față de alte alte propuneri de finanțare, care erau doar la stadiul de idee. Așa s-a ajuns, de exemplu, la eliminarea spitalului de la Sibiu sau a celui din Vrancea din start, fără să mai discutăm de vreo întârziere, din posibilitatea de a fi finanțat”. Aceste două spitale erau de importanță regională. 

Păduri tăiate dinainte să fie plantate

Tot cu bani din PNRR, România putea să împădurească 56.000 de hectare – aici intrau inclusiv păduri urbane și reîmpăduriri. 

Ținta asumată în fața Comisiei Europene a fost scăzută de două ori din 2022 până în 2025, ajungându-se la doar 18.000 de hectare de noi păduri și la un buget de 307 milioane de euro din 730 de milioane de euro pe care le avea la dispoziție România pentru acest scop. În trei ani de când a fost lansat apelul de proiecte, s-a reușit împădurirea a doar 9.000 de hectare. 

PressOne a intervievat-o pe ministra Mediului, Diana Buzoianu, despre cum s-a ajuns aici. 

„Noi astăzi știm că nu avem banii nici măcar pentru dosarele care au fost depuse. Deci astăzi sunt depuse dosare pentru 30.000 de hectare, iar noi avem bani, în mod cert, pentru 18.000 de hectare. 

Dacă Comisia nu ar fi schimbat ținta și ar fi lăsat 26.000 de hectare, pe ce dosare avem astăzi depuse, în continuare am fi fost în situația în care nu ar fi fost suficient de mulți bani proveniți din fondurile europene”, a explicat în septembrie 2025 ministra Mediului, Diana Buzoianu. 

Găsiți articolul PressOne despre cum s-a pierdut și acest tren din PNRR, aici. 

Legea salarizării unitare, una din cele mai complexe reforme

Cu o zi înainte de demisia în grup a miniștrilor PSD, ministrul Muncii, Florin Manole, declara că, „indiferent de ce se va întâmpla în următoarele zile, legea salarizării va fi gata, va fi disponibilă pentru dezbateri publice. (...) Există foarte multe argumente pentru care acest proiect poate să continue indiferent de conjunctura politică punctuală dintr-o instituţie sau alta”.

În discursul în care a anunțat care sunt miniștrii interimari care preiau portofoliile ministerelor conduse în ultimele 10 luni de PSD, premierul Ilie Bolojan a spus și că o să aibă o întâlnire cu ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pâslaru și cu fostul ministru, Florin Manole „în așa fel încât acest important jalon, care are o valoare de 700 de milioane de euro, să poată fi promovat în perioada imediat următoare”.  

Foto: ID 122877995 © Thanasak Boonchoong | Dreamstime.com

Marius Vasiliu de la Monitor PNRR a explicat că această lege „ar trebui, în primul rând, să rezolve inechitățile din sistem. Asta nu înseamnă doar o grilă de salarizare, ci și regândirea grilei, astfel încât să modifice filosofia de acordare a salariilor în funcție de importanța muncii pe care o desfășoară fiecare. Dacă sunt procese repetitive, dacă sunt procese de creație, dacă sunt activități cu risc financiar ridicat și așa mai departe”.

Întrucât legea salarizării unitare, amânate din 2023 încoace, reprezintă un jalon de mare importanță în PNRR, penalizările în cazul în care nu s-ar duce la îndeplinire ar fi mult mai mari. „Ar putea depăși chiar un miliard de euro, în funcție de cât ai rezolvat din ea sau cât e conformarea cu ceea ce s-a asumat în plan”, mai precizează Marius Vasiliu.

Speranțe pentru PNRR tot mai mici, cu fiecare zi  

Tensiunile din coaliție care au dus la clătinarea Guvernului și, la pachet cu asta, a planurilor de finalizare a proiectelor din PNRR, încă lasă loc și de niște speranță, în perspectiva lui Marius Vasiliu. 

Într-un scenariu ideal, acesta crede că putem spera că țintele vor fi îndeplinite. Pentru asta însă ar trebui ca apele politice să se liniștească și să nu cadă Guvernul, iar politicienii care au vorbit recent despre cât de important e PNRR să nu se limiteze doar la declarații. 

În ziua în care președintele Dan se consultă cu liderii politici în privința PNRR, premierului Ilie Bolojan reiterează prioritatea accesării acestor fondurilor, care reprezintă o treime din totalul investițiilor publice. 

„Ministerul Proiectelor Europene a inventariat cele mai importante nouă jaloane, de care depind peste 7 miliarde de euro, de care vom avea nevoie pentru a putea termina lucrările de investiții. Trebuie să aprobăm 9 legi care vor reglementa diferite domenii, așa cum sunt descrise mai jos, de la salarizarea în sectorul public și până la aspecte fiscale sau din energie. Votarea celor 9 legi va fi, dincolo de dispute și abordări diferite, un test de responsabilitate pentru clasa politică din România”, a scris Bolojan pe Facebook luni, 27 aprilie. 

România mai are de implementat o serie de reforme pentru a putea accesa și ultima tranșă de bani din PNRR FOTO: Facebook / Ilie Bolojan

Neîndeplinirea jaloanelor ar costa România, pe lângă banii pierduți, și peste 7 miliarde de euro în penalizări. 

Ce-am mai fi putut avea și-am pierdut deja

Printre proiectele care ar fi putut accesa granturi sau împrumuturi din PNRR, dar au fost tăiate, se regăsesc metroul din Cluj, creșterea eficienței energetice a clădirilor publice, dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești cu unități medicale mobile sau  optimizarea infrastructurii judiciare pentru a garanta accesul la justiție și calitatea serviciilor.