Păduri defrișate în Măguri Răcătău, județul Cluj. Foto: Raul Ștef
02/09/2025
Comisia Europeană n-a mai avut încredere în România. Cum am ratat șansa să avem 56 de mii de hectare de păduri noi din bani europeni
Laura Popa
Redactor Șef
PressOne a analizat modul în care s-a derulat campania națională de împădurire prin PNRR pentru a înțelege ce nu a funcționat conform promisiunilor inițiale și de ce românii trebuie acum să se mulțumească cu mai puțin de jumătate din ce și-au asumat politicienii în fața Comisiei Europene.
- 730 de milioane de euro avea la dispoziție România, în noiembrie 2022, pentru realizarea a 56.000 de hectare de noi păduri, inclusiv păduri urbane și reîmpăduriri
- Banii proveneau din Planul Național de Redresare și Reziliență și veneau sub formă de grant
- Ținta asumată în fața Comisiei Europene a fost scăzută de două ori de-atunci, ajungându-se la doar 18.000 de hectare de noi păduri și la un buget de 307 milioane de euro
- Motivul? În trei ani de când a fost lansat apelul de proiecte s-a reușit împădurirea a doar 9.000 de hectare
- Prin urmare, explică ministra Mediului, Diana Buzoianu, într-un interviu pentru PressOne, executivul de la Bruxelles nu a mai avut încredere că într-un singur an, până la finalul PNRR-ului, România poate împăduri mai mult decât dublu față de ce s-a făcut
- În același timp, la nivelul ministerului au fost depuse dosare care însumează împăduriri a peste 30.000 de hectare, cu toate că bugetul actual alocat prin PNRR poate susține doar 18.000 de hectare
- Beneficiarii programului reclamă faptul că au făcut investiții de câteva mii de euro, pe care riscă să le piardă ca urmare a faptului că nu vor mai prinde finanțarea
Nu mai sunt bani nici pentru proiectele depuse
„Dacă am obținut avizul de la Garda Forestieră în august 2025 mai am vreo șansă să obțin semnarea contractului pentru împădurire?”, au fost cele mai frecvente întrebări adresate reprezentanților ministerului Mediului la dezbaterea privind scurtarea termenului pentru depunerea dosarelor de finanțare pentru campania națională de împădurire prin PNRR.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Fără ajutorul tău, nu putem continua să scriem astfel de articole. Cu doar 5 euro pe lună ne poți ajuta mai mult decât crezi și poți face diferența chiar acum!
Pădure defrișată la câțiva kilometri de comuna Săcuieu.
Teama beneficiarilor este că, odată cu un termen mai scurt pentru depunerea proiectelor de împădurire, vor rămâne cu investiția de până acum, fără a mai putea semna un contract de finanțare prin PNRR și a duce totul la bun sfârșit.
Potrivit unui proiect de ordin de ministru, termenul până la care mai putea fi depuse proiecte pentru acțiuni de transformare a unor terenuri agricole în păduri a fost 1 septembrie 2025. Asta cu toate că, inițial, termenul limită era ianuarie 2026.
În plus, bugetul alocat campaniei de împădurire a fost diminuat cu 153 de milioane de euro, conform celor mai recente date publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene privind stadiul investițiilor prin PNRR.
Cum s-a ajuns aici? Într-un interviu acordat PressOne, ministra Mediului, Diana Buzoianu, afirmă că este necesară încheierea apelului de proiecte, din cauza faptului că nu mai sunt bani nici pentru dosarele deja depuse la minister.
Defrișări pentru cărbune. Cum au fost tăiate peste 470 de hectare de pădure pentru extinderea unor mine din Gorj
În ultimii șase ani, peste 470 de hectare din fondul forestier național au fost oferite de guvern, fără compensare, Complexului Energetic Oltenia (CEO) pentru extinderea sau deschiderea unor noi cariere de cărbune. În aceeași perioadă, România și-a asumat, prin PNRR, eliminarea treptată a producției de energie pe bază de lignit și huilă, precum și închiderea etapizată a minelor până în decembrie 2032.
Deși incendiile de vegetație se înmulțesc, în Europa numărul pompierilor scade
Incendiile de vegetație devin un fenomen tot mai amplu și mai grav în toată Europa, însă numărul pompierilor angajați în fiecare țară este tot mai mic.
„Noi astăzi știm că nu avem bani nici măcar pentru dosarele care au fost depuse. În prezent, sunt depuse dosare pentru 30.000 de hectare, iar noi avem bani, în mod cert, pentru 18.000 de hectare (...) Toți oamenii care aplică după ce a fost atins plafonul dat de către Comisia Europeană nu vor mai putea să încheie un contract”, explică Diana Buzoianu.
Dificultățile din jurul campaniei naționale de împădurire prin PNRR nu au început odată cu închiderea prematură a termenului de depunere a dosarelor, ci cu mult înainte de asta. Pentru a înțelege mai bine situația, PressOne a realizat un istoric a măsurii de investiție în suprafețe noi de pădure.
Planul inițial privind campania națională de împădurire
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
În septembrie 2021, România primește undă verde de la Comisia Europeană pentru Planul Național de Redresare și Reziliență.
Mai bine de un an mai târziu, în noiembrie 2022, ministerul Mediului, prin Tanczos Barna la vremea respectivă, lansează oficială campania națională de împădurire prin PNRR și ghidul aferent, unde erau prevăzute toate informațiile legate de alocarea bugetară, beneficiari, ținte asumate de executivul românesc, precum și termene limită pentru implementare.
Potrivit comunicatului de presă care a însoțit lansarea campaniei, bugetul total era de 730 de milioane de euro și erau avute în vedere mai multe paliere de investiții.
„Măsura de investiții din PNRR (...) are un buget de 730 milioane de euro și vizează realizarea a 56 000 ha de noi păduri și suprafețe cu vegetație forestieră în zonele vulnerabile la schimbările climatice. Totodată, vor fi finanțate lucrări de împădurire și lucrări de îngrijire a plantațiilor și creștere a suprafeței cu vegetație forestieră în lungul căilor de comunicație, în interiorul aglomerărilor urbane (păduri urbane, inclusiv de tipul mini-pădurilor) în jurul localităților și între câmpurile cu culturi agricole, precum și alte categorii de perdele forestiere de protecție”, explica ministerul.
Mai pe scurt, persoanele fizice sau juridice, precum și unitățile administrative care dispuneau (proprietate sau arendă) de un teren agricol care putea fi transformat în pădure, puteau obține finanțare prin PNRR pentru a face asta. Beneficiarii programului urmau să primească și de o serie de prime care să stimuleze și să facă sustenabile investițiile:
- prima de sechestrare a carbonului, care la demararea proiectului era de 456 euro/an, timp de 20 de ani, și care reprezenta valoarea carbonului stocat în noile suprafețe de pădure;
- prima de înființare, care diferă în funcție de soiul de arbore ales, urmată de prime pentru întreținere care, la fel, diferă în funcție de soiul ales (pentru o plantație de stejar suma totală este 19.647 euro/hectar, din care 6.379 euro pentru înființare, iar anual, timp de șase ani, se acordă o sumă de bani pentru întreținere, explică asociația 100% pentru mediu);
- prima de pierdere de venit agricol, în valoare de 190 de euro/hectar pentru 12 ani, oferită tuturor beneficiarilor care împăduresc pe terenuri care au fost declarate la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
Primul an, pierdut
Cu toate acestea, interesul beneficiarilor nu a fost unul ridicat.
În iulie 2023, la opt luni de la lansarea apelului de proiecte pentru înființarea de noi corpuri de pădure, la nivelul ministerului Mediului erau depuse dosare care vizau împădurirea a 200 de hectare, au susținut reprezentanții ministerului în cadrul dezbaterii cu ocazia scurtării termenului de depunere a proiectelor. Asta în contextul în care România își asumase o țintă de 56 de mii de hectare.
Acțiune de împădurire realizată cu voluntari în comuna Ciugud, de Luna Pădurii Foto: Facebook Primăria Ciugud
La numărul mic de proiecte depuse în primul an de la lansarea ghidului a contribuit și perioada lungă necesară pentru obținerea avizelor, explică Aurelian-Marian Vasile, președintele VanPes, asociația prin intermediul căreia a încercat să aplice la finanțare și să împădurească 50 de hectare de teren agricol.
„Împăduririle astea sunt un program nou. Și atunci oamenii la început n-au avut încredere (...) La început, validarea eligibilității dura destul de mult, fiindcă cei de la Gărzile Forestiere nu erau încă familiarizați cu sistemul (...) termenul de obținere a avizului de principiu ajungea la peste o lună”, explică președintele VanPes.
Urmau alte etape destul de anevoioase, unde avizarea ajungea iar să dureze câteva zeci de săptămâni, adaugă Vasile.
În plus, susține bărbatul, împăduririle nu se aseamănă cu alte investiții. Ele se pot face doar în anumite perioade ale anului, ori primul an a fost pierdut și din prisma ratării ferestrei oportune pentru plantare.
„În cazul împăduririlor, implementarea are un caracter sezonier. În principiu se poate planta între octombrie/noiembrie și martie/aprilie, fiindcă puieții trebuie să fie în repaus vegetativ. Sezonul este limitat și de factorii climatici: nu se poate planta dacă terenul este înghețat sau dacă este extrem de umed. Astfel, dacă ghidul de finanțare a fost publicat la sfârșit de noiembrie 2022, era evident că sezonul de plantare 2022/2023 nu va exista și chiar așa a fost”, susține Aurelian - Marian Vasile, președinte VanPes.
Negocieri cu Comisia Europeană pentru diminuarea țintei
La finalul lui 2023, Ministerul Mediului derulează negocieri cu Comisia Europeană privind stadiul investițiilor prin PNRR. Printre investițiile supuse negocierilor se numără și cea pentru noi suprafețe de pădure, inclusiv păduri urbane și reîmpăduriri.
Astfel, la finalul lui 2023, executivul european aprobă noua țintă asumată de România privind această direcție de investiții: 26 de mii de hectare noi de pădure, pentru care bugetul va fi redus la 460 de milioane de euro, care ar trebui să acopere atât proiectele pentru noi suprafețe de păduri, dar și investițiile în păduri urbane.
Pădure urbană, Timișoara Foto: Yilmaz Savas Kandag / Dreamstime.com
„România a redus investiția și obiectivele cu 37% (de la 730 milioane EUR la 460,88 milioane EUR). În timp ce componenta de păduri urbane a investiției rămâne neatinsă, partea de împădurire/restaurare a investiției va fi redusă de la 56.700 ha la 26.760 ha”, arată documentele Comisiei.
În august 2024, opt luni mai târziu, noul ministru al Mediului, Mircea Fechet, dă un ordin prin care este modificat ghidul de finanțare și prevăzută noua țintă de 26.760 de hectare de noi păduri realizate până în iunie 2026.
Conform datelor prezentate de minister, prin Alexandru Avram, secretar general, la sfârșitul anului 2024, la nivelul instituției erau depuse proiecte de aproximativ 8.800 de hectare. Asta înseamnă puțin peste 32% din noua țintă negociată.
Stimularea investițiilor, realizată la trei ani de la lansarea apelului de proiecte
La început de 2025, ministerul Mediului, ca urmare a suprafețelor reduse împădurite, departe de ținta de 26 de mii de hectare, începe discuții despre majorarea primei de sechestrare a carbonului, oferită timp de 20 de ani de la plantare.
Astfel, în luna aprilie, guvernul condus de Marcel Ciolacu dă o ordonanță de urgență prin care prima de sechestrare crește de la 456 de euro/an la 640 de euro/an.
Tot la începutul anului 2025 au loc noi negocieri cu Comisia Europeană privind stadiul investițiilor prin PNRR. În baza datelor prezentate de către Ministerul Mediului din România, executivul european decide că nu există dovezi că ținta de 26 de mii de hectare poate fi atinsă în mai puțin de un an. În cel mai bun caz, se poate ajunge la dublu situației actuale, adică 18 mii de hectare.
Astfel, în august 2025, odată cu anunțul privind investițiile tăiate din PNRR făcut de Ministerul Investițiilor și Proiectele Europene, apare o nouă diminuare a bugetului alocat campaniei naționale de împădurire. De la 460 de milioane de euro, la 307 milioane de euro. Cu peste 153 de milioane de euro mai puțin.
Mai mult, este diminuată din nou și ținta de împădurire, de la 26 de mii de hectare, la doar 18 mii, ca urmare a neîncrederii Comisiei Europene în capacitatea României privind aceste investiții, susține Diana Buzoianu, ministra Mediului. Asta și pentru că, adaugă Buzoianu, în cazul neîndeplinirii țintei de 26 de mii de hectare, România ar fi riscat să plătească mai bine de 160 de milioane de euro penalități.
Acțiune de plantare a salcâmilor derulată de Plantăm fapte bune în România Foto: Facebook / Plantăm fapte bune în România
Tot în august, ministerul publică un proiect de ordin de ministru prin care se scurtează perioada de depunere a dosarelor. Dacă inițial beneficiarii aveau termen până în ianuarie 2026 să depună dosarele pentru finanțare, termenul a fost redus la 1 septembrie 2025.
Motivul? Sunt deja depuse dosare care depășesc noua alocare bugetară și nu mai există bani din PNRR pentru susținerea investițiilor.
În septembrie 2025, potrivit datelor comunicate de minister, la instituție erau depuse pentru avizare și încheierea contractelor de finanțare proiecte care depășeau 36 de mii de hectare, cu mult peste ținta de 18 mii renegociată la Bruxelles.
Cele mai recente date arată, însă, un interes crescut pentru campania de împădurire
Potrivit președintelui VanPes, date de la nivelul Direcțiilor Județene de Mediu și cele de la Gărzile Forestiere, instituții aflate în subordinea Ministerului Mediului arată, însă, un interes crescut pentru investiții în noi suprafețe de pădure.
Astfel, susține acesta, s-ar fi putut preconiza încă din aprilie 2025 că, dacă toate lucrurile mergeau în linie dreaptă, România ar fi avut șanse mari să îndeplinească ținta intermediară de 26 de mii de hectare de noi păduri.
Aurelian-Marian Vasile, președinte VanPes, susține că, în baza legii privind liberul acces la informații de interes public, ar fi colectat date de la Direcțiile Județene de Mediu, precum și de la Gărzile Forestiere, iar în aprilie 2025, ele arătau că fuseseră emise acorduri de mediu pentru aproximativ 23.300 de ha.
Acordul de mediu este o etapă premergătoare importantă în procesul de depunere a unui proiect de împădurire prin PNRR. Odată primit acest acord, beneficiarul mai are nevoie doar de avizul tehnico-economic de la Garda Forestieră înainte de a depune proiectul pentru verificare la Direcția Generală PNRR din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, care decide contractarea dacă totul este în ordine.
„Trendul pentru depunerea documentației pentru acordul de mediu a înregistrat o creștere abruptă încă de la jumătatea lunii ianuarie 2025. Astfel devenea evident ca în sezonul 2025/2026, ultimul, România putea atinge ținta asumată prin PNRR de 26.760 ha plantate până în iunie 2026”, e de părere președintele VanPes.
Mai mult, datele coincid și cu cele de la nivelul Gărzilor Forestiere, etapa următoare de avizare și ultima înainte de direcția din cadrul ministerului.
„Conform informațiilor primite de la 8 din cele 9 Gărzi Forestiere la începutul lunii august 2025, rezultă că la nivel de țara aveam avizate proiecte care totalizau aproximativ 22.000 ha, iar în curs de avizare erau proiecte care totalizau aproximativ 5.000 ha”, ar fi de părere președintele VanPes.
Comisia Europeană nu a mai avut încredere în România
Într-un interviu pentru PressOne, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat faptul că executivului de la Bruxelles i-au fost prezentate toate datele disponibile la nivelul ministerului privind evoluția campaniei naționale de împădurire.
Cu toate acestea, Comisia Europeană nu a avut încredere că într-un singur an România va putea realiza ce nu a putut în trei.
„Noi am avut negocierea cu Comisia Europeană în care ne-a întrebat cât am reușit să plantăm. Din 26.000 de hectare, s-au plantat 9.000 de hectare, deci o treime din ceea ce ar fi trebuit să fie plantat. Comisia ne-a spus că nu are încredere că putem într-un an de zile să plantăm mai mult de dublu. (...) Comisia ne-a întrebat și câte contracte aveam semnate. La momentul în care am avut negocierea erau semnate contracte în valoare de 14.000 de hectare și undeva la 30.000 de hectare în diferite etape de evaluare”, susține Diana Buzoianu.
Conform ministrei, executivul european ar fi vrut impunerea unei țintei și mai mici de 18 mii de hectare până iunie 2026.
„Comisia voia să ne dea mai puțin de 18.000 de hectare, nu am acceptat să fie mai jos de 18.000 de hectare, dar asta înseamnă că într-un singur an de zile, adică în două sesiuni de plantare, noi vom dubla ceea ce s-a făcut până în momentul de față”, adaugă Buzoianu.
N-ar fi fost bani nici dacă se păstra ținta de 26 de mii de noi hectare de pădure
Ce se va întâmpla cu restul de proiecte deja depuse la minister, despre care ministra spune că însumează 30.000 de hectare, și care nu vor mai prinde finanțarea prin PNRR?
„Urmează acum să adoptăm un memorandum pe care eu sper să-l vizeze și Ministerul Finanțelor și Ministerul Fondurilor Europene, prin care în aceeași anvelopă bugetară aprobată de Comisia Europeană să plantăm nu 18.000, ci 23.000 de hectare.
Apoi, pentru restul de hectare care au fost depuse spre avizare în perioada aceasta, adică până la 30.000 în momentul de față, să lansăm un program național de împădurire care să fie susținut de AFM. Anul acesta probabil că nu vor exista banii necesari în buget, dar vrem să lansăm acest program de anul viitor”, explică ministra Mediului.
Astfel, ținând cont de noua țintă și de noul buget, era necesară diminuarea termenului limită până la care puteau fi depuse pentru finanțare dosarele, pentru a nu crește și mai mult numărul proiectelor care urmau să nu mai prindă finanțare prin PNRR.
Dacă în 2021 părea că-n România vor putea fi realizate 56 de mii de hectare noi de pădure, în 2025 am ajuns la doar 18 mii de hectare
„Noi astăzi știm că nu avem banii nici măcar pentru dosarele care au fost depuse. Deci astăzi sunt depuse dosare pentru 30.000 de hectare, iar noi avem bani, în mod cert, pentru 18.000 de hectare.
Dacă Comisia nu ar fi schimbat ținta și ar fi lăsat 26.000 de hectare, pe ce dosare avem astăzi depuse, în continuare am fi fost în situația în care nu ar fi fost suficient de mulți bani proveniți din fondurile europene”, explică ministra Mediului, Diana Buzoianu.
În plus, e de părere Buzoianu, nu este fezabil ca autoritățile și beneficiarii să aștepte trei ani de zile pentru realizarea unui proiect care necesită patru.
„Dacă este ceva ce trebuie schimbat este asumarea mult mai strategică a acestor proiecte. Știi că ai bani pentru patru ani de zile, apoi apucă-te din primul să pui cărămizile. Pentru că dacă ajungi în anul 4 și totul este o fugă, o urgență, totul este făcut pe ultima sută de metri, evident că nici proiectele acelea nu mai ies cum trebuie sau nu mai ies deloc”, e de părere Diana Buzoianu.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this