Joaca „de-a soldații”. Tineri pasionați de reconstituiri istorice sunt racolați de extremiști pe internet și ajung să participe la acțiuni ale Armatei Române

Renata Mogîldea

PressOne documentează toate căile prin care tinerii români ajung să se radicalizeze și să migreze spre extrema dreaptă. După ancheta privind rețeaua neo-nazistă care racola tineri prin rețelele sociale, am monitorizat conturi de Instagram care propun, prin reconstituiri istorice, aceleași mesaje extremiste sau pro-ruse.

Imaginea mercenarilor Wagner, magnet pentru tineri

Un tânăr român se pozează cu arme și uniformă militară, care imită echipamentul și simbolurile purtate de mercenarii ruși Wagner. Mai mult, *Vlad își face check-in în zone de conflict din Ucraina, precum Azot, Azovstal, Bahmut sau Harkov. I se răspunde în comentarii, pe Instagram, cu „Slava Rusia.”

Totul este împachetat sub umbrela unui singur termen, care pare să explice (dar) și să scuze acest fenomen controversat: reenactment militar (reconstituire istorică n. red.). Profilul lui de Instagram este însoțit de un mic disclaimer: „Acest conținut nu este politic.”

Armele pe care tinerii le afișează în poze nu par a fi reale, ceea ce mă duce cu gândul la comunitățile de Airsoft, unde participanții folosesc replici (n.r. de arme) pentru a simula scenarii militare, într-un mediu controlat. 

Așa am descoperit comunități de Airsoft care încearcă să recreeze atmosfera unor jocuri video de tip first person shooter destul de faimoase, precum S.T.A.L.K.E.R. și Escape from Tarkov, care par să se alinieze cu estetica  pe care utilizatorul și gașca lui încearcă să o reconstituie. Fenomenul punerii în scenă a unor astfel de momente este cunoscut drept „larping” (Live Action Role Play).

Astfel, ei se întâlnesc în locuri abandonate, în cadrul unor activități de tip Urbex (Urban exploration), care par a fi mediile perfecte (părăsite și cu o atmosferă ușor post-sovietică) pentru a recrea ambientul jocurilor respective.

Numele de utilizator folosit de tânăr se traduce din rusă ca „împotrivă” sau „contra”. Un nume anterior, „ProtivoGaz” (adică „mască de gaze”), face trimitere la jocul S.T.A.L.K.E.R., în care tema centrală este supraviețuirea într-o zonă post-apocaliptică, infestată de radiații și creaturi mutante, inspirată de catastrofa nucleară de la Cernobîl și filmul „Călăuza” (n.r. la rândul lui o adaptare a romanului SF „Picnic la marginea drumului”).

Cum ajung să participe tineri radicalizați la acțiuni ale Armatei Române și să demonstreze la parade anti LGBTQ+

Anul trecut, *Vlad a participat la contramanifestația paradei comunității LGBTQ+ din București. Acolo s-a pozat cu senatoarea extremistă Diana Șoșoacă, în timp ce ținea, cu zâmbetul până la urechi, un steag roșu cu fața lui Iisus Hristos pe el, adesea asociat cu mișcări naționaliste care îmbină (sau se folosesc de) religia ortodoxă cu identitatea națională. Steagul a căpătat notorietate după ce a fost asociat cu armata rebelă rusă în războiul din Donetsk din 2015.

Anul trecut, *Vlad a participat la contramanifestația paradei comunității LGBTQ+ din București.

Într-o poză se observă că acesta are tatuată pe brațul stâng crucea celtică, simbol folosit deseori de diverse grupuri de extremă dreapta, inclusiv de organizații neo-naziste sau grupuri rasiste.

Despre reenactment militar s-a mai discutat în trecut, iar cele mai multe exemple s-au axat pe reconstituirea evenimentelor din cel de-al Doilea Război Mondial, în special pe armata Germaniei naziste - un subiect adesea controversat, având în vedere conotațiile ideologice și istorice sensibile asociate cu aceste grupuri. 

Reportaje BBC și Vice arată că printre participanții la reconstituiri se află și oameni care își exprimă deschis viziunile politice, în linie cu personajele istorice pe care le joacă. La fel ca *Vlad, cei identificați de jurnaliști se ascund în spatele unor justificări precum „este doar un hobby”, „noi nu facem politică, ci doar reenactment” sau „cineva trebuie să joace băiatul rău”.

Opinie. Mi-e teamă că în România lui George Simion aș putea să fiu bătută pe stradă

E o diferență majoră între felul în care s-a făcut politică până acum și modelul-naționalist de tip AUR.

Opinie înainte de cele mai importante alegeri din ultimii 35 de ani: „Romii nu mai pot fi trecuți cu vederea. Cerem ca țara să ne vadă”

Credem în Europa. Credem că România poate fi o țară care își respectă toți cetățenii. Dar Europa trebuie să ajungă și la periferie. Și la Pata Rât. Și în Ferentari. Europa care vine doar până în centrul orașului e o minciună.

Pe Instagram, *Vlad pare că duce vieți alternative. Băiatul participă, de asemenea, la reconstituirea unor bătălii din istoria Armatei Române, fiind implicat într-o organizație voluntară de profil, Tradiția Militară. Grupul din care face parte este invitat să participe la evenimente precum Ziua Muzeelor Militare sau parade militare, unde reconstituie diverse regimente istorice ale armatei române.

Participă, de exemplu, în rol de soldat infanterist român din timpul Primului Război Mondial, la ceremonia de inaugurare al Muzeului Poliției de Frontieră Române. De data aceasta, armele cu care defilează sunt reale. Conform declarațiilor anterioare ale asociației Tradiția Militară, voluntarii sunt cei care își procură singuri uniformele militare cu care defilează.

Expert britanic contactat de PressOne: „Simbolurile sau saluturile naziste nu își au locul în această comunitate”

PressOne l-a contactat pe Michael, un profesionist din Marea Britanie. Britanicul are o experiență vastă în lumea reenactmentului. Împreună cu grupul său, reconstituie regimentul german Sturmbatallion10 din timpul Primului Război Mondial. Îmi spune că acest hobby îi aduce multă satisfacție, fiind foarte atașat de ceea ce face. Încă din copilărie, Michael a fost pasionat de istorie și aspectele militare. Îi plăcea să creeze și să picteze soldăței de pe machete.

Michael și grupul său participă la evenimente cu scop educativ sau, ocazional, sunt angajați pentru proiecte în industria filmului sau documentare. Este încântat de reacțiile publicului, în special de privirile uimite ale celor care îl văd purtând celebra cască militară germană, cu vârful său distinctiv, Pickelhaube.

Pentru el, reenactmentul este ca un joc de-a „cowboy și indieni” pentru adulți. Michael este mândru de grupul pe care l-a construit și de activitatea lor. Totuși, îmi povestește că experiența pozitivă pe care o are se datorează, în parte, faptului că a ales să reconstituie Primul Război Mondial. Este conștient de controversele și perspectivele negative asociate reenactorilor care reconstituie armata sovietică sau cea germană din Al Doilea Război Mondial. La evenimentele organizate în Marea Britanie, aceste grupuri nu sunt invitate să participe în „arenele de luptă” unde au loc demonstrațiile specifice. 

În cealaltă parte a timpului său liber, tinerii radicalizați se dedică reenactmentului Armatei Române și participă la diferite evenimente.

Michael consideră că reenactmentul ar trebui să respecte două reguli fundamentale: reenactorii nu ar trebui să impună publicului viziuni politice, iar conflictele actuale nu ar trebui reconstituite. El subliniază că simbolurile sau saluturile naziste nu își au locul în această comunitate. Michael explică la PressOne faptul că un reenactor complet apolitic ar putea reconstitui armata germană din cel de-al Doilea Război Mondial fără să folosească simboluri sau steaguri naziste. În cazurile în care acestea sunt imposibil de eliminat de pe echipament, ele trebuie acoperite, pentru a evidenția pasiunea pentru reconstituirea istorică a evenimentului, fără politizarea acestuia.

De asemenea, consideră că orice formă de glorificare a violenței sau a actelor de război, precum omorârea soldaților, este greșită, bizară și total nepotrivită.

„Comunitatea reenactorilor este foarte auto-reglementată în această privință, iar persoanele care adoptă comportamente nepotrivite sunt rapid ostracizate”, adaugă el, subliniind importanța menținerii unui cadru moral și educativ în practicarea acestui hobby.

Michael mai subliniază și că sunt mulți impostori, care se folosesc de termenul „re-enactment” pentru a-și scuza ideologiile, de obicei controversate.

Dincolo de algoritm. Cum arată extremismul online

Expunerea repetată la conținut militar și violent poate desensibiliza și normaliza anumite idei, mai ales atunci când este și un hobby activ. Deși reenactmentul militar este, pentru majoritatea, o formă de a-și arăta pasiunea pentru istorie, în unele cazuri poate deveni un precursor pentru convingeri radicale, în funcție de viziunea și intențiile fiecăruia.

Un exemplu notabil este Igor Girkin, alias Strelkov, unul dintre principalii arhitecți ai anexării Crimeei și ai războiului din Donbas. În paralel cu cariera sa, care l-a dus la rangul de colonel rus, Strelkov a fost pasionat de reconstituirea rolului unui ofițer din Garda Albă, o facțiune anti-bolșevică responsabilă, printre altele, de masacre antisemite în Rusia începutului de secol XX. Pentru el, reenactmentul nu a fost doar o pasiune, ci un antrenament pentru realitate. 

În decurs de o lună, de când l-am urmărit pe *Vlad și pe alți câțiva prieteni de-ai lui pe Instagram, feed-ul meu s-a transformat rapid și e populat acum de poze cu arme și echipamente militare, reel-uri cu saluturi naziste făcute ba în serios, ba „în glumă” și meme-uri rasiste pe un fundal sonoric de Russian Hard Rave Techno ori pe fundalul piesei L’amour Toujours, revendicată de extremiștii din Germania după ce aceștia i-au atribuit versurile „Ausländer raus” („Străinii afară”).

Tinerii români precum *Vlad se radicalizează pe internet. sursa foto: Instagram

Prietenii lui au profiluri în același ton, poate doar cu mai puțin reenactment. „Umorul” lor rămâne, însă, același. Gașca, toți pasionați de slavic lifestyle, recreează aceeași estetică: multe dintre postările lor sunt acompaniate de cântece rusești sau descrieri scrise în chirilică, iar timpul liber și-l petrec în clădiri părăsite.

Reconstituirea stilului de viață sovietic, adesea numit sovcore, face parte dintr-un val mai larg de nostalgie pe internet, uneori ironică, alteori sinceră, în care oamenii romantizează estetici din trecut, fără a adopta pe deplin ideologia asociată acestora.

Într-o poză, unul dintre tinerii care frecventează portul, îmbrăcat casual în echipament militar, are tatuat pe spate simbolul Vegvísir, un simbol utilizat de vikingi, care reprezintă ghidare și protecție pentru cel care îl poartă. În prezent, acesta este folosit și în religiile neo-păgâne, dar în ultima vreme, simbolul a fost preluat și de extrema dreaptă. Ținând cont și de conținutul postat, pare că persoana din online și cea din realitate împărtășesc aceleași viziuni.  

Într-o altă poză, în care acesta ține un topor în mână, se observă în spatele lui un steag negru cu inscripția organizației paramilitarei naziste „SS”. Tocmai i s-a închis contul, dar asta nu l-a oprit să și-l refacă, să revină cu aproape același număr de urmăritori, însă mult mai vocal și mai furios din cauza „cenzurii” impuse.

Într-o altă imagine, un alt tânăr poartă o geacă de piele neagră, pe care, în partea dreaptă, are imprimată crucea celtică și numerele 14/88, simboluri folosite de suprematiștii albi, care reprezintă „Cele 14 cuvinte” și „Heil Hitler” (litera numărul 8 din alfabet fiind H). În alte poze, își acoperă simbolurile de pe geacă, probabil de teamă să nu fie interzis pe Instagram. Pare să știe că autoritățile nu îi vor face / nu va păți nimic în viața reală.

Un alt element ce îi unește este interesul acestora pentru Comunitatea Identitară, un grup cu orientare naționalistă, cofondat de Codrin Goia, liderul filialei Cluj a partidului Noua Dreaptă.

„Comunitatea Identitară este o organizație militantă! Prin militantism înțelegem o constanță în efort și implicare, o luptă continuă pentru cauza noastră. Nimic nu se poate face fără un sacrificiu mai mic sau mai mare, în funcție de puterile fiecăruia. Nu ne mulțumim doar să ne declarăm naționaliști, asta nu are nici o relevanță dacă nu demonstrăm nimic prin faptele noastre. Ideologia noastră este ideologia faptei! [....] Ceea ce urmărim e realizarea unei revoluții spirituale care să schimbe din temelii mentalitatea poporului român, să îngropăm mitul utopic al egalității, ci să ne dorim să fim deasupra tuturor, să gândim ca niște învingători, să fie o mândrie pentru oricine că face parte din acest neam vechi, să renască tradițiile strămoșești și să ne întoarcem la eternele valori creștine. Însă înainte de a ne adresa maselor, trebuie formată o adevărată elită națională!”

Aceasta este descrierea oficială a grupului pe site-ul său.

Pe rețelele sociale, unde sunt activi sub numele romaniaidentitara, grupul promovează diverse inițiative, precum organizarea Marșului Normalității, comemorări istorice, restaurări de monumente și acțiuni ecologice, cum ar fi plantarea de copaci în spațiile bisericești.

Însă tonul postărilor este departe de a fi pașnic. Comunitatea Identitară își mobilizează susținătorii prin apeluri la „trezire, unitate și disciplină,” transformând feminismul, comunitatea LGBTQ+ și „extremiștii de stânga” în inamicii de serviciu. Narativa e aceeași: o luptă iminentă împotriva celor care „distrug identitatea românească.” Totul este despre conflict, despre „noi contra lor.” 

Naționalismul din România, promovat masiv prin Telegram 

Deja „expusă” cu această direcție de gândire, am început prin a căuta pe grupuri de Telegram folosind cuvinte cheie care m-ar putea conduce către comunități de extremă dreapta. O simplă căutare cu termeni precum „legionar”, „Garda Națională” sau „naționalist” a fost suficientă pentru ca Telegram să mă redirecționeze către numeroase grupuri cu acces deschis, unde se discută intens despre naționalismul în România. 

Multe dintre profilurile de pe aceste grupuri afișează deja simbolurile tipice Gărzii de Fier: cruci celtice sau alte elemente asociate, plasate pe fundaluri negre sau verzi – verdele fiind culoarea emblematică a uniformei legionare din perioada celui de-al doilea Război Mondial. 

Cu toate acestea, grupurile nu funcționează ca forumuri deschise, unde membrii își pot exprima liber ideile. În aceste spații, doar liderii au dreptul să posteze, de obicei mesaje propagandistice sau link-uri către surse terțe, cum ar fi Casus Belli, Libertas et Patria, Comunitatea Identitară sau alte fundații de tip tradiționalist-naționalist.

Nu îmi ia mult să descopăr câteva grupuri mai bine organizate, cum ar fi „U.N.R.” (Uniunea Naționalistă Română) sau „M.G.N.” (Mișcarea Garda Națională). Acestea par mai „serioase”, deoarece prezintă deja o „doctrină”, care servește ca un set de reguli de eligibilitate pentru a adera este necesar să completezi un set de întrebări personale și ideologice. Acestea sunt ulterior evaluate de liderul grupului, care decide dacă ești „suficient de naționalist” pentru a face parte din comunitate.

PressOne a documentat o jumătate de an mișcările neo-naziste din România

Recent, o investigație publicată de PressOne, după 6 luni de documentare sub acoperire, a arătat cum tineri români sunt recrutați pe Telegram de o grupare neonazistă din Republica Moldova, care îi îndeamnă să ucidă „subumani” și să facă trafic de droguri pentru „cauză”. 

PressOne a documentat activitatea grupării „Unitatea 731” și am arătat inclusiv cum un fost membru al organizației de tineret AUR Sector 5 a încercat să recruteze membri ai grupării neonaziste și le-a propus o colaborare „într-un cadru aparent legal”, prin partid.

Jurnaliștii implicați în documentarea acestor subiecte au primit amenințări cu moartea.

*PressOne l-a contactat pe *Vlad pentru un punct de vedere. Acesta nu a fost furnizat până la ora publicării acestui articol. Jurnaliștii PressOne au fost blocați apoi pe toate căile de comunicare.

*Numele real al lui *Vlad a fost modificat, pentru a-i proteja identitatea.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€