Sorin Cîmpeanu și Victor Ponta, fondatori ai partidului ProRomânia, la o dezbatere politică desfășurată în octombrie 2018. FOTO: SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
  • o prevedere dată „cu dedicație” pentru a-l salva pe Victor Ponta de un verdict de plagiat a fost păstrată în legislație vreme de 7 ani, în ciuda dezavuărilor declarative ale ministrului Educației și ale altor politicieni;
  • posibilitatea de a renunța benevol la titlul de doctor, care a rămas în stare latentă ani în șir, a fost activată discret, prin instanțe, de plagiatorii care vor să se debaraseze de titlurile obținute din fraudă;
  • în august 2021, Sorin Cîmpeanu a semnat, prin ordin de ministru, prima renunțare voluntară la titlul de doctor din istoria învățământului universitar românesc;
  • prin această primă renunțare, validată prin ordin de ministru, Cîmpeanu își desăvârșește opera politică începută în urmă cu 7 ani, când a promovat OUG 94/2014;
  • USR depus luni un proiect de lege prin care cere eliminarea din Legea Educației a „amendamentelor Cîmpeanu” la legislația care încurajează frauda academică;
  • astăzi Sorin Cîmpeanu va fi audiat în comisiile parlamentare pentru un nou mandat de ministru – al treilea – în guvernul Nicolae Ciucă.

Cea mai controversată prevedere pro-plagiatori – posibilitatea de a renunța benevol la titlul de doctor – introdusă în legea educației 2014 de actualul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu – a ajuns din nou în atenția opiniei publice, la șapte ani după adoptare. 

71 de senatori și deputați USR au anunțat luni, 22 noiembrie – cu doar două zile înainte ca ministrul Sorin Cîmpeanu să se prezinte la audierile din Parlament pentru un nou mandat – că cer abrogarea articolului de lege care acum le permite celor suspecți de plagiat să renunțe, voluntar, la titlu.

Portița legislativă de salvare a plagiatorilor, păstrată în lege începând cu 2014, a marcat debutul carierei politice a lui Sorin Cîmpeanu. 

Acesta a introdus-o în legea educației la 12 zile de la instalarea în funcția de ministru, în ședința de guvern din 29 decembrie 2014 – când atenția publică era redusă la minimum din pricina sărbătorilor de iarnă – prin OUG 94/2014. 

Ordonanța de urgență era votată la 13 zile după ce premierul Victor Ponta anunțase, pe Facebook, că dorește să renunțe la titlul de doctor în Drept. O ordonanță „cu dedicație”, a concluzionat publicul.

După șapte ani de când a fost introdusă în Legea Educației, a început să producă efecte.

***

În decembrie 2020 – când a fost propus pentru al doilea mandat de ministru, de data asta în cabinetul Cîțu – Sorin Cîmpeanu a fost contestat printr-o scrisoare deschisă semnată de mai multe organizații din societatea civilă:

„Considerăm că măsurile implementate în mandatul anterior [al lui Cîmpeanu], în Guvernul Victor Ponta (printre care OUG 94/2014, care permitea plagiatorilor să renunțe la titluri fără a mai suporta consecințele) […] și apartenența la Academia de Științe ale Securității Naționale (ASSN), înființată de Gabriel Oprea împreună cu George Maior, nu corespund standardelor pe care le impune o viziune reformatoare autentică”, se arăta scrisoare

În ciuda contestărilor, Sorin Cîmpeanu a fost instalat ministru al Educației pentru un al doilea mandat, fiind avizat în decembrie 2020 de comisiile parlamentare cu 20 de voturi pentru, 13 împotrivă și două abțineri. 

La întrebările jurnaliștilor despre renunțarea voluntară la titlul de doctor pe care a promovat-o în 2014, Sorin Cîmpeanu a motivat că era novice în politică și că „la doar două zile de la preluarea mandatului, a apărut o ordonanță de urgență 94, prin care se instituia posibilitatea de renunțare la titlul de doctor”, a explicat Sorin Cîmpeanu.

„A fost poate o eroare din partea mea că nu am înțeles la timp, însă am introdus un articol prin care această renunțare se făcea printr-o metodologie aprobată printr-un ordin de ministru, ordin de ministru pe care nu l-am mai dat niciodată și nimeni nu a renunțat la titlul de doctor”, a mai spus acesta anul trecut. 

„La vremea respectivă, mi s-a părut a fi o cale de ieșire dintr-un impas, despre care am luat cunoștință doar cu două zile mai devreme. Atunci așa mi s-a părut – că poate fi o cale. 

Ulterior, am analizat în profunzime lucrurile, de asta e bine să nu iei decizii pe moment, să te pripești, să analizeze întreg contextul. 

Am introdus acel articol, iar metodologia de renunțare pe care aș fi putut să o promovez în orice zi a mandatului meu 2014-2015 nu a mai apărut niciodată, iar ulterior a dispărut cu totul”, a mai spus Cîmpeanu.

***

Cei 71 parlamentarii USR, care cer acum ca dreptul de renunțare voluntară la titlu să fie eliminat din lege, argumentează că plagiatorii se pot sustrage, astfel, de la răspunderea față de plagiatul comis – și, în plus, că se pot sustrage de la obligația de a returna sumele încasate ilegal, ani de-a rândul, drept spor de doctorat. 

Ei cer abrogarea prevederii, „astfel încât cadrul legal să creeze premisele ca cel care plagiază să răspundă în fața legii, nu să se sustragă de la sancțiunile aplicabile”. 

Inițiatoarea proiectului este senatoarea USR Simona Spătaru, membră a Comisiei Juridice: „Este inadmisibil să menținem un astfel de sistem de eludare a prevederilor care atrag răspunderea celor care fraudează sistemul de obținere prin muncă corectă a unor titluri științifice”.

Simona Spătaru, senator USR, este membră a Comisiei Juridice din Senatul României. FOTO: Sabin Cîrstoveanu / INQUAM PHOTOS

Senatoarea Simona Spătaru argumentează și că „Plagierea înseamnă nu doar furtul muncii unei alte persoane, dar și înșelarea încrederii oamenilor în autoritatea publică. Se erodează astfel încrederea în tot ceea ce înseamnă funcționarea statului fiindcă impostorii sunt recompensați cu funcții și privilegii ca urmare a deținerii unor doctorate false”. 

Ștefan Pălărie, care este și el senator USR și membru al Comisiei de învățământ din Senat, l-a invitat public pe ministru Cîmpeanu să semneze inițiativa, pentru a readuce educația din România „în afara oricărei suspiciuni de fraudare a sistemului doctoral”

Pălărie a mai declarat că inițiativa din 2014 a lui Sorin Cîmpeanu a reprezentat un „colac de salvare celor prinși cu mâța în sac, adică a celor care au plagiat munca altor oameni, pentru ca apoi să se bucure de foloase necuvenite: funcții de profesori universitari, sporuri de doctorat, acces în funcții publice condiționate”. 

***

Deși prevederea a fost dată în 2014 cu dedicație pentru Victor Ponta, acesta nu a mai profitat de ea. A renunțat, la presiunea publică, apărută din cauză că legiferase, din poziția de premier, în interes propriu. 

Dar au profitat alții.

Cel puțin nouă persoane acuzate de plagiat au trimis Ministerului Educației cereri de renunțare la titlul de doctor în baza prevederii introduse de ministrul Cîmpeanu în 2014. Este vorba despre un lot de doctori ai Academiei SRI, unii dintre ei formulând respectivele solicitări după ce au fost acuzați oficial de plagiat prin sesizări depuse la CNATDCU. 

Printre aceștia se numără Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al României, Mihai Tudose, fost premier și actual eurodeputat, Neculai Onțanu, fost primar al Sectorului 2, Adela Popescu, fosta secretară a fostului vicepremier Gabriel Oprea, dar și Loredana Radu, nepoata lui Gabriel Oprea și fosta avocată a lui Victor Ponta. 

Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al României, figurează primul pe lista de doctori în numele cărora Academia SRI a trimis către Ministerul Educației cererile de renunțare la titlul de doctor

Cel puțin trei dintre cei acuzați de plagiat, care au făcut și cerere de renunțare la titlul de doctor, au dat în judecată Ministerul Educației pentru a cere recunoașterea dreptului de a renunța la doctorat, iar doi dintre ei au câștigat: Bogdan Licu și Loredana Radu. 

La 28 august 2021, Sorin Cîmpeanu a avut privilegiul, în calitate de ministru al Educației, să pună în aplicare, în premieră, prevederea pe care a promovat-o în 2014: și-a pus semnătura pe  primul ordin de retragere la cerere a unui titlu științific de doctor.

***

Până în acest moment există o singură persoană care a beneficiat efectiv de posibilitatea de a renunța la titlul de doctor inclusă în Legea Educației 1/2011. 

Este vorba despre Loredana Radu, nepoată a lui Gabriel Oprea și avocată de profesie. L-a apărat, printre alții, pe fostul premier Victor Ponta în dosarul Rovinari-Turceni și a fost reprezentantul legal al firmei Dalli Exim SRL, înființată de Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea.

Tot ea s-a ocupat de înregistrarea la tribunal a Uniunii Social-Liberale (USL), formată în 2011 între Partidul Național Liberal, condus de Crin Antonescu, Partidul Conservator, condus din umbră de Dan Voiculescu, și Partidul Social Democrat, condus de Victor Ponta. 

În aprilie 2021, Loredana Radu a fost condamnată definitiv la trei ani și cinci luni de închisoare cu suspendare într-un dosar investigat de DNA în care a fost acuzată că a primit, cu titlul de mită, un teren de 1.500 de metri pătrați de la omul de afaceri Cristi Borcea, care era destinat, de fapt, primarului Neculai Onțanu – dar care a ajuns, în final, la Gabriel Oprea, potrivit rechizitoriului DNA. Și Onțanu, și Oprea au plagiat în tezele lor de doctorat.

Pe 26 august 2015, când unchiul ei era unul dintre cei mai puternici oameni din România, și încă era profesor universitar la Academia SRI și îndrumător de doctoranzi plagiatori, am scris că Loredana Radu a plagiat în teza de doctorat. 

Obținuse titlul științific în 2010 la Academia SRI sub îndrumarea unchiului Gabriel Oprea. 

După uriașul scandal public generat de dezvăluirile pe care le-am făcut despre plagiatele în serie de la Academia SRI, instituția a încercat să mușamalizeze plagiatele solicitându-le celor expuși în presă, dar și altora, care erau vulnerabili la dezvăluiri, să facă cereri de renunțare la titlul de doctor. 

Printre cei nouă, despre care am scris la momentul respectiv, se număra și Loredana Radu. 

La două luni și jumătate după ce a adresat o cerere de renunțare la titlu Ministerului Educației, a dat instituția în judecată la Curtea de Apel București. Era luna mai 2016. Instanța i-a dat câștig de cauză în noiembrie 2016.

Ministerul Educației a făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a fost respins, astfel că soluția inițială a rămas definitivă în octombrie 2019. 

Motivarea ÎCCJ a fost comunicată părților în noiembrie 2020. 

Timp de un an și zece luni, în mandatele miniștrilor Daniel Breaz (PSD) și Monica Anisie (PNL), sentința rămasă definitivă nu a fost dusă la îndeplinire.

Pe 28 august 2021 însă, ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a semnat ordinul de renunțare la titlul de doctor al Loredanei Radu. 

Relevant de menționat e și faptul că, pe parcursul mandatului de ministru început în 2020, Sorin Cîmpeanu nu a făcut nimic pentru a elimina din lege prevederea din 2014 – despre care spunea, imediat după învestitură, că a fost „poate o eroare din partea mea” și lăsa să se înțeleagă că posibilitatea renunțării voluntare la titlul de doctor „ulterior a dispărut cu totul”.

Cîmpeanu, care este și senator PNL, nu a propus eliminarea paragrafului din lege, deși ar fi putut fi el însuși inițiatorul unui proiect legislativ. 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

***

Cronologia faptelor sugerează că această primă punere în aplicare a prevederii în cazul Loredanei Radu, în august 2021, este doar începutul utilizării „portiței” de salvare a altor plagiatori împotriva cărora există sesizări deja depuse la CNATDCU.

La 12 zile de la emiterea ordinului, la Ministerul Educației era înregistrată o solicitare din partea Casei de avocatură Dragne și Asociații prin care se cereau informații despre punerea în executare a sentinței din noiembrie 2016 a Curții de Apel București, rămasă definitivă prin decizia ÎCCJ în octombrie 2019 în procesul deschis de Loredana Radu. 

La numai cinci zile de la primirea respectivei solicitări, cu o maximă celeritate, Ministerul Educației răspundea Casei de avocatură Dragne și Asociații și îi trimitea o copie după ordinul prin care i-a fost retras titlul de doctor Loredanei Radu. 

Documentul avea să fie depus de avocații de la Dragne, apărătorii lui Bogdan Licu, prim-adjunctul procurorului general al României, în procesul prin care acesta dăduse și el în judecată Ministerul Educației și solicita să se ia act de cererea sa de renunțare benevolă la titlul de doctor. 

Procurorul Bogdan Licu a făcut două cereri de renunțare benevolă la titlul de doctor – în martie 2016 și în octombrie 2018 – în baza infamei OUG 94 emisă de Sorin Cîmpeanu în primul său mandat de ministru.

Licu a dat în judecată Ministerul Educației și CNATDCU în octombrie 2018, abia după ce a depus a doua cerere de renunțare la titlu. 

Doar că în 2016 la CNATDCU fusese depusă o sesizare de plagiat pentru teza lui Licu, despre care scrisesem cu un an înainte că este plagiată. Prin cererea de renunțare la titlu, dar și prin proces, Licu a încercat să blocheze procedura de analiză a tezei și să evite un verdict oficial de plagiat.

Licu a pierdut procesul în faza de fond la Curtea de Apel București, însă acesta a făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Primul termen era fixat pe 7 octombrie 2021, adică la 24 de zile după ce Ministerul Educației răspundea la solicitarea avocaților lui Licu, oferindu-le o copie după ordinul emis pe numele Loredanei Radu. 

Astfel, după Loredana Radu, Licu a câștigat și el la ÎCCJ dreptul a renunța benevol la titlul de doctor în baza prevederii inițiate de Sorin Cîmpeanu și păstrate în lege. 

Renunțarea la doctorat

În spatele infamei prevederi din 2014, care permite renunțarea la titlul de doctor chiar și persoanelor acuzate de plagiat, există o întreagă istorie. 

Era decembrie 2014, iar premierul Victor Ponta pierduse alegerile prezidențiale cu circa două săptămâni mai devreme. Subiectul plagiatului în teza lui de doctorat, expus în iunie 2012 de prestigioasa revistă Nature, bântuise întreaga campanie electorală, fiind folosit de mai toți adversarii politici ai acestuia. 

De altfel, în confruntarea finală dintre Victor Ponta, candidatul PSD, și Klaus Iohannis, candidatul PNL, organizată de B1TV, tema plagiatului a fost folosită de actualul președinte. 

La întrebarea „De ce nu ar trebui să fie contracandidatul dumneavoastră președinte? Care-i sunt vulnerabilitățile?”, adresată lui Iohannis de moderatoarea dezbaterii, acesta a invocat tocmai plagiatul lui Ponta: „Este o foarte mare problemă dacă un elev copiază. Este o problemă care se numește plagiat. Oricine care este prins că a copiat și plagiat este obligat să se retragă prin politică. Unul dintre aceștia dorește să fie președintele României”. 

Victor Ponta își arătase în trecut intenția de a scăpa de „pata din dosar” prin renunțarea voluntară la titlu. Încă din iunie 2012,  imediat după dezvăluirile despre plagiatul său, spusese că ia în calcul să renunțe la titlul de doctor. 

Declara atunci că ​​nu are „boala titlurilor” și că va renunța titlul de doctor. Ulterior, a susținut că nu renunță la titlul de doctor pentru că „dacă era mai simplu, aș fi făcut-o”. 

Deși a pierdut alegerile prezidențiale, Victor Ponta și-a păstrat mandatul de premier, iar noul său cabinet a fost votat de către Parlament la 17 decembrie 2014, cu un nou ministru al Educației și Cercetării în componența sa: Sorin Cîmpeanu. 

Decizia de a-l numi pe Sorin Cîmpeanu ministrul al Educației și Cercetării era prima mutare din planul lui Victor Ponta de a scăpa de împovărătorul titlul de doctor obținut prin fraudă. 

Chiar a doua zi după votul din Parlament și cu o zi înainte ca guvernul să depună jurământul în fața președintelui Traian Băsescu, la Cotroceni, Victor Ponta anunța pe Facebook că a trimis Universității din București o notificare prin care își exprima dorința de a renunța la titlul de doctor. 

Vă scriu pentru a vă notifica renunțarea la titlul de doctor în drept acordat în anul 2003 de către Universitatea [din] București. Este un gest pe care trebuia să îl fac mai demult, încă din momentul apariției acuzațiilor publice cu privire la teza mea de doctorat”, scria atunci Ponta.

Argumentul pentru a renunța la titlu de doctor era tocmai Sorin Cîmpeanu: „Avem un nou Ministru al Educației și Cercetării și îmi doresc ca mandatul acestuia să fie plin de succes în atingerea obiectivelor sale, fără a fi perturbat de o tema care, în timp, a devenit eminamente politică”.

Numirea lui Cîmpeanu în guvernul Ponta i s-a datorat lui Daniel Constantin, președintele Partidului Conservator, bun prieten și cu Cîmpeanu, și cu Ponta. 

De altfel, Cîmpeanu îl susținuse public pe Victor Ponta în campania electorală de la prezidențiale împotriva lui Klaus Iohannis. A făcut-o în calitate de rector al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară București și de președinte al Consiliului Național al Rectorilor, o organizație declarat apolitică.

Cu câteva luni înainte de a fi numit ministru, rectorul Cîmpeanu își anunța sprijinul pentru candidatul Victor Ponta la prezidențialele din 2014. FOTO: Hotnews.ro

***

Într-o declarație pentru ziarul Gândul, Sorin Cîmpeanu a spus atunci că a aflat despre intenția lui Victor Ponta de a renunța la titlul de doctor imediat după audierile din Parlament. „Mi-a zis că începe un nou mandat și nu vrea să existe nicio suspiciune asupra activității cu această problemă deja foarte politizată”, a precizat Cîmpeanu. 

Acesta a mai declarat că nu se aștepta ca Ponta să-și pună intenția în practică imediat și că eu am apreciat acest gest și mai cu seamă profunzimea și semnificația acestui gest”. 

Cîmpeanu a fost întrebat și despre baza legală care i-ar fi permite lui Ponta să renunțe la titlul de doctor, în condițiile în care la acel moment nu exista cadru legal. „Urmează să vedem ce se întâmplă din punct de vedere legal. Voi discuta cu juriștii de la minister, dar și cu rectorul de la Universitatea din București”, a explicat acesta. 

Doar că, la două zile după ce Victor Ponta a anunțat pe Facebook că renunță la titlul de doctor, rectorul universității din București, Mircea Dumitru, a trimis către Ministerul Educației o cerere de retragere a titlului de doctor a lui Ponta pentru plagiat, bazată pe decizia Comisia de Etică a universității, luată în iulie 2012. 

Imediat după ce Ministerul Educației a primit solicitarea Universității din București, ministrul Sorin Cîmpeanu anunța că a solicitat Direcției Juridice să identifice „soluția legală prin care se poate pune în practică solicitarea premierului”. 

Singura soluție legală și rapidă era adoptarea unei ordonanțe de urgență de modificare a Legii Educației, în care să fie introdusă opțiunea renunțării la titlul de doctor, dorită de Ponta. 

Cu alte cuvinte, instituția Guvernului României urma să legifereze pentru a satisface o cerință personală a celui care conducea, la acel moment, Guvernul României.

Din dorința de a scăpa rapid de doctoratul plagiat, Victor Ponta a făcut o greșeală majoră: a semnat el însuși OUG 94/2014. 

După ședința de guvern în care a fost adoptată OUG 94, Cîmpeanu a justificat în fața presei adoptarea prevederii prin faptul că „Există o solicitare din partea beneficiarilor unor titluri științifice, din partea societății civile, din partea presei, pe care, ca să o pot duce la îndeplinire, așa cum m-am angajat, necesita un cadru legal. Cadru legal care, înainte de apariția acestei ordonanțe de urgență, nu exista”. 

Proaspătul ministru al Educației nu a detaliat însă la ce angajament făcea referire și nici în fața cui și-a luat respectivul angajament

Întrebat câte solicitări de renunțare la titlu au fost înregistrate la minister, Cîmpeanu a răspuns că  „am cunoștință de una singură”. 

Întrebat de ce a fost necesară respectiva prevedere pentru un singur caz, Sorin Cîmpeanu a răspuns senin: „Din moment ce a ajuns o problemă națională, din moment ce exista o solicitare de rezolvare a acestei probleme, am considerat necesar și oportun să avem o astfel de reglementare”.

Întrebat în conferința de presă dacă în legislația altei țări europene există prevederea să poți renunța la doctorat, ministrul a pus și mai bine în evidență ridicolul deciziei: „Nu pot să exemplific acum, dar cu siguranță există. Este un drept la care se poate renunța, în anumite condiții, care trebuie atent reglementate. Ceea ce am încercat să facem prin această ordonanță”. 

O astfel de prevedere nu mai există nicăieri în lume. 

***

Titlul de doctor nu este un drept și nici un titlu onorific: este o recunoaștere a contribuției științifice într-un anumit domeniu conferită de o universitate unei persoane care a candidat pentru a deveni doctorand, a urmat studiile doctorale, și-a întocmit teza de doctorat și și-a susținut-o public în fața unei comisii de experți. Spre deosebire de titlurile onorifice, medalii și distincții, titlul de doctor nu poate fi returnat – în același fel în care nu poți renunța, voluntar, la diploma de bacalaureat. 

Reacția extrem de vehementă a opiniei publice, care l-a acuzat pe Ponta că legiferează cu mâna lui Cîmpeanu în interes personal, l-a făcut pe fostul premier să dea înapoi.  

Spre sfârșitul lunii ianuarie 2015, Sorin Cîmpeanu anunța, într-un interviu pentru ziarul Gândul, că nu va promova metodologia de renunțare la titlul de doctor până când „Parlamentul nu confirmă dacă inițiativa a fost corectă din toate punctele de vedere sau nu”. 

Invocarea de către Cîmpeanu a Parlamentului se referea la faptul că o ordonanță, deși intrată în vigoare, trebuie să fie adoptată printr-o lege de către Parlament. 

Ajunsă în Parlament, OUG 94/2014 a intrat rapid pe circuitul specific de avizare, imediat după ce senatorii și deputații s-au întors din vacanța parlamentară de iarnă a anului 2015. 

Pe 25 februarie 2015, OUG 94/2014 a ajuns la Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților, unde prevederea care făcea referire la renunțarea la doctorat a fost eliminată. 

Amendamentul pentru abrogarea dispoziției care îl favoriza pe Victor Ponta a fost introdus de deputații liberali, însă a fost susținut și votat și de membrii PSD din Comisia pentru învățământ. 

În aceeași zi, plenul Camerei Deputaților a votat cu o largă majoritate eliminarea dispoziției prin care se putea renunța la doctorat fără explicații: 311 pentru, două voturi contra și 19 abțineri. 

Deputații PSD au votat în cvasiunanimitate: 156 din 158 de deputați PSD prezenți au votat pentru, unul s-a abținut și unul nu a votat. 

Chiar și Victor Ponta, prezent în Parlament, a votat pentru noua formă a legii în care prevederile pe care și le-a croit cu dedicație erau înlăturate. „Eu am votat în sensul în care, în înțelepciunea sa, Parlamentul în unanimitate și în Comisie, și în Parlament, a votat. Deci e foarte bine”. 

Parcursul legislativ în Camera Deputaților, care a eliminat „amendamentele Cîmpeanu” din Legea Educației nr. 1/2011

Legea de adoptare a OUG 94/2014 a plecat mai departe spre Senat, care este camera decizională pe proiectele legislative care țin de educație, unde a murit în 2017. 

Parcursul legislativ la Senat, marcat cu albastru. Proiectul nu a mai intrat pe ordinea de zi din 2017 încoace, deci nu a mai ajuns să fie votat, așa că „amendamentele Cîmpeanu” au fost păstrate în lege.

Legea de aprobare a OUG 94/2014 nu a mai fost adoptată niciodată în plenul Parlamentului, rămânând și acum îngropată la Senat, astfel că prevederea există și acum în lege, iar Sorin Cîmpeanu are posibilitatea să o aplice.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.