Moment istoric: primii 9 români care renunță la titlul de doctor

Emilia Şercan

Senior Editor

Nouă persoane care au obţinut doctoratul la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” (ANIMV) a SRI, dintre care opt l-au avut pe Gabriel Oprea drept conducător de doctorat, au făcut cerere de renunţare benevolă la titlul de doctor. Despre cinci dintre aceste persoane, presa a publicat dovezi că şi-au plagiat tezele de doctorat.

Potrivit unui comunicat al ANIMV, cele nouă cereri au fost făcute „în perioada 3–7 martie 2016”. Având în vedere că zilele de 5 şi 6 martie au picat în weekend, cererile au putut fi înregistrate doar pe 3, 4 sau 7 martie.

ANIMV a transmis solicitările de renunţare Ministerului Educaţiei, instituţia abilitată legal să retragă titlurile de doctor. Înregistrarea solicitării a fost făcută la data de 10 martie 2016.

Prevederea referitoare la posibilitatea ca o persoană care a obţinut un titlu ştiinţific să renunţe benevol la acel titlu a fost adoptată de Guvernul Ponta în 29 decembrie 2014 şi a fost publicată în Monitorul Oficial în 30 decembrie 2014.

De altfel, Victor Ponta, în calitate de prim-ministru, a semnat Ordonanţa de Urgenţă nr. 94/2014 cu privire la modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 la doar două săptămâni după ce anunţase public, prin intermediul Facebook, că renunţă la titlul de doctor. Tehnic, acel lucru nu era posibil atunci, în lipsa unei prevederi legale.

Reamintim că Victor Ponta a fost acuzat în 2012 că și-a plagiat teza de doctorat. La scurt timp, CNATDCU a emis un verdict de plagiat, decizie care nu a putut fi pusă în aplicare deoarece ministrul de atunci al Educaţiei, Liviu Pop, a desfiinţat Consiliul, iar atribuţiile acestuia au fost transferate către Consiliul Naţional de Etică, care a decis extrem de repede că Ponta, pe atunci prim-ministru, nu ar fi copiat.

În comunicatul de presă al ANIMV se precizează că cele nouă teze de doctorat nu au intrat în procedura de verificare a Consiliului Ştiinţific al instituţiei deoarece, în urma cererilor de renunţare la titlul de doctor, „a fost anulat, prin efectul legii, obiectul evaluării punctuale a tezelor elaborate de către cei nouă absolvenţi ai Şcolii doctorale”.

Totuşi, oficialii Academiei aflate în subordinea SRI recunosc că, în urma analizei tezelor de doctorat susţinute la ANI, au fost descoperite „unele erori sau abateri de la standardele academice şi politicile de calitate din prezent”, fiind vorba despre lucrări „finalizate preponderent în perioada 2010-2011”.

Comunicatul ANI mai precizează că „autorii acestora au fost informaţi pentru a formula puncte de vedere şi pentru a corecta lucrările elaborate, în condiţiile legii, urmând a fi informată şi Comisia de etică a Academiei pentru a dispune măsuri, după caz, în acord cu metodologiile în vigoare”.

Întrebaţi în ce va consta „corectarea” lucrărilor şi care este baza legală în acest sens, reprezentanţii Biroului de Presă al SRI nu au formulat un răspuns până la această oră.

Ministerul Educaţiei ne-a comunicat numele celor nouă persoane care au solicitat retragerea titlului de doctor printr-un răspuns la o solicitare pe care am formulat-o în baza Legii 544/2001, a liberului acces la informaţiile de interes public.

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Opt dintre ei l-au avut conducător de doctorat pe Gabriel Oprea, iar al nouălea, Mihai Tudose, fost ministru al Economiei în guvernul Ponta, pe generalul Constantin Onişor, fost director al Şcolii Doctorale a ANIMV până în septembrie 2015. (Onișor a fost schimbat din funcţie după apariţia în presă a mai multor acuzaţii de plagiat privind lucrări susţinute la Şcoala Doctorală a Academiei SRI.)

Cine sunt cei nouă

Bogdan Licu – membru al CSM la data susținerii tezei, în 2011, devenit între timp prim-adjunct al procurorului general al României. În prezent, Licu este procuror general adjunct al României. În 31 august 2015, el a fost acuzat că şi-a plagiat cea mai mare parte a lucrării de doctorat.

De altfel, numele lui apare într-un dosar deschis la Parchetul General, dosar în care a fost începută urmărirea penală in rem cu privire la acuzaţia de instigare la plagiat. Licu a anunţat la finalul lunii martie, când trecuseră câteva luni de la deschiderea acelui dosar, că renunţă la titlul de doctor „din motive personale”.

„Am făcut acum aproximativ o lună o cerere adresată ministrului Educației, prin care am cerut retragerea titlului de doctor. Am făcut acest lucru din motive personale, a fost o decizie grea, dar vreau să specific că nu consider că am plagiat în acea teză de doctorat”, a declarat la acel moment Bogdan Licu.

Neculai Onțanu – primarul Sectorului 2 la data susținerii tezei, în 2010, a fost secretar general al UNPR și este bun prieten cu Gabriel Oprea.

Onţanu se află în acest moment în arest preventiv, într-un dosar în care este acuzat că a luat mită pentru a facilita reconstituirea dreptului de proprietate pentru un teren din care peste 1.000 de metri pătraţi au ajuns, în final, la Gabriel Oprea, prin intermediul avocatei Loredana Radu, nepoata lui Oprea.

Informaţiile despre plagierea tezei de doctorat a lui Neculai Onţanu au fost făcute publice la data de 11 august 2015.

Loredana Radu – nepoată a lui Gabriel Oprea şi avocată la data susţinerii tezei, l-a apărat, printre alții, pe fostul premier Victor Ponta în dosarul Rovinari-Turceni.

Loredana Radu a fost reprezentantul legal al celebrei firme Dalli Exim SRL, înfiinţată de Dorin Cocoș, fostul soţ al Elenei Udrea, şi tot ea s-a ocupat de înregistrarea la tribunal a Uniunii Social-Liberale (USL).

Radu a fost arestată odată cu Neculai Onţanu, în acelaşi dosar, ulterior fiind plasată în arest la domiciliu. Recent, ea a făcut cerere de renunţare la calitatea de avocat pentru a evita judecarea dosarului său la apel la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Acuzaţii consistente despre plagierea tezei de doctorat a Loredanei Radu au apărut public la data de 26 august 2015.

Adela Popescu (Neagu) – a fost secretara lui Gabriel Oprea la Ministerul Apărării Naționale și la Ministerul de Interne. A fost decorată de două ori de președintele Traian Băsescu, cu Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Cavaler și cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, și o dată de președintele Klaus Iohannis, cu „Steaua României”.

Adela Popescu (Neagu) a deţinut şi funcţia de secretar general al UNPR. Dovezile referitoare la plagierea tezei de doctorat a Adelei Popescu (Neagu) au apărut în data de 2 septembrie 2015.

Acela a fost momentul în care preşedintele Klaus Iohannis a oprit negocierile cu Gabriel Oprea pentru formarea unei noi majorităţi parlamentare între PNL şi UNPR şi preluarea de către acesta a postului de premier.

Mihai Stănișoară – deputat la data susținerii tezei, în 2011, a fost anterior președinte al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Camera Deputaților, consilier prezidențial pe probleme de securitate și ministru al Apărării în guvernul Tăriceanu. Informaţiile despre plagierea tezei de doctorat a lui Stănişoară au fost prezentate public în data de 7 septembrie 2015.

Radu Stroe – deputat PNL la data susținerii tezei, în 2013, a devenit ulterior ministru de Interne în guvernul USL și membru în Comisia parlamentară pentru controlul SRI.

Daniel Andrei Moldoveanu – era șeful Comunității Naționale de Informații din subordinea Consiliului Suprem de Apărare a Țării la data susținerii tezei, în 2013.

Romeo Raicu – vicepreședinte PDL la data data susținerii tezei, în 2011, a fost deputat și președinte al Comisiei parlamentare de control al SIE.

Mihai Tudose – deputat PSD la data susţinerii tezei de doctorat şi preşedinte al Comisiei pentru Politică Economică, reformă şi privatizare din Parlament. Dovezi despre plagierea tezei de doctorat a lui Tudose au apărut public la data de 18 august 2015.

Situaţia lui este una specială, având în vedere că, după un an de la susţinerea doctoratului, a dat concurs pentru un post de conferenţiar universitar la ANIMV, titlul de doctor fiind o condiţie obligatorie pentru a putea deveni cadru didactic în învăţământul universitar.

Întrebat dacă Mihai Tudose şi-a pierdut calitatea de conferenţiar universitar la ANIMV odată cu cererea de renunţare la titlul de doctor, Biroul de Presă al SRI nu a răspuns până la ora publicării acestui text.

*

PressOne a publicat anul trecut o listă cu cele 21 de persoane care au obţinut doctoratul sub coordonarea lui Gabriel Oprea în perioada 2004 – 2013. Acestora li se adaugă Gheorghe Muscalu, procuror şi membru în Consiliul Superior al Magistraturii.

Nouă persoane și-au susținut lucrările la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, iar alte 13, la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV), aflată în subordinea SRI.

Dintre cei 22 de doctori îndrumaţi de Gabriel Oprea, şapte au fost devoalați ca plagiatori: Neculai Onțanu, Bogdan Licu, Loredana Radu, Adela Popescu, Mihai Stănișoară, Dumitru Pârvu şi Adrian Petrache.

Aceleași comisii de susținere

PressOne a scris şi despre faptul că, în toate comisiile de susținere a celor 9 teze de doctorat pe care Gabriel Oprea le-a coordonat la Academia de Poliție, s-au aflat aceleași cadre didactice: prof. univ. dr. Luca Iamandi, prof. univ. dr. Ștefan Gheorghe Teodoru, prof. univ. dr. Costică Voicu (fost rector al Academiei de Poliție), prof. univ. dr. Ion Suceavă, prof. univ. dr. Vasile Mihai Ozunu și prof. univ. dr. Gheorghe Toma.

Situaţia a fost similară în cazul comisiilor de susținere a 12 teze de doctorat coordonate de Gabriel Oprea la Academia Națională de Informații, în care s-au aflat aceleași cadre didactice: prof. univ. dr. Vasile Dîncu (actual vicepremier, profesor colaborator la ANIMV a SRI), prof. univ. dr. Constantin Onișor (fost director al Școlii Doctorale a ANIMV), prof. univ. dr. Ion Neagu (coordonatorul tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea), prof. univ. dr. Teodor Frunzeti (fost rector al Universității Naționale de Apărare „Carol I”, în prezent consilier prezidenţial), prof. univ. dr. Florin Râpan, prof. univ. dr. Gheorghe Toma, prof. univ. dr. Marius Hanganu, prof. univ. dr. Mihai Vasile Ozunu, prof. univ. dr. Țuțu Pișleag, prof. univ. dr. Ștefan Gheorghe Teodoru, conf. univ. dr. Cristian Barna.

De altfel, Gabriel Oprea însuşi este suspectat că și-a plagiat teza de doctorat; lucrarea se află în acest moment în procedură de verificare la CNATDCU.

PressOne a scris că întreaga carieră de profesor universitar a lui Gabriel Oprea nu există în realitate și că el a devenit profesor universitar și coordonator de doctorate în urma unui lung șir de ilegalități, cu complicitatea mai multor instituții ale statului: Ministerul Apărării Naționale (MApN), Ministerul Educației, Universitatea de Apărare „Carol I”, Academia de Poliție și Academia Națională de Informații.

În cei 14 ani de când deține titlul de profesor universitar, Oprea nu a predat nici măcar un singur curs în fața studenților.

Mai mult, el s-a transferat de la Colegiul Național de Apărare la Academia de Poliție, iar de la Academia de Poliție la Academia Națională de Informații, deși legislația interzice explicit transferul cadrelor didactice de la o instituție de învățământ superior la alta.

Acest lung şir de ilegalităţi nu a fost niciodată investigat din punct de vedere administrativ de către Ministerul Educaţiei, atâta timp cât la conducerea acestuia s-a aflat Adrian Curaj.

Epilog

Legislația românească prevede posibilitatea de a renunța la titlul de doctor în științe, dar nu și metodologia prin care se face acest lucru. Până la cei nouă doctori de la ANI, nu exista niciun precedent de renunțare benevolă la titlul de doctor.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€