Iran: Ayatollahul e mort, atacurile SUA - Israel continuă și lumea se teme de cum va arăta pacea care va urma

Redacția

Starea actuală a regimului de la Teheran 

Totuși, regimul de la Teheran încă nu s-a prăbușit și continuă să atace, cu rachetele pe care le mai are. Atacă furibund și aparent haotic: lovește Israelul, dar țintește, deopotrivă, și statele vecine (Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe Unite), sub pretextul țintirii bazelor militare pe care SUA le deține în aceste țări.

Conform armatei israeliene (IDF), stocul de rachete iraniene (în special balistice, cu rază lungă de acțiune – principala amenințare a Teheranului), a fost deja redus drastic după doar două zile de conflict.

IDF a anunțat astfel duminică, 1 martie, distrugerea a „aproximativ jumătate” din stocurile de rachete iraniene și a împiedicat astfel „producția a cel puțin 1.500 de rachete suplimentare”.

Rachete hipersonice trase de Iran spre aliații SUA din Golf. Sursa: captură video Iran International

Israelienii spun că Iranul deținea, înainte de 28 februarie, nu mai puțin de 3.000 de rachete balistice și că, la un ritm actual de producție de „câteva zeci” pe lună – care urma a ajunge la „câteva sute produse pe lună” – regimul iranian ar fi ajuns la un stoc de 8.000 de rachete până anul viitor.

În două zile de conflict, din informațiile date publicității până acum, Iranul a lansat câteva sute de astfel de rachete. Comparativ, în „Războiul de 12 zile” din iunie 2025, Iranul lansase un total de 400 de rachete.

În prezent, IDF susține că s-a atins deja „faza a treia” a operațiunii: atingerea supremației aeriene totale asupra Teheranului (faza 1 a presupus distrugerea instalațiilor antiaeriene și a lansatoarelor de rachete din vestul Iranului, iar faza 2 – obținerea supremației aeriene în vestul Iranului).

Duminică seară, 1 martie, Franța, Germania și Regatul Unit au anunțat, în premieră, posibilitatea declanșării unor acțiuni militare împotriva Iranului.

Kaja Kallas, înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate a declarat că „se deschide deja o nouă cale pentru un Iran diferit”.

Cum poate, însă, arată „noua cale”? 

AUDIO. „Ia dă-ți tu voie să vedem ce-i cu păsărica ta.” Înregistrare șocantă din cabinetul lui Ion Duvac, membru în comisia în care sunt analizate cazurile de abuz din Colegiul Psihologilor

Ion Duvac, doctor în psihologie și membru în Comisia de Deontologie și Disciplină a Colegiului Psihologilor din România, își hărțuiește sexual pacientele prin propuneri sexuale explicite și cere poze cu părțile intime ale femeilor, încă de la prima ședință, potrivit unei înregistrări ajunse în posesia redacției.

Reacția Colegiului Psihologilor la ancheta PressOne. Ion Duvac invocă o „campanie de denigrare” pe fondul unei candidaturi la conducerea instituției, deși nu mai are dreptul

Colegiul Psihologilor reacționează la ancheta PressOne despre Ion Duvac și susține că nu există sesizări la nivelul instituției care să-l vizeze pe doctorul psiholog, însă, ca urmare a anchetei, are în vedere mai multe posibile sancțiuni, prin care și retragerea definitivă a atestatului de liberă practică.

Larijani și Arafi. Israelienii sunt în special îngrijorați de unul dintre ei

Moartea subită a lui Khamenei și lichidarea simultană a liderilor politici și militari ai țării nu garantează automat un sfârșit, la fel de rapid, a actualei teocrații care controlează țara de aproape jumătate de secol.

Constituția Iranului prevede ca, în cazul dispariției liderului spiritual suprem, conducerea țării să fie asigurată de un triumvirat – un consiliu de conducere provizoriu, alcătuit din președintele țării (Masoud Pezeșkian), un cleric de rang înalt și șeful sistemului judiciar (echivalentul Curții Supreme, în prezent, Gholam-Hossein Mohseni-Eje’i).

Proteste contra regimului lui Khamenei în Canada, ianuarie 2026. FOTO: ID 439111112 © Ritaanisimova | Dreamstime.com

Conform CNN, „clericul de rang înalt” este Alireza Arafi, dar acesta este doar un „ayatollah interimar”, până la alegerea propriu-zisă a unui succesor.

Cu toate acestea, nu mai e niciun secret că puterea reală în Iran se află în mâinile Gardienilor Revoluției Islamice, deopotrivă Gardă Pretoriană și Securitate pentru regimul de la Teheran, chiar dacă și aici lucrurile sunt confuze: majoritatea liderilor Gardienilor au fost și ei uciși în atacurile de sâmbătă, 28 februarie. 

Israelienii arată, însă, cu degetul spre Ali Larijani, drept una din figurile cele mai puternice (și, implicit, periculoase și influente) care ar putea umple vidul produs de dispariția ayatollahului. 

Larijani – care a scăpat de atacurile din prima zi de conflict – se află la conducerea Consiliului Suprem de Securitate Națională a Iranului. Provine dintr-o influentă familie de clerici iranieni și a avansat în carieră remarcându-se printr-o loialitate totală față de Khamenei. A fost implicat în negocierile privind acordul nuclear, precum și în represiunea sângeroasă a protestelor din decembrie 2025 și ianuarie 2026.

Din consiliul provizoriu face parte și actualul președinte – Masoud Pezeșkian – care, în ciuda faptului că este considerat moderat și reformist (s-a declarat împotriva aplicării „stricte” și violente a legii privind purtarea hijabului, de pildă), are o influență limitată în deciziile strategice de securitate sau politică externă (acestea fiind sub controlul direct al ayatollahului).

Pezeșkian nu a fost nici el țintit de primul val de atacuri americano-israeliene din 28 februarie.

Fostul președinte Mahmoud Ahmadinejad, un politician de linie dură și un dușman declarat al Israelului, artizan al programului nuclear iranian, a fost ucis într-o lovitură cu rachete a Israelului.

Ce urmează. Speranțe și o teamă uriașă de haos

Atacurile SUA și Israel asupra Iranului continuă. Nu e clar până când.

Și, mai ales, ce înseamnă – din punctul de vedere al lui Trump – „sfârșitul războiului”. Se vor opri atacurile cu rachete în momentul în care ultima rachetă iraniană va fi distrusă? Sau ultimul gram de uraniu îmbogățit recuperat de experții IAEA (n.red. Agenția Internațională pentru Energie Atomică) sau îngropat definitiv sub milioanele de metri cubi de stâncă de deasupra buncărelor în care se află centrifugele iraniene?

Duminică, 1 martie, au început să apară pe rețele de socializare tot mai multe imagini cu iranieni din Teheran, Isfahan, Shiraza sau Abdanan, care își exprimă bucuria în stradă, după moartea ayatollahului.

Foto: ID 443515580 © VVShots | Dreamstime.com

Dar bucuria aceasta nu e una totală și – mai ales – nu e împărtășită de toată populația Iranului. Concomitent, au avut loc „contra-manifestații” ale iranienilor furioși pe moartea ayatollahului.

Cu doar câteva zile înaintea declanșării bombardamentelor asupra Iranului, șeful Statului Major american, generalul Dan Caine avertiza asupra „dimensiunii și complexității” unei intervenții militare în Iran.

Caine a lucrat, în ultimele săptămâni, la elaborarea unor planuri de atac asupra regimului de la Teheran, de la lovituri asupra instalațiilor de rachete balistice și nucleare ale Teheranului, până la eliminarea conducerii, cu scopul forțării schimbării regimului.

Astfel, în cadrul unei ședințe pe tema Iranului, desfășurată în „Situation Room” de la Casa Albă (încăperea specială dedicată întrunirilor în situații de criză) Caine nu a putut anticipa urmările unei operațiuni de schimbare a regimului de la Teheran.

Într-un interviu acordat PressOne, Raul Pintilie, expert în Orientul Mijlociu, atrăgea atenția că o intervenție militară în Iran ar produce haos și incertitudine.

„Ce ar însemna, pentru viitorul Iranului, o îndepărtare de la conducere a liderului cleric?”, s-a întrebat Raul Pintilie. „Așa cum am văzut în alte cazuri din regiune cu sisteme dictatoriale bine înrădăcinate, simpla îndepărtare de la putere a liderului nu a condus neapărat la o îmbunătățire a situației populației sau la un regim democratic”. 

Astfel, „în cazul Iranului, depinde foarte mult de cine și în ce condiții îl înlătură de la putere pe Ayatollahul Khamenei, dar simpla sa înlăturare nu înseamnă automat o schimbare de sistem și abandonarea completă a ideii de revoluție islamică”.

„O intervenție externă ar produce haos și incertitudine, iar ideile de a-l impune pe Reza Pahlavi (n.red. prințul moștenitor, aflat în exil) și de a reveni la monarhie sunt falimentare și au puțină legitimitate fără un consens intern, riscând să lase neguvernată o țară mare, cu peste 90 de milioane de oameni, diversă etnic și cu resurse uriașe de petrol. 

Intern, o parte semnificativă a populației și probabil chiar din elite consideră că regimul în forma actuală nu mai poate continua, pe fondul unei situații economice foarte proaste, a crizei de apă potabilă și a unei securități incerte, însă pentru ca o schimbare să fie posibilă era lui Khamenei trebuie să ia sfârșit, iar o ruptură în nucleul format de CGR și serviciile de securitate depinde de percepția elitelor că pot avea un viitor în afara sistemului de patronaj”, a spus Raul Pintilie.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€