Radu Vancu: „România e o distopie” Sursa foto: Facebook

Radu Vancu / Vă vedem din Sibiu: „Președintele Iohannis e sursa unui FSN de rit nou cu efecte devastatoare asupra României”

România de astăzi nu se vede deloc bine din Sibiu. Criza socială, acutizată de pandemie, blocajul politic și creșterile facturilor la energie, transformă România într-o distopie, crede scriitorul Radu Vancu. Speranța, spune el, s-a transformat în silă și dezgust, dar chiar și așa, vocea străzii încă se mai aude.

Într-un interviu pentru PressOne Radu Vancu, unul din inițiatorii mișcării civice Vă vedem din Sibiu, avertizează că acțiunile politice ale președintelui Iohannis duc spre refacerea unei coaliții cu „un partid socialist profund corupt”, PSD și pun, din nou, piedică pe drumul pro-european pe care societatea civilă și-l dorește. Consecințele, mai crede Radu Vancu, ar putea fi catastrofale. 


Radu Vancu: România arată mult mai rău decât am fi crezut la începutul pandemiei. La început părea că am înțeles și că ne descurcăm neașteptat de bine. Acum suntem undeva lângă Bahamas cu rata de vaccinare, iar cu mortalitatea la milionul de locuitori conducem topul mondial. E o distopie: ceea ce părea că va fi un test pe care îl vom trece cu bine s-a transformat într-o distopie. Și nu ezit să spun că e în primul rând din pricina politicienilor, din pricina populismului care i-a făcut să renunțe la măsurile mai severe de limitare a pandemiei. 

Rep.: Din punct de vedere uman cum ne-a schimbat pandemia? 

R.V.: Suferința e greu de metabolizat. Puțină lume reușește să transforme suferința în empatie, apropiere de cei din jur și lumină. E normal ca suferința să te lovească, să te tensioneze. De regulă te îndepărtează de cei din jur. Nu mă miră că vedem un tablou de Bosch. Infernul ăsta medical pe care îl trăim cu toții nu are cum să genereze prea multă materie optimistă în jur. 

Rep.: Dar cum se face că nici măcar moartea, pe care o simțim zi de zi în jur, nu mai mișcă nimic în noi?

R.V.: Este exact psihologia clasică de război. În timpuri normale o moarte e o catastrofă care ne cutremură. În timpuri de război morții sunt cifre și rapoarte zilnice cu care trebuie să te obișnuiești, altfel psihicul se spulberă. Și atunci funcționăm pe starea de război. Așa trebuiau să comunice și autoritățile. Portugalia a explicat recent că exact asta a făcut, a tratat totul ca o stare de război, populația a înțeles și s-a vaccinat disciplinat. Așa trebuia să se întâmple și la noi, cu toate riscurile politice de rigoare.

Rep.: Cât de îndepărtată e acum pt dvs. perioada decembrie 2017 – octombrie 2019, timp în care mișcarea civică Vă vedem din Sibiu a fost activă în stradă? 

R.V.: E din altă lume. Este dintr-o lume în care speranța exista și în care sentimentul unei Românii europene era foarte prezent, palpabil la modul fizic. Când ne adunam în Piața Mică din Sibiu, Europa era printre noi, simțeam că decupăm în corpul României corupte o oază de Românie curată și europeană.

Evoluția din ultimele săptămâni, în care forțele anti-reformiste își dau mâna și capătă dominanță politică ne arată că am fost totuși prea optimiști, că mai trebuie să construim, până când acea Românie europeană să înceapă să existe.

Rep.: Sunteți „cetățeni care au învățat că lucrurile se rezolvă prin jigniri, prin țipete și cuvinte urâte”. Așa vă caracteriza, la acea vreme, premierul Viorica Dăncilă. Iată că de la „țipetele” mișcării civice Vă vedem din Sibiu, așa cum erau ele invocate de doamna Dăncilă, am ajuns la țipetele AUR și ale doamnei Șoșoacă, într-o instigare continuă la Revoluție. Cum arată acest traseu, de la Dăncilă la Șoșoacă?

R.V.: O explicație personală pentru faptul că n-am ieșit în perioada aceasta în stradă a fost teama că protestul meu și al celor care ar fi încercat să protesteze împotriva degringoladei politice de azi ar fi putut fi asociat cu mitingurile anti-vacciniștilor, AUR sau ale doamnei Șoșoacă. 

Altfel, doamna Dăncilă era un monument de civilitate față de doamna Șoșoacă. 

La doamna Dăncilă era vorba de lipsa de merite personale, care o adusese totuși în postura de premier. Era vorba de obediență de partid, servilism, astea erau păcatele doamnei Dăncilă. În cazul doamnei Șoșoacă mă tem că e vorba de acțiuni cu efecte criminale. Nu știu cum poate trăi cu gândul că sute și mii de oameni mor din cauza acțiunilor ei, cinice sau iresponsabile. E vorba de crimă. La Diana Șoșoacă văd așadar un anti-civism cu efecte mortale. 

O mare parte din români au decis ca România să semene cu Viorica Dăncilă și să fie conduși de ea. Acum o parte mare din compatrioții noștri sunt de acord ca România să semene cu doamna Șoșoacă. Dacă asta se va întâmpla până la capăt cu România, atunci mă tem că destinul nostru este complet compromis. 

Rep.: Cât de teamă vă e de ascensiunea AUR și unde credeți că se poate ea opri? 

R.V.: Părerea mea că bazinul maximal al AUR e bazinul maximal al partidului România Mare, în jur de 20%, cât a avut în perioada de glorie.

Rep.: Vedeți și un efect de contagiune asupra partidelor tradiționale? 

R.V.: Da, și asta e mai periculos. PSD și-a început derapajul și aventura de condotier al lui Liviu Dragnea atunci când a fost contagiat de foști PRM-iști. Personaje politice dintr-un fost partid extremist au ajuns la vârful PSD. Așa se poate întâmpla sau se întâmplă deja și cu influența AUR. 

E un pericol îngrozitor pentru România, dacă PNL și PSD se „aurizează” sub ochii noștri. 

Scriitorul Radu Vancu. Sursa foto: Facebook

Rep.: Spuneți-mi vă rog, punctual, ce așteptări ați avut ca cetățean de la coaliția de dreapta care s-a destrămat în urmă cu două luni. 

R.V.: Așteptam exact ce au promis în decembrie 2020. Nu vreau nimic în plus. Vreau reforma Justiției, reforma legilor electorale, tot ce ține de infrastructură și de construcția României europene, cum au promis-o. Fiindcă așa a câștigat PNL la urne. Așa a câștigat și USR și pe asta s-a construit coaliția lor: pe promisiunea unei Românii europene, care nu mai are nimic în comun cu fosta Românie PSD. 

Rep.: Și atunci cum vă explicați blocajul politic?

R.V.: Pentru mine este evident că visul alianței PNL-PSD este un vis al președintelui Iohannis. Probabil și din vanitate rănită și din calcule pe care nu le pot înțelege acum, are această intenție a construcției unei mega alianțe, un fel de FSN de rit nou care să-i asigure o majoritate foarte confortabilă pentru a-și duce mandatul la capăt.

E ceva înfiorător pentru România, pentru că acest nou FSN, în interiorul unei Românii europene, va avea efecte devastatoare. Nu mă refer doar la corupția care se va desfășura în următorii ani nestingherită, înghețarea reformelor, abandonarea oricărui ideal european pentru România. Mă refer și la implozia PNL, care va lăsa PSD ca un singur mare pol de putere, cu AUR probabil partid secund. Va face ca România să arate necredibil și în fața partenerilor europeni. 

Iohannis nu va putea explica de ce s-a aliat cu cei mai corupți socialiști ai Europei, pe care până ieri îi demoniza, pe bună dreptate. Deci va avea un efect îngrozitor acest nou FSN. Și asupra politicii interne, dar și asupra credibilității externe a României. Sursa este fără îndoială președintele Iohannis. 

Rep.: Spuneți că ați evitat să ieșiți în stradă pentru a nu fi asociați sau comparați cu cei care au monopolizat-o, adepții AUR sau ai Dianei Șoșoacă. Cum a afectat, concret, pandemia mișcările civice pro-europene din România? Activistul român pare cam obosit. 

R.V.: Nu știu dacă e vorba de oboseală, pentru că din moment ce nu am obosit atunci când protestăm, e cu atât mai plauzibil să nu fim obosiți acum, când nu o facem. Cred că e vorba mai mult de silă, de dezgust, de senzația tot mai evidentă că nu am avut parteneri unii politicieni români pe care i-am crezut alături de noi. Și mă refer din nou în primul rând la președintele Iohannis. E senzația că ai fost păcălit, că totul a fost o cacealma.

Apoi mai e și situația sanitară. Sunt sigur că cea mai parte parte a protestatarilor sunt cei care au respectat deciziile autorităților, printre care se numără inclusiv evitarea aglomerărilor. 

Asta nu înseamnă că forța străzii a dispărut. Din păcate mă tem că se va vedea destul de curând. Dacă se va realiza această alianță toxică e foarte posibil ca sila să se schimbe în furie, iar asta se va vedea pe străzi.

Rep.: Se va implica și comunitatea Vă vedem din Sibiu? Ieșiți în stradă? 

R.V.: Vă vedem din Sibiu a fost una din cele mai democratice grupări. Fără lideri, fără o organizare decizională, așa că nu pot vorbi în numele lor. Dar sunt absolut sigur că sunt oameni dezgustați în Sibiu de ceea ce se întâmplă. Și sunt la fel de sigur că sila se va transforma în revoltă foarte rapid. 

Mișcarea civică „Vă vedem din Sibiu” a stat în stradă 669 de zile.
Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Rep.: V-ați vaccinat?

R.V.: Da, bineînțeles. De trei ori. 

Rep.: Cum vă raportați la această perioadă în care vorbim în societate, în termeni combativi, despre vaccinați și nevaccinați? 

R.V.: Pe de o parte e vorba despre binele comun, despre sănătatea publică. Aici pentru mine nu încap nuanțe. Dacă ai empatie și grijă pentru cei din jur, te vaccinezi.

Pe de altă parte, demonizarea nevaccinaților e de asemenea periculoasă. Sunt și oameni care nu s-au vaccinat și care nu merită exercițiul acesta de demonizare publică, ce introduce o nouă falie radicală în societate. 

Însă nici discursul care vede în neacceptarea celor care nu s-au vaccinat în anumite spații publice o formă de discriminare radicală nu este pentru mine acceptabil. Nu e nicio discriminare. Dacă tu nu vrei să-ți asiguri sănătatea ta și a celor din jur, atunci îți asumi asta și consecințele. 

Rep.: Apetitul românilor pentru conspirații cum vi-l explicați? 

R.V.: E o formă mentală eternă a omenirii. Tot ceea ce se leagă ușor în sensuri globale este procesat de mintea noastră cu ușurință. E ușor să-ți explici lumea atunci când tu ești cel bun, iar tot restul lumii conspiră împotriva ta. Excesul de sens este specific unei forme de lene a minții. 

Rep.: O parte din cei care aderă la teorii ale conspirației e formată însă din oameni care au pregătire intelectuală, inclusiv colegi scriitori de-ai dvs. sau oameni care în trecut foloseau mai multe filtre în gândire. Cum se produce această mutație? 

R.V.: Psihologia planetară e una a stării de război. Mințile funcționează într-o stare de urgență continuă. Și atunci oamenii care să explice dezastrul din jur în cele mai convenabile forme. Teoria conspirației îți arată de ce ești victimă și cât de mult greșesc cei din jur. Mințile geniale nu sunt scutite de virusul conspiraționist. Pentru că el nu înseamnă prostie, e o formă de dereglară care seamănă mai degrabă cu nebunia. 

La sfârșitul anilor ‘50 Cioran, după ce s-a vindecat de virusul fascist, l-a întrebat pe Eugen Ionescu: „Eugen, tu mă cunoșteai de atunci. Tu ai rezistat fascismului, eu nu. Spune-mi, cum am putut fi atât de prost?”. Și Ionescu i-a răspuns: „Dragul meu, nu erai prost. Erai nebun.”

Rep.: Sunteți activ pe Facebook?

R.V.: Da.

Rep.: Cum vi se pare Facebook astăzi? 

R.V.:  La fel de polarizat ca România. România a trecut în ultimul deceniu printr-o succesiune de războaie culturale și politice, să spunem. Roșia Montană, Colectiv, revolta împotriva PSD, referendumul pentru familie, pandemia. Facebook-ul le-a preluat, amplificat și polarizat. Știm că Facebook în general mizează intens pe polarizare. 

Dacă te uiți pe Facebook, România e o sumă de polarități radicale și nicio conciliere. E imposibil să construiești o narațiune comună. Și mă tem că așa arată și România reală. 

Rep.: Ce rol are Biserica Ortodoxă Română?

R.V.:  Biserica ar fi trebuit să se pronunțe de la început, răspicat, pro știință, așa cum fac acum unii dintre preoți. Din afară se vede o Biserică sfâșiată și ea în două. O facțiune care preferă neutralitatea sau non-combatul, reprezentată de Patriarhul Daniel și una foarte vocală, reprezentată de arhiepiscopul Tomisului. Antivaccinistă, conspiraționistă, împotriva științei. O facțiune foarte nocivă, nu doar pentru Biserică, cât pentru România, în general. 

Îmi pare foarte rău că Biserica nu are instrumentele eficiente pentru a neutraliza cel de-al doilea tip de facțiune și pentru a fi prezentă în societate atunci când societatea chiar are nevoie de ea. 

Rep.: Globalismul și apartenența europeană ne-au adus beneficii, până acum, iar raportarea societății era pozitivă. Pandemia și criza energetică europeană pe care le traversăm par că periclitează sentimentul de apartenență comunitară, europeană sau globală. Cât de mare simțiți că este pericolul naționalismului religios în anii următori?

R.V.: E amplificat cu siguranță de criza din jur. Dar nu e ceva nou. Și după Primul, dar și după al Doilea Război Mondial și în perioadele de crize economice, naționalismul are resurgență. E adevărat, la noi amplificată de factorul religios. 

Eu bănuiesc că lumea vede totuși avantajele evidente ale apartenenței la Uniunea Europeană, chiar dacă au scăzut cifrele în barometrul euro optimismului. S-a văzut chiar și în anii protestelor noastre împotriva PSD. Aproximativ 90% din votanții PSD voiau în Uniunea Europeană, ceea ce nouă ne-a arătat că Dragnea nu are nicio șansă să câștige. 

Sunt sigur că nu vom renunța la Europa, mai ales că avem o istorie cu naționalismele pe care începem să o cunoaștem suficient de bine. Naționalismele au dus în cele din urmă la crimă. Patrimoniul lor simbolic este unul criminal  oricât de seducător ar putea să sune în teorie. Duc la izolare, demonizare și în cele din urmă la crimă.

AUR construiește în mod evident și asumat pe aceste naționalisme izolaționiste, anti-europene. Încep să scoată capul și gesturi de amenințare fizică, de anunțare a unui next level. Și dacă politicienii români care vor forma până la urmă o alianță de guvernare nu înțeleg că lucrurile acestea nu trebuie să existe, cu atât mai mult în Parlament, atunci cu siguranță nu va fi bine. 

Rep.: Vedeți posibile întâlniri în stradă ale reprezentanților Româniilor existente, în funcție de evoluțiile sociale? E posibil să asistăm la mișcări paralele, dar de amploare, de protest?

R.V.: Sigur că în teorie e posibil. În practică eu sper să nu se întâmple, pentru că lucrurile acestea degenerează aproape întotdeauna. Cel puțin una dintre părți ar simți tentația violenței, ceea ce ar fi îngrozitor. 

Dacă lucrurile vor degenera politic atât de tare, e posibil ca toată lumea să iasă în stradă. Însă nu trebuie să uităm că strada nu e unica voce a societății civile. Noi putem avea voce și la televizor, în presă, și pe rețelele sociale și în general ne putem face auziți și în alte părți, nu doar în stradă.

Aș vrea să învățăm să gestionăm cât mai bine aceste polarități. Ultimul lucru care ar lipsi României este confruntarea fizică între aceste facțiuni. Ar fi flacăra pusă pe cocktailul Molotov care a devenit România.

sursa: Facebook

Rep.: Ce înseamnă pentru dvs. România Educată, proiectul propus recent de președintele Iohannis, într-o țară cu o rată de analfabetism funcțional cu mult peste media europeană?

R.V.:  Așa cum arată proiectul acum, e doar vorbărie și nu de cea mai bună calitate. Așa cum au arătat specialiștii care au analizat producția președintelui Iohannis și a echipei lui. Vorbărie goală. România Educată nu e un proiect politic pe termen scurt sau mediu.

E ceea ce încercăm să construim cu toții și ceea ce trebuie de fapt să construim, pe toată durata vieții noastre. Înseamnă o construcție prin care România să devină o comunitate. Nu doar o Românie care știe să citească și să treacă evaluările la testele Pisa. O națiune care are o memorie comună. E nevoie ca prin ce fac politicienii să ne dea certitudinea că România e și povestea lor, dar și povestea noastră. 

Rep.: De ce nu pot atunci oamenii de cultură să influențeze mai mult societatea sau să genereze chiar o agendă publică?

R.V.: E un fenomen pe plan global. Democrația de masă produce idiocrație. Produce resursă umană în politică de multe ori de proastă calitate. Uitați-vă la Trump, la Boris Johnson, care deși e absolvent de Eton, se comportă ca un măscărici. Democrația de masă poate avea și efectul acesta pervers. Tot ce vine din medii prea culturale și care nu corespunde masei este periferizat. Trebuie să o înțelegem, tocmai pentru a diminua efectele nedorite. 

În România lucrurile arată și mai rău. Nu avem o televiziune culturală, TVR Cultural a fost desființată în regimul PSD ca o răzbunare la adresa intelectualilor și a artiștilor care protestaseră. Radio România Cultural câtă lume ascultă? Nu prea avem publicații culturale. Nu avem consum de carte. 

Ar trebui construită o țară de oameni care citesc. Și atunci se va vedea și în politică. Altfel nu avem cum să generăm altă resursă umană în politică, câtă vreme cifrele consumului de cultură în România arată cum arată. 

Rep.: V-ați pus problema în vreun moment să nu mergeți sau să vă anulați votul la alegerile viitoare?

R.V.: Nu. Din păcate sunt sigur că multă lume nu va merge sau va merge să facă un vot de blam. Speranța din ultimii ani a fost înlocuită de silă și dezgust. Cred că trebuie să identificăm ce forțe pro-europene mai sunt în România în politică, presă, societatea civilă, mediile profesionale. Trebuie să adunăm bob cu bob tot ce mai e pro-european în România și prin intermediul comunității pro-europene care cred să mai există să mergem în 2024 la vot. Să arătăm lumii că trebuie să mergem la vot tocmai pentru a construi destinul european al României. Dacă ratăm asta mă tem că efectele pe termen lung vor fi îngrozitoare. 

Protestul mut „Vă vedem din Sibiu” a fost organizat timp de 669 de zile la rând în fața sediului PSD din oraș, până în 12 octombrie 2019.

„Însă, indiferent dacă mai suntem fizic prezenți în stradă sau nu, revendicările noastre sunt aceleași care ne-au ținut în stradă 669 de zile la rând. Cerem așadar oricărui guvern viitor & Parlamentului: 1) repararea legilor justiției; 2) rezolvarea votului pentru diaspora; 3) vot în 2 tururi pentru primari; 4) desecretizarea documentelor privitoare la 10 august; 5) repararea efectelor nocive ale OUG 114”, transmiteau atunci reprezentanții mișcării civice.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...