Interpolul anulează alerta roșie: Curtea de Apel Timișoara dispune eliberarea lui Oral Nalan

Curtea de Apel Timișoara a dispus în după-amiaza zilei de joi, 20 iulie, punerea în libertate a lui Oral Nalan, activista turcă de origine kurdă reținută în 8 iulie la Vama Nădlac și ulterior arestată în baza unui mandat internațional al Interpolului. Motivul eliberării: a dispărut alerta roșie emisă de Interpol.

Oral Nalan rămâne însă în arest, cel puțin până la judecarea, la Înalta Curte de Casație și Justiție, a recursului înaintat de Parchet împotriva deciziei de punere în libertate.

Posibila ei extrădare în Turcia ar afecta relațiile diplomatice dintre România și Belgia, reiese din informațiile intrate în posesia PressOne.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) român a primit din partea ambasadei Belgiei de la București mai multe comunicări verbale referitoare la eventualele consecințe ale nerespectării prevederilor Convenției de la Geneva din 1951, care protejează refugiații.

Oraln Nalan a fugit din Turcia în 2012, după condamnarea sa la 30 de ani de închisoare, și a dobândit statutul de refugiat politic în Belgia. De atunci trăiește la Bruxelles.

De la primul articol pe această temă, publicat în 13 iulie, PressOne a aflat că Oral Nalan este membră a Uniunii Femeilor Socialiste, un grup format din militante comuniste care susține emanciparea femeilor în țări din Orientul Apropiat.

Așa se explică faptul că, după ce știrea arestării sale a fost preluată de presă occidentală, formațiuni de extremă stângă au organizat proteste în sprijinul ei la Barcelona și la Bruxelles.

Pe clădirile reprezentanțelor diplomatice ale României au apărut mesaje de solidaritate cu Oral Nalan scrise de membri ai unor organizații care fac parte din rețeaua marxist-leninistă Secours Rouge.

„Ne temem, domnule ministru, pentru viața lui Nalan Oral”

Institutul Kurd din Belgia a trimis o scrisoare deschisă ministrului de Externe de la Bruxelles. Redăm un fragment din acest document, publicat în trei limbi de circulație pe site-ul change.org.

„De când a ajuns în Belgia [Nalan Oral] a apărut și un mandat de arestare pe numele ei. După ce a obținut statutul de refugiat politic din partea Belgiei, fiica sa, născută într-o închisoare din Turcia, a putut să fie adusă lângă mama sa. Nalan și-a construit o nouă viață în Belgia, a învățat franceză și olandeză, și-a găsit o slujbă decentă și și-a crescut fiica.

Este un cetățean exemplar în sânul societății noastre. Ne temem, domnule ministru, cu sinceritate pentru viața lui Nalan Oral, având în vedere contextul politic din Turcia. Ne temem și pentru consecințele asupra fiicei sale Selma, care a trecut deja prin situații traumatizante, în trecut. Ea trebuie să se întoarcă la școală în septembrie și are nevoie de mama ei, la fel ca orice copil.

Nalan a fost judecată și condamnată la 30 de ani în Turcia, din pricina activităților sale politice împotriva represiunii și cruzimii regimului autoritar, mai ales că acest regim vizează specific femeile și apărătoarele drepturilor femeilor, prin politicile sale misogine.

Acestea sunt motivele pentru care guvernul român trebuie să refuze să accepte cererea de extrădare a lui Nalan în Turcia și să apere dreptul unui azilant politic ca și când ar fi un drept uman fundamental. În caz de extrădare, Nalan se va confrunta cu represalii injuste și va fi închisă zeci de ani pentru niște condamnări incorecte”.

Belgia: „Chiar dacă Oral Nalan este cetățean turc,
are protecția statului belgian”

Ambasadorul Belgiei în România, Thomas Baekelandt, s-a implicat personal în cazul turcoaicei arestate la Timișoara. Contactat de PressOne, el spune că a solicitat și a obținut o întâlnire cu oficiali din MAE român, pentru a puncta două aspecte pe care le consideră esențiale.

„Arestarea a avut loc în ciuda faptului că Oral Nalan este refugiat politic. Chiar dacă este cetățean turc, ea are protecția statului belgian. Și o protejăm de astfel de abuzuri ale Poliției sau ale autorităților.

Al doilea lucru este că au fost inițiate procedurile de extrădare, ceea ce este contrar Convenției de la Geneva din 1951, la care a aderat și România”, a declarat, pentru PressOne, ambasadorul Baekelandt.

„E o chestiune care ține de independența justiției. Și în România, ca peste tot, justiția este a treia putere în stat și e bine că este așa. Eu pot interveni doar pe cale administrativă”, a mai spus ambasadorul Belgiei.

Până să fie numit ambasador la București, Thomas Baekelandt a fost reprezentant permanent al țării sale pe lângă ONU și NATO, cu responsabilități pe linie de antiterorism și politici de apărare.

Turcia: „Folosim și acest prilej pentru a reînnoi Ministerului de Externe al României asigurarea deosebitei noastre considerații”

PressOne a mai aflat că, în ziua arestării lui Oral Nalan, ambasada Turciei de la București a trimis Ministerului Afacerilor Externe o notă, aflată acum și la dosarul cauzei de la Curtea de Apel Timișoara.

În acest document, autoritățile turce salută gestul Poliției de Frontieră de a o reține pe Nalan și arată că ea ar fi căutată „pentru infracțiunea de aderare la Organizația Teroristă Armată DHKP-C” (Frontul Revoluționar pentru Eliberare – n.r.).

DHKP-C este falanga militară a unui partid de extremă stângă, responsabil pentru o serie de atentate comise în Turcia începând din 1990.

Potrivit revistei 22, ambasadorul Turciei la București, Osman Koray Ertaş, a comentat astfel chestiunea posibilei extrădări:

„Am fost surprinşi şi întristaţi să vedem că presa spune că această individă este o activistă, pentru că ea a fost condamnată de o instanţă din Turcia şi nu are nicio legătură cu tentativa de lovitură de stat sau ceva asemănător.

Este cu totul altă problemă. Ea este acuzată că face parte dintr-o grupare teroristă de extremă-stânga. Am fost surprinşi să vedem că o folosesc pe această activistă pentru a arăta de parcă este cineva cu intenţii benigne”.

MAE român nu a emis până acum nicio poziție privind eventualele tensiuni diplomatice stârnite de cazul Oral Nalan.

Nici Ambasada Turciei, nici MAE nu au răspuns solicitărilor PressOne de a clarifica, pe de o parte, circumstanțele condamnării lui Oral Nalan în Turcia și, pe de alta, poziția autorităților române.

Totuși, într-un document datat 11 iulie, Direcția Relații Consulare din MAE a remis Ministerului de Justiție, cu mențiunea „Urgent!!!”, o informare din care reiese că ambele ministere române au luat act de nota verbală a ambasadei Belgiei referitoare la extrădarea în Turcia a lui Oral Nalan, „сare beneficiază de statutul de refugiat acordat de autoritățile belgiene”.

Documentul figurează la dosarul cauzei de pe rolul Curții de Apel Timișoara.

Revenind la punerea în libertate a lui Oral Nalan, dispusă în 20 iulie de instanța Curții de Apel Timișoara, aceasta se explică printr-o comunicare a Interpolului, venită prin intermediul Ministerului român de Interne.

În acest document se spune că Interpolul a decis să anuleze atenționarea roșie care figura pe numele lui Oral Nalan, fiindcă fundamentarea acesteia, primită de la Ankara în noiembrie 2016, încălca anumite prevederi ale actului constitutiv al Interpol.

În consecință, secretariatul general al Interpol a notificat autoritățile române cu privire la anularea atenționării roșii.

„Am fost surprinși de această adresă. Am solicitat revocarea arestului preventiv, fiindcă lipsa notiței roșii nu echivalează cu o cerere de extrădare.

Am insistat și pentru faptul că măsura arestării preventive nu se mai poate dispune, fiindcă în niciunul dintre documentele existente nu se arată data, locul săvârșirii faptei care i se impută lui Oral Nalan”, a declarat avocatul lui Nalan, Bogdan Burdea.

*

Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR) a depus în dosarul de la Curtea de Apel Timișoara o notă în care „dorește să reamintească faptul că deportarea sau extrădarea lui Oral Nalan în Turcia contravine articolului 33 din Convenția din 1951 privind statutul refugiaților, la care România a aderat”.

De asemenea, în nota UNHCR se spune că „deportarea sau extrădarea lui Oral Nalan în Turcia sunt contrare articolului 6 din legea 122/2006, privind dreptul de azil în România”.

Autoritățile turce au solicitat prelungirea termenului de depunere la dosar a actelor justificative în sprijinul cererii de extrădare și, de asemenea, menținerea pentru încă 40 de zile a arestului preventiv.

Înalta Curte va judeca recursul față de măsura punerii în libertate cel mai probabil la începutul săptămânii viitoare.