Activista turcă Oral Nalan, arestată la Nădlac, amenință că se sinucide dacă va fi extrădată

Pe 8 iulie 2017, în jurul orei 18, o femeie de 38 de ani care venea din Ungaria și se îndrepta spre Bulgaria a fost oprită, pentru un control de rutină, în Vama Nădlac din județul Arad. Voia să ajungă la Varna împreună cu fetița sa de 10 ani și cu un grup de prieteni, urmând să-și întâlnească alți membri ai familiei pe litoralul bulgăresc.

Femeia avea asupra ei un document de călătorie emis de regatul Belgiei în baza Convenției din 1951 privind statutul refugiaților.

La verificarea actelor, ecranul polițiștilor de frontieră a pâlpâit roșu: pe numele femeii exista un mandat de arestare emis de Interpol, pentru o condamnare la 30 de ani de închisoare, sub acuzația de terorism, pronunțată în țara sa natală, Turcia.

Femeia a fost reținută, iar în jurul orei 2 noaptea a compărut în fața unui procuror din Timișoara. Acesta a înaintat dosarul unui judecător, cerând arestarea preventivă, în vederea extrădării în Turcia.

Un lucru le-a scăpat autorităților române: fugită din Turcia după condamnarea sa, în 2012, Oral Nalan, activistă pentru drepturile omului, a obținut statut de refugiat politic în Belgia. În ultimii 5 ani, ea a trăit la Bruxelles.

Document care atestă calitatea de refugiat politic a femeii reținute la Nădlac.

Anul 2012 a venit după o nouă majoritate obținută de Partidul pentru Justiție și Dezvoltare (AKP) în alegerile parlamentare din iunie 2011 și, deci, o reconfirmare a lui Recep Tayyip Erdoğan ca prim-ministru (se afla în această funcție din 2003).

Au urmat arestări și demisii la vârful Armatei turce, dar și în Marină și Aviație, într-o mișcare care, potrivit unui raport Freedom House din 2012, urmărea să delegitimeze AKP-ul.

Efectul a fost că autoritățile civile și-au întărit controlul asupra țării, Erdoğan a făcut numiri în funcțiile rămase vacante, iar arestările au continuat în tot restul anului.

Cum era situația din Turcia în 2012

Dreptul la liberă exprimare este garantat de Constituție, dar există încă impedimente legale privind liberatea presei. În 2006, o lege antiterorism a reintrodus pedepsele cu închisoarea pentru ziariști, iar articolul 301 din Codul Penal permite condamnarea jurnaliștilor și a altor persoane, dacă discută pe tema Ciprului și a uciderii în masă a armenilor din 1915, considerată a fi fost un genocid.

Au fost persoane acuzate că au insultat Armata și că au denigrat națiunea turcă. Aproximativ 100 de jurnaliști au fost în spatele gratiilor până la sfârșitul lui 2012, fiind acuzați în baza legii antiterorism.

40 dintre ei au fost arestați în decembrie, în timpul unor descinderi asupra membrilor Uniunii Comunităților Kurde (KCK) sau suspecți că s-ar fi afiliat Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) (implicat în mai multe atacuri teroriste - n.r.).

În prima jumătate a lui 2010, organizația Turkish Human Rights Presidency, care funcționează ca un secretariat în cadrul Guvernului, a primit 3.461 de plângeri privind sănătatea și drepturile condamnaților. Condițiile din penitenciare pot fi dure, din pricina superaglomerării și a izolării pe termen lung.

Fragment din Raportul privind drepturile și libertățile din Turcia întocmit de organizația Freedom House în 2012

*

Revenind la Oral Nalan, PressOne a stat de vorbă cu avocatul timișorean Alin Speriusi-Vlad, a cărui societate o reprezintă pe activista turcă.

"La nivelul Poliției de Frontieră s-a produs o confuzie, considerându-se că acel document de călătorie pe care doamna Oral Nalan îl avea asupra sa ar fi un pașaport. Dumneaei a mai călătorit în afara Belgiei de la data obținerii statutului de refugiat politic, dar acum a fost prima dată când a ieșit din spațiul Schengen.

Oral Nalan este o activistă pentru drepturile omului, s-a luat legătura cu ofițerul ei de legătură din Belgia și acesta a confirmat. Din câte mi s-a comunicat, inclusiv Ambasada Belgiei în România a adresat o notă verbală, conform uzanțelor diplomatice, către MAE", a declarat avocatul Alin Speriusi-Vlad.

Documentul de călătorie al activistei din Turcia, luat drept pașaport de Poliția de Frontieră din România.

Curtea de Apel Timișoara a dispus arestarea preventivă a lui Oral Nalan pentru pe perioadă de 30 de zile. Următorul termen de judecată este la începutul săptămânii viitoare.

În semn de protest, Oral Nalan a făcut greva foamei în primele zile. Între timp, autoritățile române au declanșat procedura de extrădare în Turcia.

Procedural, Ministerul Justiției de la București va solicita Ministerului Justiției de la Ankara actele de condamnare în baza cărora a fost emis mandatul internațional de arestare.

Judecătorul român poate refuza procedura de extrădare în două cazuri: dacă persoana a cerut și a obținut azil politic în țara în care a fost reținută (or, Oral Nalan a refuzat acest lucru, având în vedere că are deja statut de refugiat politic în Belgia) sau dacă există suspiciuni rezonabile că, în țara de proveniență, persoana va fi supusă torturii sau relelor tratamente.

Ce prevede Convenția ONU din 28 iulie 1951

ARTICOLUL 28 (Documente de călătorie)

1. Statele contractante vor elibera refugiaților care își au reședința obișnuită pe teritoriul lor documente de călătorie care să le permită să călătorească în afara acestui teritoriu, afară de cazul ca rațiuni imperioase privind securitatea națională sau ordinea publică nu se opun la aceasta; dispozițiile anexei la prezenta convenție se vor aplica acestor documente. Statele contractante vor putea elibera un astfel de document de voiaj oricărui alt refugiat care se găsește pe teritoriul lor; ele vor acorda o atenție specială cazurilor refugiaților care se găsesc pe teritoriul lor și care nu sunt în măsură de a obține un document de călătorie din țara unde își au reședința obișnuită.

2. Documentele de călătorie eliberate potrivit acordurilor internaționale anterioare de către părțile la aceste acorduri vor fi recunoscute de către statele contractante și considerate ca și cum ele ar fi fost eliberate refugiaților în virtutea prezentului articol.

*

"Când vine vorba de respectarea obligațiilor legale internaționale, România este foarte… voluntară. Ceea ce este bine. Pe de altă parte, astfel de cazuri trebuie judecate particular. Oral Nalan este acum arestată pe nedrept, complet pe nedrept. Din rațiuni politice, nu există o reacție oficială, la nivel internațional, despre ceea ce se întâmplă de fapt în Turcia", mai spune Alin Speriusi-Vlad.

Avocatul care s-a dus să o reprezinte pe Oral Nalan încă din noaptea reținerii se numește Bogdan Burdea și este angajat la societatea de avocatură unde Alin Speriusi-Vlad este partener.

Potrivit lui Burdea, Oral Nalan a amenințat că, dacă nu va fi eliberată, va intra din nou în greva foamei, cel mai târziu în 17 iulie, când este programat următorul termen.

"A spus că nu vrea să se întoarcă în Turcia și că, dacă este extrădată, se va sinucide, pentru că nu vrea să fie persecutată și violată în penitenciar", a declarat avocatul Burdea pentru PressOne.

Potrivit presei din Belgia, acuzațiile de terorism la adresa lui Oral Nalan vizează suspiciuni de apartenență la PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan). Ea studiază la o facultate de informatică din Bruxelles și ar urma să primească cetățenie belgiană anul viitor.

"Ne-a spus că, în momentul când era în arest preventiv în Turcia, i-a fost percheziționată locuința și s-au găsit un pistol Beretta, bombe artizanale, praf de pușcă, gloanțe de mai multe calibre. Ea spune că a fost victima unei înscenări și că nu știa nimic de acele arme", a mai declarat avocatul Burdea.

Reprezentanții din România ai Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR) nu au dorit să comenteze incidentul de la Vama Nădlac, pe motiv că nu intervin în cazuri particulare. Aceeași poziție au avut-o omologii lor din Belgia.

"În ceea ce privește acuzațiile care i se aduc (lui Oral Nalan - n.r.), nu putem oferi nicio informație adițională, căci ancheta a avut loc în Turcia și, în mod evident, UNHCR nu a fost parte implicată", a declarat, pentru PressOne, Vanessa Saenen, de la UNHCR Belgia.

*

Avocații timișoreni care se ocupă de cazul lui Oral Nalan încearcă acum să aducă din Belgia un document original, emis de autoritățile de la Bruxelles, din care să reiasă că ea a primit statut de refugiat politic din cauza persecuțiilor la care fusese supusă în Turcia.

Oral Nalan cu fiica ei de 10 ani. Foto: Arhiva familiei

Cazul baschetbalistului turc căruia i s-a refuzat intrarea în România

În 20 mai, baschetbalistului turc Enes Kanter (25 de ani), jucător profesionist în NBA, nu i s-a permis accesul în România deoarece, la controlul vamal de pe aeroportul Otopeni, a prezentat un pașaport care fusese anulat de statut emitent, Turcia.

Kanter a fost blocat mai multe ore în aeroport, după care s-a îmbarcat într-un avion cu destinația Londra, apoi s-a întors în Statele Unite.

Potrivit reprezentanților Poliției de Frontieră de la noi, citați de AFP, "pașaportul său figura ca anulat în baza noastră de date, de aceea nu a putut intra pe teritoriul României".

Kanter a pus această procedură pe seama opoziției sale declarate față de președintele turc, pe care l-a calificat ca "dictator" și "Hitler al secolului nostru". La București, Enes Kanter urma să participe la o serie de activități dedicate baschetului, dar și la Festivalul Multiculturalității.