Zoltán Györke a obținut în 2008 funcția de subprefect prin concurs. De atunci, a trecut prin mai multe procese pentru a o păstra FOTO (c) Arhiva personală

Înaltul funcționar căruia nu-i dă nimeni de lucru

Zoltán Györke are 50 de ani și este licențiat în matematică și administrație publică, specializare în care are și doctorat. În 2008, a ocupat prin concurs funcția publică de subprefect al județului Cluj, după un stagiu de specializare la Institutul Național de Administrație Publică. A devenit înalt funcționar public. 

Trebuia, potrivit legislației și ideilor reformiste de atunci, să facă parte dintr-un corp de elită al administrației din România, cu un înalt grad de profesionalism și decuplat de sistemul politic. 

În ultimii 13 ani, Zoltán Györke a simțit pe pielea lui cât de avantajos este să faci parte din elita administrației din România. A fost de mai multe ori inspector guvernamental, uneori fără atribuții. Practic, nu avea ce face.

Când avea atribuții, nu avea birou. Sau nu primea documente.

În plus, a trebuit să dea în judecată două guverne pentru a-și recupera funcția de subprefect. Și a câștigat. Iar după ce a câștigat, a ajuns din nou în instanță – premierii refuzau pur și simplu să pună în aplicare deciziile definitive ale judecătorilor. 

În noiembrie, anul trecut, după ce a obținut în instanță amendarea premierului Ludovic Orban, Györke a revenit a doua oară în funcția de subprefect. Acum se vede nevoit să o părăsească din nou: actualul guvern a revenit la legislația dinainte de 2006, când prefecții și subprefecții nu mai trebuie să fie apolitici. Nici măcar funcționari publici. 

Povestea lui Zoltán Györke este, pe lângă istoria unui șir de procese absurde, o fotografie precisă a relației toxice dintre partid și administrație și efectul ei: eșecul oricărei reforme.

Ce este un subprefect și la ce folosește el

În 2008, când Györke a ocupat prin concurs funcția de subprefect, ideea generală era aceea de a decupla Instituția Prefectului de la mofturile liderilor locali ai partidelor politice. Subprefectul este ajutorul prefectului. 

În teorie, prefectul este menționat peste tot ca fiind „reprezentantul Guvernului în teritoriu”. În realitate, la fel ca în banc, se vede invers.

Principala atribuție a unui prefect este aceea de a controla legalitatea documentelor emise de primari, de consiliile locale, de consiliul județean și președintele acestuia. 

Acum, mecanismul de numire este acesta: președintele organizației de partid face propunerea primului ministru. Gigel Popescu este propus prefect pe niște canale informale, nu se poate propune legal pe o hârtie!

În interbelic, se trimiteau bilețele. Acum nu cred că mai îndrăznește cineva să trimită bilețele, se trimit SMS-uri sau mesaje pe WhatsApp. Iar ministrul de Interne preia propunerea, o înaintează Guvernului și este numit prefectul. 

Se vede de la distanță că acel domn nu va reprezenta guvernul, atât timp cât recrutarea și selecția nu a făcut-o guvernul!”, explică Györke. 

Cu alte cuvinte, deși Constituția spune foarte clar că prefectul este reprezentantul guvernului în teritoriu, prefectul va fi mai degrabă reprezentantul partidului local – care l-a propus și îl susține – în guvern.

Practic, primarii îl recomandă pe cel care să-i verifice! Prin modificarea făcută Codului Administrativ, prefecții pot fi acum din nou politici – chiar liderii partidului. Iar atribuția lor principală e, din nou, să verifice actele emise de consilii locale și primari. Fondul problemei tocmai acesta este.

Singurul cenzor este acest reprezentant al Guvernului, care nu le anulează deciziile, dar poate sesiza instanța”, arată Györke.

Ironic, în timp ce Györke vorbește, pe ecranul televizorului din biroul său, Emil Boc alături de câțiva colegi de partid amenință PNL cu represalii, dacă la Cluj va rămâne un prefect recomandat de UDMR.

Alin Tișe, care este președintele Consiliului Județean Cluj, oferă un argument și mai puternic: are o scrisoare semnată de 70 de primari din județ, nici ei nu vor prefect de la UDMR. E exact situația descrisă mai sus: primarii vor să aleagă omul care va controla legalitatea documentelor emise chiar de ei.

Niciunul nu explică de ce primarii sau partidul ar trebui să aibă un cuvânt de spus în numirea prefectului, dacă acesta chiar este reprezentantul guvernului în teritoriu.

Munca unui membru de elită al administrației

În 2009, Guvernul Boc l-a eliberat pe Zoltán Györke din funcția de subprefect și l-a numit inspector guvernamental. În teorie, inspectorul guvernamental ar trebui să coordoneze implementarea unor proiecte de anvergură, pe direcții strategice. În realitate, misiunea lui Györke era să verifice lunar activitatea primarilor din Cluj, în calitatea lor de președinți ai Comitetelor pentru Situații de Urgență.

Raportam lunar la Guvern și la Ministerul de Interne. E adevărat, birou nu am avut în acea perioadă. Am și acum cererile formulate în acea perioadă către guvern, care mi-a comunicat că trebuie să-mi pună la dispoziție prefectul un birou, prefecții n-au făcut asta. 

Mi-am instalat biroul acasă și făceam cu mașina proprie deplasări. Eram înalt funcționar public, membru într-un corp de elită. Și au început primele întrebări pentru mine. Am început să mă întreb de ce”, povestește el. 

Apoi, în 2013, a venit Guvernul Ponta, când, povestește Györke, „s-a produs un eveniment interesant, neelucidat nici până astăzi”. 

Ministrul Fondurilor Europene de atunci, Eugen Teodorovici, ne-a chemat pe toți inspectorii guvernamentali la o ședință, ne-a consultat pe fiecare, ce competențe avem, la ce ministere avem atribuții.

Ar fi trebuit să verificăm în județe implementarea proiectelor finanțate din fondurile comunitare. Am primit cu toții cu mare bucurie – pentru că unii nu aveau deloc stabilite atribuții, alții le aveau, dar formal. Ni s-a spus că vom începe să controlăm și să-i raportăm lui stadiile de implementare pentru proiectele europene.

Ne-am bucurat că există această minune, care a durat fix trei zile. 

După trei zile s-a așternut liniștea, n-a mai răspuns nimeni la telefon. În paralel, a început o campanie de presă virulentă împotriva inspectorilor guvernamentali, care ar fi niște șomeri de lux, care primesc salariile degeaba.
O campanie vizibil coordonată de undeva din Guvern, pentru că la câteva luni, primul ministru Ponta, a desființat prin decizie individuală aproape toate funcțiile de inspector guvernamental. Câteva au scăpat. Se întâmplă, ca prin minune.”

Funcțiile de inspector guvernamental au fost desființate motivându-se necesitatea reducerilor bugetare.

Cineva a considerat că nu e nevoie de noi, că luăm salarii mari și nu avem atribuții. Conform legii, acele atribuții le stabilesc miniștrii, nu ni le stabileam noi. Nu aveam nicio vină că nu aveam atribuții, și unii nu au nici acum.

În acea campanie de presă, Ziarul de Iași ne-a făcut „șobolani”. Așa au titrat, lista șobolanilor. M-am și gândit să-i chem în instanță, pentru că nu înțelegeam de ce merit să fiu făcut șobolan pentru că îmi dorisem o carieră în administrație publică. Finalizasem și doctoratul, am cercetat cum a funcționat Instituția Prefectului înainte de comunism, cred că aveam toate datele pentru a ocupa o astfel de funcție și am fost făcut șobolan”, își amintește Zoltán Györke.

Ca să muncești, trebuie să câștigi în instanță

Victor Ponta i-a eliberat din funcție pe majoritatea inspectorilor guvernamentali, fără a le oferi funcții similare, așa că Györke a apelat la instanță pentru a reveni pe funcția de subprefect al Clujului. 

 „Am deschis procesul și am cerut instanței atunci să constate nulitatea deciziei primului ministru și să-l oblige să mă numească pe o funcție publică vacantă corespunzătoare. Procesul a durat doi ani. După doi ani, am câștigat procesul. Instanța mi-a dat dreptate. 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Victor Ponta nu a vrut să mă numească, așa că am deschis un proces de executare silită, așa cum am deschis și anul trecut împotriva lui Ludovic Orban. Și înainte de pronunțarea instanței, am fost renumit în funcția de subprefect”, povestește el.

În 2015, cu procesul câștigat, Györke a revenit în funcția de subprefect. În 2019, a fost din nou demis din funcția de subprefect și trecut în rândul inspectorilor guvernamentali, dar nu i s-au dat și atribuții. În locul său, a fost numit un apropiat al PSD. 

Nu mi s-au stabilit atribuții pentru o lungă perioadă de timp, după care mi s-au stabilit atribuții strict formale la Ministerul Dezvoltării Regionale – trebuia să verific implementarea unor proiecte, fără a mi se pune la dispoziție un birou, fără a putea executa ce aveam de făcut. 

În repetate rânduri am cerut să mi se transmită o listă de proiecte, dar această listă nu mi s-a transmis. Câteva luni. Târziu, când am depus acțiunea în instanță, am încercat să susțin că eliberarea mea din funcție a fost una nelegală și din acest motiv, pentru că Guvernul, chiar dacă m-a numit inspector guvernamental, nu avea nevoie de serviciile mele.

Am fost doar îndepărtat din funcția de subprefect, pentru ca ulterior să fie ocupată de un apropiat al liderului PSD Cluj de la acea dată”, rememorează Györke.

A dat din nou guvernul în judecată și, când a câștigat, deja era instalat Guvernul Ludovic Orban. La fel ca Ponta, Orban a refuzat vreme de trei luni să-l repună în funcția de subprefect al Clujului pe Zoltán Györke.

L-a dat în judecată și pe Ludovic Orban, la fel ca pe Ponta

…Și a câștigat: „La orele 15.00 s-a pronunțat instanța, la ora 19.00 avea loc ședința de guvern și am aflat dintr-un comunicat de presă că am fost numit – la câteva ore după ce instanța s-a pronunțat”.

La începutul acestui an, prefecții și subprefecții au redevenit funcții de demnitate publică – adică pot fi ocupate direct de membrii ai partidelor, fără nicio specializare administrativă, așa cum erau înainte de 2006. 

În consecință, Zoltán Györke a cerut Guvernului să fie numit în funcția de secretar general al prefecturii Clujului – o funcție corespunzătoare pentru pregătirea sa. Încă nu a primit nicio decizie.

Experții pe care nu îi vrea niciun partid

L-am întrebat pe Györke cum e să știi că faci parte dintr-un corp de elită al administrației, dar să vezi, ani la rând, că niciun partid nu prea vrea să muncească cu tine. 

Nu o iau personal. Decizia nu a fost a partidelor, eu am ales cariera administrativă, eu am dorit să încerc – și mă străduiesc zilnic – să fiu neutru din punct de vedere politic. Pare hilar ce-o să spun, nu pare logic, dar susțin din experiența ultimilor ani: nu regret această decizie deloc, pentru că activitatea mea în funcția asta de subprefect a putut să fie și a fost mult mai eficientă decât dacă aparțineam într-un fel sau altul sau reprezentam un lider de partid. 

Am avut libertatea să fac propunerile pe care le-am considerat necesare, am fost eliberat de orice fel de interes partinic. Cu alte cuvinte, m-am apropiat de idealul acestei funcții, în care deciziile se iau doar potrivit legii. Și nu influențate de interesele unui partid sau altul.

Dacă acum mi-ar fi oferit vreun partid să-i reprezint în funcția asta, cu prețul de a părăsi corpul și de a mă înscrie în partid, aș fi refuzat. De asta nici nu cred că s-a întâmplat. La Cluj, de câțiva ani, cei care lucrează în acest domeniu știu că nu-mi doresc să mă duc în niciun partid, ci să-mi continui cariera mea de înalt funcționar public. Am depus o cerere la primul ministru să pot să preiau funcția de secretar general al Instituției Prefectului, imediat ce funcția de subprefect a fost repolitizată. Nu mă deranjează că nu mă doresc partidele”.

În paralel, Györke spune că tendința partidelor e de a nu își profesionaliza propriii oameni, cei pe care, mai devreme sau mai târziu, îi vor propune în funcții de decizie sau de execuție. Numirile politice sunt firești, ceea ce nu e firesc, însă, e calitatea profesională slabă a oamenilor numiți politic.

Nu mă deranjează dacă Direcția de Sănătate Publică e condusă de un membru marcant al unui partid politic. Are relevanță dacă el este calificat și este competent pentru această funcție! Nu mă deranjează nici ideea de repolitizare a funcțiilor de conducere în serviciile deconcentrate, dar cu condiția ca partidele să poată livra persoane calificate. 

Vedem tragedii și ne întrebăm dacă acele tragedii puteau fi evitate. Dacă mai multe instituții ar fi fost conduse de persoane ceva mai competente – și ne referim la spitale, la prefecturi, la direcții de sănătate publică, inspectorate pentru situații de urgențe, inspectorate de poliție, jandarmerie…

Am văzut la Spitalul din Piatra Neamț 8 directori interimari într-un interval foarte scurt de timp.”

De ce eșuează Guvernul să aibă cu adevărat reprezentant în teritoriu?

Explicația e simplă, spune Zoltan Györke. Primul ministru este, la rândul lui, lider politic, trebuie să asigure un control al partidului. Acel control îl asigură prin satisfacerea liderilor locali. 

Vedem și acum – se impart funcțiile conform algoritmului. Pentru o guvernare liniștită, liderii de partid trebuie să obțină funcții în guvern, apoi găsesc ei oameni. Nu invers. Și nimeni nu consideră important sau de interes public cine ocupă acele funcții.

Avem, cum am spus, interese partinice, nu instituționale. Parcă am uitat, dar în anii 90 erau foarte frecvente știrile în care instituțiile publice erau folosite în interes de partid. În care funcționarii participau la campanii electorale, conducătorii foloseau infrastructura în interes de partid. Sper să nu revenim la acea înțelegere eronată a guvernării. Asta e o înțelegere, pentru mine, departe de modelul european.

Nu e dezirabil pentru cineva să fie prefect dacă nu are minime cunoștințe și nu știe cum funcționează sistemul public. Și administrația e o structură creată pe o ierarhie, nu poate ajunge cineva direct director fără să treacă prin restul etapelor. Eventual la Apele Române. La noi avem aceste propulsări în funcții care produc perturbări enorme, ele nu sunt vizibile în afară, dar pot perturba eficiența funcționarilor și a instituțiilor”.

Nu ne putem permite calificări la locul de muncă în plină pandemie sau în timpul unui incendiu, într-un spital. Prefectul este președintele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. În această calitate, el este șeful primarului. El dispune primarului, dispune șefului ISU.
Responsabilitățile sunt mari și, după cum vedem în ultimii ani, asta se poate solda cu tragedii.

…și relația toxică

Timp de 11 ani, între 2009 și 2020, majoritatea prefecților și subprefecților au fost numiți interimar – adică pe o perioadă determinată, fără să susțină un concurs. Cu alte cuvinte, au fost la dispoziția partidului. Dar nu e vorba doar de ei. 

La începutul lui 2020, dela0.ro scria că Monica Anisie a schimbat jumătate din inspectorii școlari generali, numind tot interimari. La începutul acestui an, sute de directori de școli vor fi înlocuiți cu directori interimari, numiți pe filieră politică, până la organizarea unor noi concursuri pe post. 

De ce avem atât de mulți interimari?

Interimatul acesta ține cel mai mult. Mandatele știm când încep și se opresc. Iar posesorul unei funcții interimare e conștient că orice nesupunere va fi taxată. El nu beneficiază de stabilitate – pe mine, statutul de funcționar public și faptul că am ocupat funcția prin concurs mă protejează. 

Am și sancționat Guvernul atunci când dreptul meu a fost încălcat. 

Ei nu beneficiază de asta”, explică Györke.

El mai adaugă că slaba profesionalizare a partidului șubrezește statul și concentrează prea multă putere în mâinile unor lideri. De pildă, primarii. 

Să luăm primăria unei comune: cineva nepregătit poate pune în pericol siguranța cetățenilor. Primarul este președintele Comitetului Local pentru Situații de Urgență, el trebuie să aibă în subordine cel puțin unul sau doi specialiști în intervenții imediate. 

Încă mai considerăm consilierii locali ca fiind consilierii primarului, nicidecum ca în realitate: primarul este cel care trebuie să execute ceea ce consiliul local hotărăște, în limitele legii. Dar și aici intervine aceeași discuție: listele de consilieri se fac tot de către conducătorii politici, adică, în unele cazuri chiar primarii… 

Practic primarul de municipiu controlează cine sunt consilierii, controlează numirea prefectului – de către cine va fi controlat, e un mic Dumnezeu. Și din acest punct de vedere, nu vedem intenții de depășire a acestei condiții. Dimpotrivă, avem primari pe care electoratul îi reconfirmă.
După 30 de ani, luăm act de faptul că administrațiile locale, cu mici excepții, chiar dacă și-au permis să ofere salarii foarte mari, nu vedem asta într-o profesionalizare.
Nu simțim că lucrurile merg mai bine pentru că am crescut salariile în administrație.

Reproșul înaltului funcționar public este că structura administrativă și partidul se întrepătrund în zone în care publicul și presa nu au acces.

Acolo au loc aceste tranzacții malefice pentru un stat, care șubrezesc autoritățile și instituțiile și transformă statul într-un stat vulnerabil. 

Iar eu sunt nevoit, periodic, să-mi apăr această profesie, pentru că e o profesie. Să fii funcționar în România, în administrație, e o profesie!

***

Îmi amintesc foarte bine perioada de până în 2006 când prefectul era unul din cei trei lideri importanți, pe lângă primarul de municipiu și președintele Consiliului Județean. Acum vine al treilea om politic care vrea să-și ia o parte din putere.
Va putea face declarații politice – vom avea prefecți cu declarații din ce în ce mai năstrușnice.
Până acum se supuneau statutului funcționarului public, de acum nu va mai fi așa. Seamănă cu o revenire la ceea ce am încercat să uităm în ultimii ani.

Zoltán Györke, Înalt funcționar public
Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...