Harta contrastelor (III). București-Ilfov, o insulă de bunăstare înconjurată de sărăcie

Laura Popa

Reporter

Pentru prima dată în cei peste 17 ani de când România beneficiază de fonduri de coeziune dedicate dezvoltării regionale, banii nu mai sunt administrați de o autoritate centrală, ci de către agenții regionale. 

Astfel, dintr-un singur program regional național la care concurau pentru finanțare toate județele din țară, odată cu perioada 2021-2027 există opt programe regionale, cu bugete proprii și direcții de investiții date de nevoile specifice fiecărei regiuni. 

În ultima parte a seriei dedicată programelor regionale din cadrul exercițiului de finanțare europeană 2021-2027, PressOne analizează programelor operaționale din Regiunile București-Ilfov și Centru.

Citește și Harta contrastelor (I). Cât de diferit este Vestul de Estul României

Citește și Harta contrastelor (II). Cum se trăiește în sudul României și cum arată viitorul unor județe precum Călărași, Giurgiu sau Teleorman

Programul Regional București-Ilfov 

Harta Regiunii București-Ilfov. Foto: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Buget total alocat programului: 1,46 miliarde de euro ( 586 de milioane de euro provin de la Uniunea Europeană, în timp ce peste 870 de milioane de euro vin de la bugetul național) 

Orașele care fac parte din regiune: Ilfov, București. 

Împărțirea bugetului pe axe prioritare de investiții:

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Regiunea București-Ilfov este cea mai dezvoltată regiune din cele opt, cu peste 2 milioane 600 de mii de locuitori. PIB-ul pe cap locuitor raportat la puterea de cumpărare este la 177% din media europeană, conform datelor celui de-al nouălea raport privind politica de coeziune publicat de Comisia Europeană. În plus, regiunea este responsabilă pentru 25% din totalul economiei țării.

„Regiunea București-Ilfov prezintă un nivel dublu față de media țării raportat la puterea de cumpărare și se află la nivel european chiar în zona de regiuni prospere ale Europei, alături de zone din Germania, Belgia sau Olanda”, susține Tana Foarfă, director executiv Europuls, ONG specializat în afaceri europene.

Conform estimărilor făcute în 2022 de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, PIB–ul pe cap de locuitor din regiune ar putea ajunge, în 2026, la 44.711 de euro, însă cu diferențe foarte mari în interiorul regiunii. În timp ce PIB-ul din capitală ar putea ajunge la peste 52.000 de euro, în Ilfov nu ar atinge nici jumătate din cel înregistrat în București. 

Posibila evoluție a PIB-ului pe cap de locuitor în Regiunea București-Ilfov, conform datelor furnizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză în ianuarie 2023.

Același raport al Comisiei de Prognoză prezintă diferențe în interiorul Regiunii București-Ilfov și când vine vorba de câștigul salarial mediu net. Astfel, potrivit estimărilor, salariul mediu net din regiune ar putea ajunge, în 2026, la 7.195 de lei. În timp ce salariul mediu net din București ar depăși media regiunii, nu același lucru ar fi valabil și pentru Ilfov, care ar rămâne sub medie, cu puțin peste 5.300 de lei. 

Posibila evoluție a salariului mediu net în Regiunea București-Ilfov, conform datelor furnizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză în ianuarie 2023.

„Fiind capitala țării, Bucureștiul beneficiază de cea mai mare conectivitate, există legături cu toate punctele țării, atât rutiere, cât și feroviare și aeriene. Rata angajabilității în București-Ilfov a crescut, lucru deloc surprinzător având în vedere faptul că nucleul firmelor și afacerilor deschise sunt în zona capitalei”, adaugă Tana Foarfă. 

Raportul cu numărul nouă al Comisiei Europene privind politica de coeziune plasează Regiunea București-Ilfov ca o insulă de dezvoltare peste media întregii țării, precum și peste media europeană. Cât de omogenă este, însă, această insulă de dezvoltare, în contextul în care în București, de exemplu, există numeroase zone urbane marginalizate, precum Ferentari sau Rahova? 

„Nu putem vorbi de omogenitate în niciuna dintre regiuni, întrucât zone marginalizate există nu doar în capitala țării, ci și alte orașe din România. Ca numitor comun vedem că acestea există și acolo unde avem minorități etnice prezente în comunități mai numeroase, așa că mai este de lucrat peste tot, nu doar în regiunea București-Ilfov”, completează experta în afaceri europene. 

Conform celui mai recent calendar estimativ pentru lansarea de apeluri de proiecte, pentru perioada 2021-2027 prin Programul Regional București - Ilfov ar urma să fie lansate 33 de apeluri de proiecte pentru cele 7 domenii prioritare. 

Din acestea, multe ar fi trebuit deja să fie deschise celor interesați de finanțare. De exemplu, conform calendarului din 2023, data pentru deschiderea apelului de proiecte pentru „Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale”, pentru care există o finanțare de peste 97 de milioane de euro, ar fi trebuit să fie iulie 2023. În cel mai nou calendar, data estimată deschiderii apelului pentru cei interesați de acest proiect a fost mutată la 10 iunie 2024. 

Din cele 33 de apeluri de proiecte prevăzute în cea mai recentă versiune a calendarului, la momentul redactării acestui articol sunt lansate ghiduri de finanțare pentru opt apeluri de proiecte. Din acestea, o parte sunt dedicate proiectelor începute prin Programul Operațional Regional 2014-2020, dar care nu au fost finalizate în exercițiul financiar anterior. 

O parte dintre apeluri de proiecte pentru care au fost lansate ghidurile până în prezent: 

Programul Regional Centru 

Harta județelor parte din Regiunea Centru. Foto: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Buget total alocat programului: 1,38 miliarde de euro ( din care 1,15 miliarde de euro buget european și 232 milioane de euro buget național). 

Județele care fac parte din regiune:  Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.

Împărțirea bugetului pe axe prioritare de investiții:

Diferențe între regiuni 

Regiunea Centru se numără printre cele mai urbanizate regiuni ale României, după Regiunea București-Ilfov și Regiunea Vest. Conform celui de-al nouălea raport al Comisiei Europene privind politica de coeziune, PIB-ul pe cap de locuitor raportat la puterea de cumpărare din regiune este de peste 71% din media europeană, al treilea cel mai mare din România, după regiunile București-Ilfov și Vest. 

Același raport european arată că, pentru 2022, rata de angajare a persoanelor cu vârste între 20 și 64 de ani din Regiunea Centru era de mai bine de 67%. 

Abordarea centralizată a programului regional, așa cum s-a întâmplat în exercițiile financiare anterioare, a contribuit, afirmă specialiștii consultați de PressOne, la creșterea inegalităților dintre regiunile de dezvoltare. 

„În acest format, regiunile mai dezvoltate au fost cele favorizate. Ele au beneficiat de un aparat administrativ mai performant, iar mediul de afaceri din regiuni avea competențe mult mai dezvoltate, indicatori economici și de performanță mai buni, așa că și șanse sporite la finanțare. S-a observat astfel că mediul de afaceri din Timiș, Cluj, Brașov, Arad este mult mai competitiv decât cel din Vaslui, Botoșani, Tulcea, Teleorman, Giurgiu, Hunedoara. Tocmai faptul că acești poli de creștere au beneficiat de conectivitate și infrastructură a dus la inegalități între regiuni”, susține Tana Foarfă, director executiv Europuls. 

Regiunea este traversată de 215 km de autostradă, de magistrale care asigură o legătură feroviară cu restul țării, iar transportul aerian este asigurat de aeroporturile de la Brașov, Târgu Mureș și Sibiu. 

Diferențe în interiorul regiunii 

Pentru anul 2026, conform estimărilor realizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, media PIB-ul pe cap de locuitor din regiune ar putea ajunge la 19.488 de euro. Extreme s-ar putea înregistra în județe precum Brașov și Harghita. În timp ce PIB-ul pe cap de locuitor din Brașov ar putea ajunge, conform unor scenarii optimiste, la peste 24.000 de euro în 2026, în Harghita acesta abia dacă ar atinge 15.000 de euro. 

Posibila evoluție a PIB-ului pe cap de locuitor în județele din Regiunea Centru, conform datelor furnizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză în ianuarie 2023.

O privire asupra estimărilor făcute de Comisia de prognoză arată menținerea discrepanțelor din interiorul Regiunii Centru și când vine vorba de câștigul salarial mediu net. Astfel, dacă în 2026 salariul mediu net din regiune ar putea ajunge la puțin peste 5.000 de lei, în Sibiu el ar putea depăși media cu mai bine de 700 de lei, în timp ce-n Harghita salariu mediu net ar putea fi cu mai puțin de 700 de lei față de media regiunii. 

Posibila evoluție a salariului mediu net în județele din Regiunea Centru, conform datelor furnizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză în ianuarie 2023.

Cum pot fi explicate aceste diferențe? 

„Avem Alba, Sibiu, Brașov care, din punct de vedere economic, au beneficiat și de lucrări de infrastructură care să le lege, de exemplu, de Vestul Europei. Avem și un spirit antreprenorial care întotdeauna a fost un pic mai dezvoltat aici față de județe precum Harghita, Covasna sau Mureș”, declara Ana-Maria Icătoiu, expertă fonduri europene, într-un interviu anterior pentru PressOne. 

Odată cu exercițiul financiar 2021-2027 și cu descentralizarea programului regional de finanțare, fondurile destinate județelor din Regiunea Centru sunt administrate de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru. 

În prezent, conform datelor publicate de ADR Centru, există câte un apel de proiect deschis pentru fiecare axă prioritară. De exemplu:

În aprilie 2024, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene declara că rata de absorbție a fondurilor de coeziune aferente perioadei 2021-2027 este de 4%. Pentru toate programele de finanțare, nu doar pentru cele opt programe regionale. Același ministru estima că până la finalul anului rata de absorbție la va ajunge la 10%. 

___

Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Energy4Future”, co-finanțat de Uniunea Europeană. Uniunea Europeană nu este responsabilă de informațiile și opiniile exprimate în cursul acestui proiect și articol. Responsabilitatea pentru conținut aparține integral publicației PressOne.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€