Harta contrastelor (II). Cum se trăiește în sudul României și cum arată viitorul unor județe precum Călărași, Giurgiu sau Teleorman

Laura Popa

Redactor Șef Adjunct

PressOne continuă seria dedicată Programelor Regionale care, pentru prima dată de când România beneficiază de fonduri de coeziune, sunt administrate de agenții regionale și nu de către un minister sau o altă autoritate centrală. 

Astfel, fiecare regiune din România are acum propriul program de dezvoltare, iar investițiile europene ar urma să contribuie la reducerea decalajelor dintre regiuni și din interiorul lor. 

Dacă în prima parte am arătat diferențele dintre Vestul și Estul României, al doilea articol din serie este dedicat zonei de Sud a României, cu Regiunea Sud-Est, Regiunea Sud Muntenia și Regiunea Sud-Vest Oltenia și programele regionale aferente.

Programul Regional Sud-Est 

Harta județelor parte din Regiunea Sud-Est. Foto: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Bugetul total alocat programului: 1,48 miliarde de euro (peste 1.2 miliarde euro contribuție europeană, 250 de milioane de euro de la bugetul național).

Județe care fac parte din program: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea.

Împărțirea bugetului pe axe prioritare de investiții: 

1. O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice: 363,189,750 euro 

2. O regiune cu localități prietenoase cu mediul și mai rezilientă la riscuri: 361.659.313 euro

3. O regiune emisii de carbon reduse: 200,377,804 euro

4. O regiune accesibilă: 236,038,346 euro  

5. O regiune educată: 86.998.538 euro

6. O regiune atractivă și inclusivă: 177,046,852 euro

7. Asistență tehnic: 62,760,456 euro 

INTERVIU VIDEO. Selly, despre asocierea cu păcănelele la „Beach, Please!”, unde participă zeci de mii de minori: „A fost o colaborare punctuală. În viitor ne vom concentra pe alte parteneriate”

PressOne lansează o serie de interviuri cu persoane publice care influențează puternic societatea românească actuală. Numit pentru a doua oară la rând cea mai urmărită personalitate publică din România, Selly a venit la PressOne pentru o discuție despre relația dintre influenceri și presă, dar și despre relația unui festival la care 20% dintre participanți sunt minori cu sponsorizările de la companii de jocuri de noroc.

INTERVIU. Dan Perciun, ministrul Educației din Republica Moldova: „România trebuie să acționeze mai prompt atunci când vorbim de propaganda rusă”

La 34 de ani, Dan Perciun este cel mai tânăr ministru al Educației și cercetării din istoria Republicii Moldova. „Moldova și România trebuie să învețe una de la alta și să se sprijine reciproc în proiectele de cercetare”, spune el într-un interviu pentru PressOne.

Regiunea Sud-Est este a doua ca suprafață din România, după Nord-Est. Potrivit celui de-al 9-lea raport al Comisiei Europene privind politica de coeziune, PIB-ul pe cap de locuitor raportat la puterea de cumpărare este la 60,3% din media europeană, în timp ce rata de angajare a celor cu vârste între 20 și 64 de ani este de 63,4% din media europeană. 

Potrivit estimărilor făcute în 2022 de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, PIB-ul pe cap de locuitor în regiune ar putea ajunge, în 2026, într-un scenariu optimist, la 17.343 de euro. Constanța ar urma să fie la polul cu cel mai mare PIB, în timp ce Vrancea ar fi la celălalt capăt, cu un PIB pe cap de locuitor sub media regiunii. 

Posibila evoluție a PIB-ului pe cap de locuitor în județele din Regiunea Sud-Est, conform datelor furnizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză în ianuarie 2023.

Discrepanțele din interiorul regiunii  se mențin și la analiza salariul mediu net. Dacă pentru 2026, Comisia de Prognoză estimează că salariul mediu net din regiune ar putea ajunge la 4.573 de lei, Vrancea ar rămâne iar la coada clasamentului, cu un salariu mediu net de doar 4.176 de lei. Asta în timp ce Constanța ar păstra primul I și la valoarea salariul mediu net din regiune.

Posibila evoluție a salariului mediu net în județele din Regiunea Sud-Est, conform datelor furnizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză în ianuarie 2023.

În acest context, care sunt nevoile regiunii? Potrivit lui Marin Florian, expert în fonduri europene, cea mai apăsătoare nevoie ține de infrastructură: „Regiunea Sud-Est are multă industrie în momentul de față, dar nu are o autostradă.” În acest context, timp de un an de zile a fost deschis un apel de proiecte dedicat drumurilor județene, prin care primăriile puteau aplica la finanțare pentru reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere de importanță regională. Bugetul total? Peste 178 de milioane de euro. 

Regiunea cu mare și Deltă, dar fără investiții în transport naval 

În zona de Sud-Est, continuă expertul, există mare și câmpie, dar proiectele din regiune sunt prea puțin concentrate pe aceste domenii. 

„Finanțează toate industriile atașate acestor factori de producție. Ceea ce nu se întâmplă, pentru că politica economică din România nu a funcționat așa. Noi am finanțat ce a dat mai bine pe punctaj”, este de părere Marian Florin. 

Până acum, prin Programul Sud-Est au mai fost lansate apelurile de proiecte cu bugete de milioane de euro prin care ar urma să fie finanțate proiecte care vizează reducerea emisiilor de carbon în județe și orașe pe baza unor planuri de mobilitate urbană durabilă și nepoluantă. Peste 140 de milioane de euro pentru investiții în domeniu. 

Pentru proiecte de eficiență energetică a clădirilor publice există un buget de 80 de milioane de euro, în timp ce pentru proiecte de eficiență energetică a clădirilor rezidențiale bugetul este de peste 31 de milioane de euro.  

Important de menționat este faptul și că 32% din suprafața Regiunii Sud-Est este ocupată de arii protejate și Delta Dunării, însă investițiile în infrastructura navală, spre exemplu, au lipsit, susține Tana Foarfă, director executiv Europuls, ONG specializat în afaceri europene, lucru care se resimte în forța de muncă.  

„Îngrijorarea principală a localnicilor și a antreprenorilor este lipsa acută a forței de muncă. Foarte mulți români au migrat ori în afara țării, ori în alte zone din țară care oferă locuri de muncă, și vedem acest lucru reflectat în special în județe precum Brăila sau Tulcea”, adaugă Tana Foarfă. 

Nu în ultimul rând, potrivit celui mai recent raport european dedicat politicii de coeziune, Regiunea Sud-Est este mult mai afectată și de schimbările climatice, mai ales județul Tulcea, ceea ce duce la costuri economice suplimentare în județ, cele mai ridicate din țară, susține experta în afaceri europene, Tana Foarfă. 

Programul Regional Sud Muntenia 

Harta județelor parte din Regiunea Sud Muntenia. Foto: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Buget total: 1,5 miliarde de euro ( 1,3 miliarde de euro provin de la bugetul UE, în timp ce doar 264 de milioane de euro au fost alocați de statul român pentru susținerea proiectelor de dezvoltare din regiune). 

Împărțirea bugetului pe axe prioritare de investiții: 

1. O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice: 423.938.789 euro 

2. O regiune prietenoasă cu mediul (eficiență energetică): 365.497.648 euro 

3. O regiune cu mobilitate urbană durabilă: 215.992.942euro 

4. O regiune mai accesibilă (drumuri județene): 225.147.059 euro 

5. O regiune educată: 76.063.527 euro

6. O regiune atractivă și inclusivă: 203.584.706 euro 

Din regiune fac parte județele Argeș, Prahova, Dâmbovița, Teleorman, Giurgiu, Ialomița și Călărași. 

Potrivit raportului cu nr. 9 al Comisiei Europene privind politica de coeziune, PIB-ul pe cap de locuitor raportat de puterea de putere în Regiunea Sud Muntenia era, în 2022, de 56,9% din media europeană. Când vine vorba de populația cu vârste între 20 și 64 de ani angajată, procentul crește la 65,8% din media europeană. 

Regiunea are trei puncte de trecere a frontierei cu Bulgaria și este traversată de patru magistrale feroviare care ar trebuie să asigure legătura cu restul țării. Realitatea, însă, e diferită. De exemplu, județul Giurgiu a fost izolat de București din 2005 încoace, când s-a dărâmat podul de la Grădiștea. Reconstruirea lui și reluarea traficului feroviar pe ruta București-Giurgiu a durat aproape 20 de ani.

Regiunea Sud Muntenia este apropiată de Capitală, cea mai dezvoltată regiune din cele opt. Potrivit experților, proximitatea reprezintă un factor de influență și în dezvoltarea regiunii. De exemplu, PIB-ul pe cap de locuitor este peste media europeană și mai mare decât este în Regiunea Nord-Est, explică Tana Foarfă, director executiv Europuls. 

Apropierea de capitală produce, însă, și efecte mai puțin dorite, ceea ce arată că proximitatea unor localități de orașe mai dezvoltate nu reprezintă și o garanție a faptului că și acele localități vor prospera la rândul lor, adaugă experta. 

„Din cauza acestei proximități față de capitală, Regiunea Sud Muntenia este depopulată, cu valori scăzute în Teleorman și Giurgiu. Acest lucru se reflectă și în calitatea administrației publice, a doua cea mai scăzută după regiunea Sud-Est”, susține Tana Foarfă. 

Potrivit estimărilor făcute de Comisia Națională de Prognoză și Strategie, PIB-ul pe cap de locuitor în 2026, în Regiunea Sud Muntenia, ar urma să ajungă, în cele mai optimiste scenarii, la 16.285 de euro. În două județe din regiune, PIB-ul pe cap de locuitor ar putea crește în 2026 cu mult peste media regiunii, în timp ce-n Călărași, de exemplu, ar putea fi cu peste 5.000 de euro mai mic decât media. 

Posibila evoluție a PIB-ului pe cap de locuitor în județele din Regiunea Sud Muntenia, conform datelor furnizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză în ianuarie 2023.

În interiorul regiunii se mențin diferențe și când ne uităm pe estimările făcute de Comisia de Prognoză în ceea ce privește valoarea salariul mediu net. Dacă-n 2026, la nivelul întregii regiuni, câștigul salarial mediu net ar putea ajunge la 4.682 de lei, în Teleorman abia dacă ar atinge pragul de 4.000 de lei. În același timp, la polul opus, salariul mediu net din Prahova ar avea șanse ca-n 2026 să ajungă la peste 5.000 de lei.

Posibila evoluție a salariului mediu net în județele din Regiunea Sud Muntenia, conform datelor furnizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză în ianuarie 2023.

„Dacă ne uităm la regiunea Sud-Muntenia, pe Programul Regional 2014-2020 (nr. precedentul program regional, unic la nivel întregii țări), cele mai multe cereri depuse și finanțate pe această regiune vin din județele Prahova și Argeș, care oricum, încă din trecut, inclusiv prin istoricul lor industrial, au avut un apetit antreprenorial mult mai mare. Iar asta defavorizează județe precum Giurgiu, Teleorman, Dâmbovița, Ialomița, Călărași”, explică, într-un interviu oferit PressOne, Ana-Maria Icătoiu, expertă în fonduri europene. 

Potrivit celei mai recente versiuni a calendarului orientativ (martie 2023) privind lansările de apeluri de proiecte pentru Programul Regional Sud Muntenia, în perioada aferentă ar urma să fie lansate 30 de apeluri de proiecte în regiune. 

Unul dintre apelurile de proiecte cu cel mai mari buget se adresează proiectelor de transport care urmăresc investiții în reabilitarea, modernizarea sau extinderea drumurilor județene care asigură legătura cu rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T). Bugetul total alocat acestui apel de proiecte este de aproape 200 de milioane de euro. 

Pe lista apelurilor de proiecte cu bugete de sute de milioane de euro se numără și unul dedicat mobilității urbane, prin care pot fi finanțate proiecte de modernizare a rețelei de transport public prin achiziționarea de material rulant electric, lărgirea străzilor, achiziționare de mijloace de transport electrice pentru transport școlar sau dezvoltarea de stații de încărcare pentru mașini electrice. Bugetul total dedicat acestui apel de proiect este de peste 116 milioane de euro și se adresează atât primăriilor de la oraș, cât și celor din mediul rural. 

Mai bine de 45 de milioane de euro ar urma să fie alocate pentru proiectele care vizează creșterea eficienței energetice a clădirilor publice, în timp ce pentru clădirile familiale bugetul este de puțin peste 11 milioane de euro. 

Peste 35 de milioane de euro pot fi acordate proiectelor de regenerare urbană, prin care ar putea fi amenajate, de exemplu, piste de biciclete. 

Programul Regional Sud-Vest Oltenia 

Harta județelor parte din Regiunea Sud-Vest Oltenia. Foto: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Buget total 1,2 miliarde de euro ( 997 milioane de euro vin de la bugetul european, în timp ce de la alocarea de la bugetul național se oprește la 211 milioane de euro). 

Din regiune fac parte județele: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea. 

În raportul cu numărul nouă al Comisiei Europene privind politica de coeziune, PIB-ul pe cap de locuitor raport la puterea de cumpărare din Regiunea Oltenia ajungea, în 2022, la 57,3% din media europeană, ceea ce plasează regiunea pe locul II în Sud, imediat după Sud-Est. 

În ceea ce privește rata de angajare a persoanelor cu vârste între 20 și 69 de ani, media în Oltenia ajungea, în 2022, la 61,8% din media europeană.

„Dacă ne raportăm de exemplu la rata angajabilității, vedem că regiunea Sud-Vest Oltenia are cel mai mic procent de persoane angajate din România. Toate acestea sunt direct legate cu gradul de investiții realizate în domenii cheie: transport, sănătate, educație”, explică Tana Foarfă, expertă Europuls.  

Potrivit estimărilor făcute de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, PIB-ul pe cap de locuitor în regiune ar putea ajunge, în 2026, la 16.604 euro, cu variații în interiorul regiunii. De exemplu, dacă în 2026 județul Gorj ar putea avea șanse de a depăși PIB-ul regiunii pe cap de locuitor și să ajungă la peste 21.000 de euro, județul Olt ar rămâne la coada clasamentul, cu mult sub media regiunii, cu un PIB pe cap de locuitor de doar 12.852 de euro. 

Posibila evoluție a PIB-ului pe cap de locuitor în județele din Regiunea Sud-Vest Oltenia, conform datelor furnizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză în ianuarie 2023.

Diferențe în interiorul regiunii Oltenia se resimt și la nivelul salariul mediu net. Potrivit acelorași estimări făcute de Comisia de Prognoză, câștigul salarial mediu net din regiune ar putea ajunge, în 2026, la 4.780 de lei. Asta în timp ce-n județul Dolj s-ar înregistra un salariu mediu net peste media regiunii, iar în Mehedinți și Vâlcea mult sub medie. 

Posibila evoluție a salariului mediu net în județele din Regiunea Sud-Vest Oltenia, conform datelor furnizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză în ianuarie 2023.

Din cele opt programe regionale, Programul Regional Sud-Vest Oltenia are unul dintre cele mai mici bugete totale, de doar 1,2 miliarde de euro, în timp ce, de exemplu, Programul București-Ilfov, în ciuda gradului mult mai avansat de dezvoltare, beneficiază de un buget de 1,46 miliarde de euro. Explicația constă în modul în care guvernul de la București a decis să aloce fonduri pentru fiecare program în parte, susțin experții consultați de PressOne. 

„Programul Regional Sud-Vest Oltenia are o alocare aproape dublă din partea Uniunii Europene, aproape 1 miliard de euro, comparativ cu regiunea București-Ilfov care are numai 586 milioane euro. Diferența de buget este realizată de bugetul național, adică Guvernul a decis să aloce, pe lângă aceste fonduri regionale, încă 880 milioane euro pentru București-Ilfov și numai 211 milioane euro pentru Sud-Vest Oltenia”, explică Tana Foarfă, director executiv Europuls, ONG specializat în afaceri europene. 

Potrivit calendarului estimativ privind lansarea de apeluri de proiecte, în anul 2024 ar fi trebuit să fie lansate 28 de apeluri de proiecte, cu o valoare totală de peste 580 milioane de euro. 

Mai bine de 130 de milioane de euro au fost alocați pentru proiecte de transport prin care ar urma să fie modernizată și reabilitată reţeaua de drumuri judeţene de la nivelul regiuni, inclusiv poduri și podețe, pasaje rutiere, pasarele. 

Peste 51 de milioane de euro au fost alocați pentru investiții în infrastructura educațională pentru învățământ primar și secundar, disponibile pentru autoritățile publice din mediul rural, cât și urban. 

Alte apeluri de finanțare se adresează proiectelor privind îmbunătățirea infrastructurii verzi, creșterea eficienței energetice  sau transport sustenabil. 

Rural și urban în aceleași apeluri de proiecte 

Pentru toate programele regionale, multe dintre apelurile de proiecte se adresează atât primăriilor din rural, cât și celor din urban, în același timp. Însă primele nu au resursele și capacitatea administrativă a celor din mediu urban. Le lipsesc posibilitățile de cofinanțare, expertiza și experiența, susține Ana-Maria Icătoiu, expertă fonduri europene. 

Astfel, potrivit acesteia, o reformă administrativă este obligatorie și vitală pentru buna dezvoltare a comunităților locale. 

„Reforma va însemna comasarea unor UAT-uri care subperformează, posibilitatea derulării de acțiuni concrete și aplicate de creștere a capacității administrative a nou-formatelor UAT-uri, va însemna consolidarea capacității lor financiare, deci inclusiv posibilitatea de a-și putea acoperi cota de cofinanțare în cadrul proiectelor europene”, e de părere Ana-Maria Icătoiu. 

___

Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Energy4Future”, co-finanțat de Uniunea Europeană. Uniunea Europeană nu este responsabilă de informațiile și opiniile exprimate în cursul acestui proiect și articol. Responsabilitatea pentru conținut aparține integral publicației PressOne.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€