Harta contrastelor (I). Cât de diferit este Vestul de Estul României

Laura Popa

Reporter

Pentru prima dată de la aderarea României la Uniunea Europeană, fondurile de coeziune disponibile pentru dezvoltare sunt în mâna regiunilor. Banii nu mai sunt administrați de la centru, de un minister, ci de la cele 8 agenții de dezvoltare regională. 

Ce înseamnă asta? Teoretic, faptul că banii vor fi mai bine distribuiți către nevoile reale ale fiecărei regiuni, astfel încât, de exemplu, să nu mai existe diferențe între Vest și Est. 

În realitate, atrag însă atenția experții consultați de PressOne, discrepanțe există chiar și în interiorul aceleiași regiuni, iar descentralizarea unui singur program de finanțare nu va rezolva complet aceste diferențe. 

Într-o serie dedicată, PressOne va analiza fiecare dintre cele opt programe regionale de dezvoltare, pentru a înțelege care sunt șansele ca, în forma actuală, să contribuie la reducerea decalajelor economice, sociale și de dezvoltare de la nivelul țării. 

În prima parte, Vestul vs Estul. 

„În trecut aveam apeluri de proiecte pe programul regional unice la nivel național. Vă dați seama ce înseamnă pentru un IMM din județul Vaslui, Tulcea sau Hunedoara să concureze pe același apel de proiecte, cu aceleași caracteristici, cu aceeași grilă de evaluare cu un IMM din Prahova, Argeș sau Ilfov?”, afirma Ana-Maria Icătoiu, expertă în fonduri europene, într-un interviu pentru PressOne.  

Programul Regional Vest

Harta județelor parte din Regiunea Vest. Foto: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Bugetul total al programului: 1,1 miliarde de euro (programul regional cu cel mai mic buget) 

Județele care fac parte din această regiune: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş.

Pentru fiecare program regional, prioritățile de investiții sunt asemănătoare. Ce diferă este modul în care sunt alocați banii pentru fiecare axă prioritară în fiecare regiune în parte.  

1. O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice: 236.109.084 euro

2. O regiune cu localități smart: 34.117.648 euro 

3. O regiune prietenoasă cu mediul: 156.795.295 euro 

4. O regiune cu mobilitate ridicată: 157.363.530 euro 

5. O regiune accesibilă: 158.360.000 euro 

6. O regiune cu infrastructură educațională modernă: 193.957.645 euro

7. O regiune atractivă și inclusivă: 193.014.118 euro

Regiunea Vest este a doua cea mai dezvoltă și urbanizată regiune din țară, după București - Ilfov. Conform Raportului cu nr.9 al Comisiei Europene privind politica de coeziune, PIB-ul pe cap de locuitor raportat la puterea de cumpărare este de 78,1% din media europeană. De asemenea, același raport arată că rata de angajare a persoanelor între 20 și 64 de ani era, în 2022, de peste 65%. 

Mai mult, potrivit estimărilor făcute de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, PIB-ul pe cap de locuitor în regiune ar putea ajunge, în 2026, la 21.153 de euro, cu mult față de celelalte regiuni din țară, fără a lua în calcul București - Ilfov. 

Însă nu toate județele din interiorul Regiunii Vest se bucură de avansul în dezvoltare. Aceleași estimări făcute de Comisia de Prognoză arată că, pentru 2026, PIB-ul pe cap de locuitor în Timiș ar putea ajunge la 25.426 de euro, în timp ce-n Caraș-Severin abia ar putea depăși 15.000 de euro. 

Discrepanțe sunt și la nivel de salariu mediu net. Dacă pentru anul 2026 Comisia de Prognoză estimează un salariu mediu net de 6.256 de lei pentru locuitorii din Timiș, pentru cei din Caraș-Severin salariu mediu net s-ar putea opri, în cel mai bun caz, la 4.332 de lei.

Posibila evoluție a salariului mediu net în județele din Regiunea Vest, conform datelor furnizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză în ianuarie 2023.

„Avem două județe campioane din punct de vedere al nivelului de trai, Timiș și Arad. În același timp avem, în aceeași regiune, Caraș-Severin și Hunedoara, cu un nivel de trai mult sub nivelul de dezvoltare pentru Arad și Timiș”, explica Ana-Maria Icătoiu în același interviu pentru PressOne. 

Motiv pentru care, în prezent, există anumite apeluri de proiecte dedicate doar celor două județe mai puțin dezvoltate, Caraș-Severin și Hunedoara, precum și apeluri de proiecte unde procentele de cofinanțare sunt mult mai mici în Hunedoara și Caraș-Severin decât în Timiș sau Arad.

Până-n prezent, prin Programul Regional Vest au fost deschise mai multe apeluri de proiecte pentru solicitanții interesați. De exemplu, există un buget de 157.360.000 de milioane de euro pentru proiecte de mobilitate urbană sustenabilă sau altul de 41.250.000 EURO pentru IMM-uri, astfel încât să devină mai competitive, inclusiv prin investiții în producție. Un alt apel de proiecte, cu un buget de peste 55 de milioane de euro, a fost deschis pentru cei interesați de proiecte de eficiență energetică pentru clădiri rezidențiale. 

Mai mult, potrivit calendarului publicat de Agenția de Dezvoltare Regională Vest, pentru perioada de programare 2021-2027, prin Programul Regional Vest ar urma să fie deschise nu mai puține de 73 de apeluri de proiecte. 

Programul Regional Nord-Vest 

Harta județelor parte din Regiunea Nord-Vest. Foto: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Bugetul total al programului: 1,4 miliarde euro 

Împărțirea bugetului pe axe prioritare de investiții: 

1. O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice: 278.719.212 euro 

2. O regiune cu localități smart: 51.282.941 euro 

3. O regiune prietenoasă cu mediul: 179.066.195 euro 

4. O regiune cu mobilitate ridicată: 259.382.388 euro 

5. O regiune accesibilă: 157.231.901 euro 

6. O regiune cu infrastructură educațională modernă: 38.693.050 euro 

7. O regiune atractivă și inclusivă: 178.808.663 euro 

Județele care fac parte din Regiunea Nord-Vest: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj. 

Potrivit celui de-al 9-lea raport al Comisiei Europene privind politica de coeziune, PIB-ul pe cap de locuitor raportat la puterea de cumpărare în regiune ajunge la aproximativ 70% din media europeană, în timp ce peste 73% din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 este angajată. 

Potrivit estimărilor din ianuarie 2023 făcute de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, PIB-ul pe cap de locuitor în regiune ar putea ajunge, în 2026, la 19.375 de euro, mai redus decât cel din regiunea vecină Vest. Însă această medie estimată pentru 2026 n-ar urma să fie înregistrată și-n județul Bistrița–Năsăud de exemplu, unde PIB-ul pe cap de locuitor ar putea, în cel mai bun scenariu, să ajungă la 14.715 de euro în 2026.

Posibila evoluție a PIB-ului pe cap de locuitor în județele din Regiunea Nord-Vest, conform datelor furnizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză în ianuarie 2023.

Discrepanțe în interiorul regiunii există și când vine vorba de salariu mediu net. Dacă-n 2026, salariul mediu net în Cluj ar putea ajunge la 6.604 lei, în Bistrița-Năsăud el abia ar ajunge la 4.000 de lei.

Posibila evoluție a salariului mediu net în județele din Regiunea Nord-Vest, conform datelor furnizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză în ianuarie 2023.

„În regiune, avem județul Cluj, care este peste media națională la nivelul de trai. În schimb, deși avem municipiul Oradea, care stă foarte bine, restul județului Bihor și restul regiunii, cu județele Satu-Mare, Maramureș, Sălaj Bistrița-Năsăud se află cu mult sub această media”, declara și Ana-Maria Icătoiu, expert fonduri europene, într-un interviu pentru PressOne. 

Conform calendarului estimativ pentru lansarea apelurilor de proiecte, la nivelul Regiunii NV ar urma să fie lansate, în perioada 2021-2027, 36 de apeluri pentru cele 7 axe prioritare. 12 sunt pentru proiecte etapizate, adică începute prin vechiul Program Operațional Regional și neterminate. Bugetul pentru aceste 12 apeluri de proiecte se ridică, conform aceluiași calendar, la peste 95 de milioane de euro. 

„Proiectele  fazate, în esență, reprezintă o incapacitate a autorităților de management de a închide proiectele la timp. Ele îți limitează accesul la fonduri pentru viitorii beneficiari din viitoarea perioadă de programare. Și atunci țintele pe care tu ar trebui să le îndeplinești în viitoarea perioadă de programare beneficiază de un buget mai mic”, susține Marin Florian, expert în fonduri europene. 

Unul dintre apelurile de proiecte cu cel mai mare buget, de peste 110 milioane de euro, se adresează proiectelor în transport și alte forme de mobilitate urbană ecologice. Este urmat de un apel cu un buget de 105 milioane de euro pentru proiecte de construire/reabilitare a legăturilor rutiere secundare către rețeaua rutieră transeuropeană. 

Alte apeluri de proiecte cu bugete mari: 52 de milioane de euro pentru proiecte de creștere a eficienței energetice a clădirilor publice, inclusiv clădiri de patrimoniu sau apeluri de proiecte pentru încălzirea centralizată în mediul rural (20 de milioane de euro).  De asemenea, ar urma să există apeluri de proiecte cu finanțări de milioane de euro pentru proiecte de îmbunătățire a infrastructurii de turism balnear și balneoclimateric, atât pentru mediul rural cât și pentru urban. 

Programul Regional Nord - Est

Harta județelor parte din Regiunea Nord-Est. Foto: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Bugetul total al proiectului: 1.759,42 miliarde euro (doar 17% din întreg bugetul provine din contribuții naționale) pentru cele 7 axe prioritare.

Împărțirea bugetului pe axe prioritare de investiții: 

1. O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice: 420.076.353 euro 

2. O regiune cu localități smart: 101.110.353 euro 

3. O regiune prietenoasă cu mediul: 391.985.412 euro 

4. O regiune cu mobilitate ridicată: 277.317.177 euro 

5. O regiune accesibilă: 182.169.412 euro 

6. O regiune cu infrastructură educațională modernă: 192.109.691euro 

7. O regiune atractivă și inclusivă: 120.414.706 euro 

Județele care fac parte din Regiunea Nord-Est: Iași, Suceava, Bacău, Neamț, Botoșani și Vaslui. 

Este regiunea cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor ajustat la puterea de cumpărare din România. Potrivit celui de-al 9-lea raport al Comisiei Europene privind politica de coeziune, abia ajunge la 46% din media europeană, fiind singura regiune din țară care se află la sub 50% față de UE. În același timp, este și cea mai mare regiune de dezvoltare a României ca număr de locuitori și suprafață. 

„Orice investitor care ar avea de ales între a veni în România în regiunea Moldovei sau a merge în Ungaria, Slovacia, Polonia, nu va alege în acest moment nord-estul României, pentru că nu are pe unde să-și scoată marfa nici către Vestul Europei, nici către Constanța”, afirma Ana-Maria Icătoiu într-un interviu pentru PressOne. 

Comisia Națională de Strategie și Prognoză estima, în ianuarie 2023, că în 2026, în cel mai bun scenariu, PIB-ul pe cap de locuitor din Regiunea Nord-Est ar putea ajunge la 13.181 de euro, cu doar trei județe, Iași, Bacău și Neamț clasându-se peste medie.

Posibila evoluție a PIB-ului pe cap de locuitor în județele din Regiunea Nord-Est, conform datelor furnizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză în ianuarie 2023.

Diferențe în interiorul regiunii se înregistrează și la nivel de salariul mediu net, unde, în 2026, cel mai mic salariu mediu net ar putea să se înregistreze în Botoșani, de doar 4.179 de lei, în timp ce media regiunii ar fi de 4.797 de lei.

Posibila evoluție a salariului mediu net în județele din Regiunea Nord-Est, conform datelor furnizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză în ianuarie 2023.

„Există un decalaj enorm între județul Iași și Vaslui sau chiar Neamț și Botoșani. Iașiul beneficiază de un centru universitar important și de investiții semnificative în sectorul IT, care au atras o forță de muncă tânără și bine calificată. În schimb, Botoșani și Vaslui rămân preponderent rurale, cu o economie bazată pe agricultură și un nivel scăzut de industrializare și servicii”, era de părere, într-un interviu pentru PressOne, Ana-Maria Icătoiu, expertă în fonduri europene. 

Apeluri de proiecte cu bugete de sute de milioane de euro 

Conform calendarului estimativ, în perioada exercițiul financiar 2021-2027, ar urma să fie lansate 45 de apeluri de proiecte. 

Până acum au fost deschise 13 apeluri de proiecte. Dintre acestea, o parte este reprezentată de proiectele începute în fostul exercițiul financiar, în Programul Operațional Regional, și care n-au fost finalizate. 

Pe lângă apelurile pentru proiecte fazate, mai există un apel cu un buget total de 600.000 de euro pentru cercetare și inovare, care se află în consultare publică la momentul scrierii acestui articol și care, conform calendarului publicat de ADRNE ar trebui să fie deschis pentru cei interesați începând cu luna septembrie. 

Un alt apel de proiecte cu un buget total de peste 55 de milioane de euro se adresează proiectelor de infrastructură verde și reducere a poluării, prin care ar putea fi finanțate proiecte de curățare a terenurilor insalubre sau împădurirea cu plante specifice locului.

Un altul ar urma să permită achiziționare de mijloace de transport electrice pentru transportul școlar sau digitalizarea unităților de învățământ. Bugetul acestui apel se ridică la 11 milioane de euro. 

Până la ora actuală, apelurile de proiecte cu cele mai mari bugete se adresează proiectelor de mobilitate urbană. Două astfel de proiecte adună peste 407 de milioane de euro pentru modernizarea și reabilitarea de drumuri județene, construirea de noi segmente de drum pentru conectarea de drumuri expres sau autostrăzi, precum și achiziționarea de materiale rulant electric și dezvoltarea de mijloace de transport alternative și nepoluante.

Ce se întâmplă în regiune nu se întâmplă și la centru 

Cu aceleași domenii prioritare de finanțare și bugete nu foarte diferite ca sumă, sunt experți care reclamă faptul că descentralizarea doar unui singur program de finanțare nu va rezolva problema inegalităților dintre regiunile de dezvoltare. 

„Eu pot să construiesc o școală prin POR, dar după aceea, dacă mai vreau bani pentru profesori, trebuie să scriu alt proiect, pe care îl finanțez din alt program. Probabilitatea să am o sinergie perfectă între două proiecte, cu două autorități de management diferite, e mică spre foarte mică. ”, e de părere Marin Florian, expert în fonduri europene. 

Asta pentru că prin programele regionale, acum descentralizate, pot fi finanțate, în cea mai mare parte, nevoi de infrastructură. Nevoile sociale, de educație și competențe, sunt în continuare la centru, la un minister. Ori, afirmă specialistul, există riscul ca fondurile să fie ineficient folosite pentru proiecte care să nu aibă continuitate la nivelul întregii regiuni, de vreme ce Agențiile de Dezvoltare Regionale nu au putere administrativă. 

Vestul României este, oricum, mult mai dezvoltat decât Nord-Estul, afirmă expertul. În cazul în care Agenția de Dezvoltare Regională Vest reușește să aibă mai multe proiecte, dar nu și suficiente fonduri, atunci regiunea Vest poată să muște din bugetul Nord-Estului, de exemplu. 

„Statul, ca să nu piardă banii, realocă de la Nord - Est la Vest. Însă logica fondurilor de coeziune, dacă ne uităm la POR, este să reducă inegalitățile. Ori dacă eu mă duc și finanțez tot acolo unde am proiecte, nu reduc nici o inegalitate, că zona respectivă oricum e mult mai dezvoltată”, e de părere Marin Florian, expert fonduri europene. 

Mai mult, finanțarea programelor regionale, susține acesta, nu ține cont pe deplin de nevoile de dezvoltare ale regiunilor și pe mixul economic existent și care ar putea sprijini dezvoltarea regiunii. 

„În Regiunea Nord-Est există industrie textilă, importantă din perspectiva economiei circulare și tranziție verde. Însă sectorul textile nu este finanțat într-o manieră în care să facă o diferență în regiune, adică să genereze creștere”, susține Marin Florian. 

Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Energy4Future”, co-finanțat de Uniunea Europeană. Uniunea Europeană nu este responsabilă de informațiile și opiniile exprimate în cursul acestui proiect și articol. Responsabilitatea pentru conținut aparține integral publicației PressOne.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€