Grupul civic care are grijă de parcul Cișmigiu: „Avem nevoie să reînvățăm să locuim în comunitate”

Ana Tepșanu

Colaborator

În vara lui 2016, doi tineri din București, Alex Oprița și Matei David, au hotărât să amenajeze curtea interioară a unui bloc din oraș. Blocul se afla în piața Valter Mărăcineanu, de lângă Cișmigiu, cea mai veche grădină publică din Capitală. 

Inițiativa a adunat un grup de vecini, oameni cu pregătire diversă (arhitectură, inginerie, antropologie, arte, programare, comunicare etc.), care au descoperit că împărtășesc o serie de valori și preocupări comune - de la întreținerea spațiilor verzi, la căutarea de soluții pentru mizeria de pe străzi sau pentru lipsa locurilor de parcare. 

Alături de ei, Alex și Matei au format Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu. „Avem nevoie să reînvățăm să locuim în comunitate, avem nevoie de apartenență și fețe cunoscute în cartier, avem nevoie să ne îngrijim de spațiul public așa cum facem și cu propria locuință”, explică Alex Oprița. 

Am stat de vorbă cu el despre puterea pe care o poate avea comunitatea, despre lucrurile pe care le-au realizat împreună, dar și despre proiectele în desfășurare și planurile de viitor.

***

L-am cunoscut pe Alex într-o zi însorită. Ne-am plimbat prin Cișmigiu. E un tip înalt, în ai cărui ochi se vede imediat cât este de atașat de parc. 

La urma urmei, e frumos să stai la soare pe o bancă, să fii înconjurat de copaci, iar privirile să-ți cadă pe un lac cu rațe; e liniștitor. E o activitate pe care o cauți în vacanțele din afara țării și pentru care invidiezi alte orașe, fără să-ți dai seama că, de multe ori, e nevoie de oameni dedicați care să se ocupe de locul respectiv, astfel încât să-și mențină serenitatea. 

Foto: Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu

Iar atunci când autoritățile par să nu-și facă treaba și-și pasează responsabilitățile de la unii la alții, când cei care ar trebui să se ocupe de copaci sau de păsări par să nu-și ia munca în serios, puterea unei comunități poate fi salvatoare.

Alex a reușit să adune la un loc o comunitate de oameni, și alături de ei să producă o schimbare, să pună lucrurile în mișcare și să comunice mai eficient cu autoritățile.

Cum arată cartierul ideal în viziunea unor experți? Comunitate, siguranță, accesibilitate și aer curat 

Cartierul în care avem locuința poate influența decisiv calitatea vieții noastre. Dar cum arată cartierul perfect? 

Cine și câte conducte magistrale a înlocuit în București? Situația comparativă a șantierelor, în mandatul lui Nicușor Dan

Ritmul în care administrația Bucureștiului înlocuiește conductele magistrale vechi din rețeaua primară de termoficare a crescut constant, în ultimii ani.Aflați cât mai e de lucru până când vom avea, în sfârșit, o rețea care să nu mai cedeze des și să nu ne mai lase în frig și fără apă caldă.

Povestea a început simplu, la scara blocului; de fapt, în imobilul în care locuiește încă din 2012. Și nu vorbim despre orice bloc din Capitală, ci de unul legat de o istorie culturală bogată a orașului.

2016 și o inițiativă distractivă între vecini

Alex locuiește în blocul Liric din București încă din 2012, pe vremea când era inginer. A renunțat la meserie când spiritul civic a răsunat mai puternic în el, iar în octombrie 2016, alături de Matei David, a plănuit o activitate între vecini, cu scopul de a amenaja curtea interioară a imobilului - „Pictăm zidul dintre oameni.”

A fost prilejul perfect pentru a se cunoaște unii pe alții, în jurul unor activități creative pentru copii, grădinărit, ba chiar un concert de muzică clasică și proiecții de filme documentare. Cei prezenți au fost implicați, alături de artistul Lucian Sandu Milea, și la un mural participativ, care prezintă istoria locului. 

Pe vremuri, în anii 1800, aici obișnuia să fie casa banului Costache Ghica, unde Societatea Filarmonică Română își desfășura activitatea. În salonul clădirii vechi, timp de 23 de ani şi-a desfăşurat activitatea Ateneul Român, până la deschiderea oficială din 1888. În palat a funcționat și Teatrul Liric, sub numele de Compania Opera Română, până când Opera Română, ca instituție independentă și finanțată de la buget, s-a deschis în 1921. Cel de-al Doilea Război Mondial a distrus bucata asta de istorie (eveniment care apare și în muralul din curtea imobilului), iar blocul Liric, cu forma lui de U și cele 220 de apartamente, a fost fondat între 1959 și 1961.

„În cadrul evenimentului, am distribuit un chestionar, să aflăm percepția vecinilor despre cum e să locuiască lângă Grădina Cișmigiu. Am aflat rapid, din răspunsurile primite, că indiferent de vârstă și ocupație au preocupări asemănătoare - întreținerea spațiilor verzi, reducerea poluării din oraș, zgomotul cauzat de activitățile publice care sunt organizate periodic în Grădina Cișmigiu, lipsa locurilor de parcare. Astfel, a prins rădăcini ideea formării unui grup civic în Cișmigiu”, explică Alex. 

De atunci și până acum, adaugă el, în inițiativă s-au implicat activ peste 50 de vecini din cartier, chiar dacă dinamica grupului și numărul celor implicați variază în funcție de proiectele aflate în derulare, cât și de timpul și energia celor care își asumă rolul de organizator comunitar.

Ce înseamnă un grup de inițiativă civică și un prim proiect de impact, „Grădina cu Oameni”

„Un grup de inițiativă civică este format din cel puțin 3 persoane care au un obiectiv comun. Majoritatea grupurilor de inițiativă civică din capitală nu sunt organizate juridic sub formă de ONG-uri, nu au angajați și sunt alcătuite din cetățeni care se implică voluntar, și își donează timpul și energia pentru a face din București un oraș bun trăit”, explică Oprița.

În prezent, există o rețea cu peste 20 de grupuri civice active în diverse cartiere din oraș, iar fiecare dintre ele are obiective clare care vizează creșterea calității vieții în cartierele în care activează: protejarea spațiilor verzi, reabilitarea urbană, prelungirea unor linii de transport în comun, oprirea unor construcții ilegale, aer mai curat, un spațiu verde îngrijit corespunzător, oprirea unor activități ale primăriilor care nu luau în calcul nevoile cetățenilor, locuri de joacă mai curate și multe altele.

În ceea ce privește Cișmigiul, odată ce grupul civic s-a format și echipa a început să aplice pentru finanțări, și chiar să le obțină, rotițele s-au pus în mișcare. Comunitatea s-a dezvoltat foarte puternic în perioada 2017 - 2022, când au lansat proiectul „Grădina cu Oameni.” Aventura, povestește Alex, a început în urma unui apel lansat de Fundația Comunitară București. 

În plan concret, a fost vorba despre un proiect de educație ecologică aplicată, în care au încercat să atragă atenția asupra necesității de a proteja ecosistemul Grădinii Cișmigiu și al zonelor adiacente. 

Grădina cu oameni. Foto: Sorin Lupșa

„Între 2017-2022, am organizat zeci de ateliere comunitare de peisagistică, de apicultură, de ecologie sonoră și de ornitologie, care ne-au ajutat să coagulăm o comunitate de bucureșteni de toate vârstele, care - de la mic la mare - au contribuit, învățat, grădinărit și s-au regăsit într-un grup cu valori similare privind participarea publică, protejarea patrimoniului și dezvoltarea sustenabilă a orașului”, spune el.

Proiecte conexe generate în lanț

O inițiativă colectivă bine gândită atrage după sine și diferite alte proiecte care o completează. Alex povestește despre cum Grădina cu oameni a fost un punct de plecare pentru alte proiecte interesante, cum ar fi grădinăritul în Rotonda Scriitorilor din Cișmigiu, în colaborare cu administrația parcurilor (ALPAB). Peste 100 de vecini de toate vârstele s-au mobilizat, au plantat flori și au întreținut spațiile verzi. 

Grădina cu oameni. Foto: Sorin Lupșa

„Acest efort colectiv nu numai că a îmbunătățit estetica parcului, dar a și întărit legăturile dintre comunitate și autorități, arătând puterea lui „împreună” pentru transformarea spațiilor publice”, spune Oprița.

Am fost cu el în grădina de la Blocul Liric, iar în gangul de acces am putut să citesc poezii semnate de Mugur Grosu:

„Uită ce-ai văzut 

până azi în oglindă

Lasă peretele să-ți curgă pe chip

până dimineață când în cuibul ferestrei

Vin să adoarmă toate planetele.”

Foto: Ana Tepșanu

Proiectul s-a numit „Poezia secretă”, parte din din seria de micro-intervenții urbane a TUMULT.space - practic, când intrai în gang se activau neoane speciale care scoteau la iveală versurile scrise cu vopsea „invizibilă.” 

O altă inițiativă care a urmat se numește Bloc.Unblock, unde Alexandra Mihailciuc și Andrei Tache de la Asociația Designers, Thinkers, Makers și Nod Makerspace au transformat scara centrală a blocului Liric și au adăugat cutii poștale noi, corpuri de iluminat, suporturi pentru plante, avizier etc., toate în timp ce o echipă de studenți antropologi a sondat percepția locatarilor asupra spațiului comun și locuirii la bloc.

Scara centrală a blocului Liric. Foto: Asociația Designers, Thinkers, Makers

Alex mi-a arătat și compostorul montat în curtea blocului, mi-a explicat cum funcționează și cum vor folosi prima tură de îngrășământ pentru a pregăti grădina pentru iarnă. A verificat pubelele de gunoi, a găsit aruncați doi cartofi dulci și două borcane expirate de mazăre, le-a luat și le-a folosit la compost. Toți vecinii se pot implica în asta, ba chiar și oamenii din cartier. 

Compostorul de la Blocul Liric: Foto: Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu

N-au lipsit nici panourile solare, amenajarea unui spațiu pentru bicicletele vecinilor din bloc, cât și atelierele de grădinărit și reciclat de mobilier din revitalizarea spațiului.

Provocări mari și mici: „Prea mult entuziasm poate ucide cele mai bune intenții”

Chiar dacă puterea unei comunități poate suna idilic, demersurile de acest fel nu sunt lipsite de provocări. Alex pune pe listă menținerea implicării constante a membrilor. „Deși acționăm ca voluntari, în contextul în care membrii grupului deja au vieți personale și profesionale dinamice, uneori nevoile comunității devin presante. Cu experiența actuală, știm ca fără o dozare corectă a implicării, proiectelor, eforturilor, lucrurile tind să nu funcționeze pe termen lung. Ne dăm seama că prea mult entuziasm poate ucide cele mai bune intenții. Nu este suficient doar să vrei să faci, ci e nevoie să și stabilești reguli de funcționare pe termen mediu și lung, ca să nu ajungi la burnout”, spune el.

Comunitatea formată, care include bucureșteni din toate domeniile și de toate vârstele, nu poate ajunge mereu la un numitor comun, iar atunci soluția este întoarcerea la valorile de bază, de la ocrotirea bio-diversității și promovarea unor practici ecologice sustenabile, la participarea publică și dialogul cu autoritățile. 

Foto: Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu

„O altă provocare este și faptul că în România nu există o cultură a faunei și florei suficient de dezvoltată, oamenii nu înțeleg că păsările, precum rațele sau lebedele nu se hrănesc cu pâine, iar dacă îi atenționăm se supără și cred că li se îngrădește o „libertate”.

Oamenilor le e greu să înțeleagă că fiecare dintre noi are o responsabilitate pentru a întreține parcul și respecta un set de reguli. Cu mici excepții, încă domină «așteptarea» ca statul să facă ceva, la scară largă lipsește inițiativa de a schimba în bine și îngriji spațiul public”, adaugă Alex.

În cele din urmă, comunicarea cu autoritățile, subliniază el, dialogul constant cu acestea, cât și înțelegerea modului prin care ele pot răspunde nevoilor identificate în comunitate sunt obiective vitale.

„Ne dorim ca autoritățile să fie și mai deschise către experți și comunitate; unii oferă soluții viabile, ceilalți sunt beneficiari și păstrători. Ne dorim ca tot mai mulți oameni din administrația publică și societatea civilă să înțeleagă că este nevoie de răbdare și un dialog onest pentru a găsi împreună cele mai bune soluții și a decide modul în care Cișmigiul și Bucureștiul se dezvoltă. Avem nevoie să regândim relația disfuncțională care există între administrație și cetățeni, să înlocuim conflictul cu un sistem colaborativ de co-guvernare”, mai spune Alex Oprița.

Scara centrală a blocului Liric. Foto: Asociația Designers, Thinkers, Makers

„Administrația se mândrește că se consultă cu cetățenii”

Apropo de discuțiile cu autoritățile, Alex spune că grupul civic a reușit să clădească o platformă pentru a discuta împreună problemele din cartier, dar și pentru a putea propune soluții pentru îmbunătățirea calității locuirii și a spațiului public. În principiu, adaugă, inițiativele lor sunt primite și validate în spațiul public. 

„Administrația se mândrește că se consultă cu cetățenii. Din păcate, sistemul încă funcționează disparat, iar realitatea este că uneori instituțiile sunt rigide și lipsite de capacitatea organizațională pentru implementa bune practici de îngrijire sustenabilă a spațiului public. Nu mereu am fost mulțumiți de rezultatele din teren ale dialogului purtat cu administrația, însă uitându-ne în urmă am obținut câteva victorii majore. 

Foto: Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu

Este nevoie ca autoritățile publice să angajeze specialiști și manageri competenți, care să aducă o viziune nouă, axată pe sustenabilitate. Mai mult, deciziile lor trebuie respectate și susținute de aparatul primăriilor, Consiliul General și consiliile locale, fără ca fiecare proiect major de interes public să fie politizat”, susține el.

„Tot noi am reușit să convingem ALPAB să renunțe la păsările exotice care erau chinuite în țarcuri (păuni, rațe exotice, lebede) și neîngrijite corespunzător. De câțiva ani încoace au început să se facă investiții, problema e că nu mereu la calitatea pe care ne-o dorim și în ordinea firească”, continuă activistul.

Oprița spune că doresc să mențină un dialog constant cu autoritățile, deși, din păcate, cel avut în ultimul an cu conducerea ALPAB a suferit. 

„Multe dintre obiectivele asumate împreună nu au fost respectate, uneori am fost amânați sau păcăliți. Deși în mod cert ne dorim binele Cișmigiului, încă nu avem viziune comună pentru a planifica și realiza intervențiile într-un monument istoric”, continuă, în timp ce-mi arată copaci care au avut de suferit din cauza lipsei de specialiști. 

Alex Oprița. Foto: Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu

„Nu mai vrem să vedem scurtături procedurale și cârpeli, așa cum s-a petrecut la restaurarea aleilor, montarea sistemului de irigare sau plantările de arbori realizate toamna trecută. Ne dorim intervenții de calitate, iar pentru asta e nevoie de o documentare și planificare temeinică”, adaugă Alex. 

Toate reușitele sunt o urmare a sprijinului comunității, în colaborare cu administrația publică, iar dorința de a deveni un factor important în luarea deciziilor care afectează comunitatea primează. 

„Ne dorim un sistem de co-guvernare al spațiului public pe care îl locuim. În același timp, este important să putem accesa resurse acolo unde este nevoie de ele, iar în acest scop, avem în vedere aplicarea la noi granturi pentru a atrage expertiza care ne lipsește și a sprijini reabilitarea Cișmigiului”, subliniază el.

„Cișmigiul suferă”

Cișmigiul e o zonă frumoasă din oraș, iar oamenii care locuiesc aici apreciază cât de important este să aibă un parc aproape, într-o zonă centrală, bine conectată la transportul în comun. Problemele rămân, însă: curățenia, gestionarea deșeurilor, întreținerea spațiilor verzi și parcarea haotică a mașinilor. 

„Pentru a asigura sustenabilitatea acestui proces, după 8 ani de voluntariat de la înființarea grupului civic, ne gândim serios să profesionalizăm serviciile de organizarea comunitară și să trecem la următorul pas, înființând o asociație care să funcționeze ca un centru civic. Vestea bună e că noi nu plecăm nicăieri. Aici locuim, iar probleme parcului sunt și problemele noastre”, spune Alex Oprița.

Grădina cu oameni. Foto: Sorin Lupșa

Pași au fost făcuți, dar schimbarea vine încet. Este nevoie de mai multe resurse umane și materiale pentru reabilitarea patrimoniului construit și vegetal al acestei grădinii istorice. Pe partea de patrimoniu, investițiile au început să apară, de la faptul că Podul Mare a fost reparat, la schimbarea locurilor de joacă, dar și a aleilor. 

„Însă în ceea ce privește vegetația, se observă ușor că Cișmigiul suferă, că și-a pierdut etajul intermediar format din plante perene și arbuști, că mulți dintre arbori sunt bolnavi și nu primesc grija de care au nevoie. Calitatea lucrărilor prestate în Cișmigiu este afectată de lipsa de specialiști din cadrul ALPAB. Instituția care se ocupă de administrarea majorității parcurilor din București are angajați doar 1-2 peisagiști și niciun expert în patrimoniu, iar această disfuncționalitate structurală se reflectă în modul în care sunt realizate și monitorizate lucrările de reparații și îngrijire a spațiilor verzi”, spune Alex.

„Societatea civilă, principalul aliat al mișcării pentru protejarea mediului”

Alex Oprița spune că spațiile verzi din București sunt limitate în percepția publică la parcuri, Delta Văcărești și Pădurea Băneasa. „Mulți oameni uită însă de grădina din fața blocului, de aliniamentul de arbori din cartier sau zonele naturale urbane existente în interiorul Capitalei. Faptul că nu le percepem, nu înseamnă că acestea nu există și că nu au un potențial uriaș pentru a crește calitatea locuirii și reziliența climatică din mediul urban”, crede el.

L-am întrebat cum vede viitorul spațiilor verzi din oraș și mi-a povestit despre cum în peisagistica europeană se vorbește de conceptul „3-30-300” pentru a măsura cât de verde este cartierul în care locuiești -  3 este numărul minim de arbori care trebuie să fie vizibili de acasă, 30% este procentul minim de suprafață umbrită în cartier, iar 300m este distanța maximă până la cel mai apropiat spațiu verde de casă. 

Mi-a vorbit și despre cum viitorul naturii din oraș depinde de Parlamentul României și de două proiecte de lege extrem de importante - Codul Urbanismului și revizuirea Legii spațiilor verzi. 

„Deși pornesc de la intenții pozitive ale asociațiilor profesionale de arhitecți, urbaniști și peisagiști, ambele proiecte de lege au fost asaltate de amendamente nocive în Comisia de Mediu și Comisia de Administrație Publică din Camera Deputaților. Se fac presiuni uriașe din partea AREI — asociația dezvoltatorilor imobiliari — pentru ca terenurilor private încadrate ca spații verzi în documentațiile de urbanism să le poată fi schimbată destinația și să devină construibile. Dacă aceste modificări vor fi votate în plenul Camerei Deputaților, Bucureștiul riscă să piardă peste jumătate din zonele verzi existente, în ciuda argumentelor exprimate de către experți, societatea civilă, organizații profesionale și activiști de mediu”, susține el.

Grădina cu oameni. Foto: Sorin Lupșa

Societatea civilă s-a dovedit principalul aliat al mișcării pentru protejarea mediului, mai ales că, de-a lungul timpului, grupurile civice și ONG-urile de mediu au fost implicate în mod activ în campanii de advocacy pentru protejarea naturii urbane, pentru monitorizarea și reducerea poluării aerului, pentru asigurarea unui cadru legal care să prioritizeze interesul public la un mediu curat, așa cum prevede articolul 35 din Constituția României.

Mai ales în București, încheie Alex, activitatea civică devine din ce în ce mai prezentă, cum e și firesc, în condițiile în care cartierele se aglomerează, iar calitatea vieții scade. 

„Oamenii ies și intră greu înapoi spre casă, copiii nu au unde să petreacă timp în natură sau prin cartier, micile afaceri sunt imposibil de susținut. Zgomotul devine insuportabil, uzura psihică e la cote mari.

Avem nevoie să reînvățăm să locuim în comunitate, avem nevoie de apartenență și fețe cunoscute în cartier, avem nevoie să ne îngrijim de spațiul public așa cum facem și cu propria locuință.” 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€