GRAFICE. Cât de „bine” arată campania de vaccinare a domnului Cîțu

Adrian Mihălțianu

Publisher

Una dintre apucăturile guvernelor pedeliste și pesediste a fost deformarea realității pentru a se potrivi propriilor interese. În special în ultimii ani, oficialii PSD ieșeau în valuri-valuri să ne explice cum ceea ce vedem cu propriii ochi nu este ceea ce pare, e cu totul altceva. Până la urmă, toată această pânză de minciuni n-a fost suficientă pentru a-i păstra la guvernare.

Iată că ștafeta a fost pasată către PNL, în speță către actualul premier, venit din societatea civilă care reproșa PSD-ului fix aceste apucături. Ce ne spune astăzi premierul Cîțu?

Care este, însă, realitatea? Numărul celor nou-vaccinați a scăzut accentuat în ultima săptămână, poate tocmai ca răspuns la relaxarea rapidă și în bloc a măsurilor destinate să-i apere pe români de ei înșiși. Sau, și mai probabil, ca efect al declarațiilor tot mai triumfaliste venite din partea premierului, care dau senzația că am ieșit deja din criza medicală.

Nu am ieșit. Suntem departe, din păcate, de așa ceva. Iar deformarea realității de dragul câștigării luptei interne din partid nu-i va aduce premierului decât probleme.

Iată ce ne spun graficele, culese de Ourworldindata din sursele oficiale ale fiecărei țări:

România stă foarte bine la numărul de vaccinați complet

Premierul are dreptate, deocamdată, în privința numărului de vaccinați complet (cu două doze pentru Pfizer, Moderna sau Astra Zeneca și cu o singură doză Johnson & Johnson). Dinamica vaccinării în primele luni ale anului a fost foarte bună în România, țara noastră începând mai rapid și mai coerent vaccinarea decât majoritatea țărilor europene.

România stă foarte prost la procentul total de vaccinați

Când vine vorba însă de procentul total de vaccinați, situația se schimbă dramatic. România se află la coada clasamentului regional (nu am extins analiza la întreaga Europă, dar lucrurile nu s-ar modifica chiar și așa). De reținut, în urma studiilor extensive făcute în Israel și în Marea Britanie, că și o singură doză de vaccin duce la scăderea rapidă a infecțiilor și mai ales a spitalizărilor. În plus, au efecte chiar și împotriva variantei indiene, deși nu la fel de mari.

„Nouă cine ne plătește pensia?” Două potențiale soluții

În România și Europa de Est, scepticismul legat de viabilitatea sistemului public de pensii este în creștere, în special în rândul tinerilor, din cauza problemelor demografice și a creșterii speranței de viață.

Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran

325 de posturi au fost aruncate pe piață la începutul lunii septembrie 2024 și candidații s-au înghesuit să-și depună dosarele. Paradoxul închiderii minelor din Valea Jiului e că e nevoie de oameni în subteran.

De ce pierde România cursa vaccinării

Care este cauza rămânerii pe penultimul loc în privința procentului de vaccinați cu măcar o doză? Simplu, pentru că în ultima lună campania de vaccinare nu a reușit să atragă suficient de multe persoane noi.

Avem încă numere mari de vaccinați pentru că se fac dozele de rapel. Graficul de mai jos arată că marja de creștere a numărului total de vaccinați cu două doze este mult mai mică în privința României.

Numărul celor vaccinați este în scădere abruptă

În România, în locul unei dinamizări a campaniei de vaccinare, singura care ne-ar putea duce la 70% vaccinați la începutul toamnei, când se așteaptă al patrulea val epidemic, evitabil prin imunizarea populației, numărul de doze administrate la 100 de oameni a intrat pe o curbă descendentă. Dacă aceasta se va menține, nu vom rata doar obiectivul de 5 milioane de vaccinați la 1 iunie, cum promisese premierul, ci și procentul vital de vaccinați la începutul toamnei.

Eșecul campaniei de vaccinare din România e responsabilitatea directă a comunicatorilor oficiali

Până la mijlocul lunii februarie, România se afla pe primele locuri din Europa în privința vaccinării populației, atât cu o doză, cât și cu două doze raportat la populație. Din acel moment, a început să piardă teren în fiecare săptămână, iar astăzi se află la coada clasamentului european, doar Bulgaria stând mai prost decât noi.

În plus, dacă ne uităm la plutonul țărilor sud-estice, el este foarte strâns și are aceeași dinamică. Prin comparație, curba României se aplatizează și pierde teren pe zi ce trece, rămânând mult în urma vecinilor săi.

A declara, în acest context, că avem o campanie de vaccinare care merge foarte bine înseamnă să dezinformezi cu rea voință. Nu este un lucru ieșit din comun pentru un politician, dar este un lucru foarte trist pentru un premier care a promis transparență dar a demis un ministru tocmai pentru că forța transparența.

În plus, este contraproductiv. Oamenii ar trebui să înțeleagă că situația din România se poate schimba oricând. Un nivel de 25% al celor vaccinați nu este suficient, în sine, pentru a preveni o vară plină de morți inutile, așa cum am avut anul trecut, când mortalitatea în România a depășit normalul, în timp ce restul Europei a luat o gură de aer.

Datorită măsurilor drastice de la începutul lui 2020, țara noastră a reușit să evite un exces de mortalitate în primăvară, dar în schimb a fost mult deasupra celorlalte țări din regiune pe parcursul verii. Valul doi din toamnă a dus la zeci de mii de români care au murit prematur, mult în exces față de media ultimilor ani, chiar dacă nu s-au atins extremele din alte țări ale regiunii (Bulgaria, Slovenia, Cehia, Polonia).

Nu avem încă datele din aprilie și mai, dar ele nu vor arăta prea bine pe acest grafic al vecinilor României. Diferența dintre țările estice și țări precum Italia, Franța și Germania s-a inversat în toamnă - dacă în primăvara lui 2020 aveam valuri mari de mortalitate în exces în aceste țări, finalul anului a făcut ravagii în țările estice.

Deși România n-a înregistrat cele mai mari extreme, tot și-a arătat limitele sistemului medical - cel care a făcut diferența, în cele din urmă. Să te lauzi cu rezultatele economice, în acest context, arată și o lipsă acută de empatie față de uriașa dramă umană a celor circa 50.000 de români morți prematur (fie din cauza Covid, fie din cauza lipsei de tratament a unor boli cronice).

Următoarele trei luni vor fi decisive pentru evitarea unor noi restricții la final de an.

Putem spune, într-adevăr, că de acum încolo singurii care vor mai fi expuși îmbolnăvirii grave și morții din cauza Covid vor fi cei care vor refuza să se vaccineze (și câteva excepții nefericite, în privința celor foarte puțini care nu dobândesc răspuns imun nici în urma vaccinării).

Putem spune, de asemenea, că responsabilitatea cade, de acum încolo, pe umerii lor. Chiar nici nu ar mai trebui să închidem economia sau școlile din cauza celor care au deja la îndemână o metodă de a preveni îmbolnăvirea gravă, dar refuză să o primească. Din acest punct de vedere, cele câteva mii sau poate zeci de mii de morți premature care vor urma nu vor mai putea fi aruncate integral pe spatele autorităților.

Dar datoria unui premier este să și educe, să ducă mentalul colectiv spre un grad mare de conformare la acele norme care clădesc o societate civilizată. În acest context, comunicarea triumfalist-libertariană a premierului este un dezastru.

România nu are nici pe departe o populație suficient de bine educată și de matură din punct de vedere democratic pentru a lăsa garda jos. Dacă tot au fost eliminate restricții care oricum abia au funcționat, ar fi de sperat ca premierul Cîțu să se privească un pic în oglindă și să-și dea seama că are pe umeri responsabilitatea directă pentru eșecul campaniei de vaccinare începute bine astă iarnă.

De modul în care va comunica în săptămânile care urmează va depinde viața a zeci de mii de concetățeni, care au nevoie doar de puțin ajutor să înțeleagă necesitatea vaccinării, și că relaxarea nu înseamnă că pandemia a trecut și că nu-i mai amenință.

Nu e încă totul pierdut. Depinde doar dacă-și va schimba discursul.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€