Grădina de la Giverny, capodopera lui Claude Monet

Lucian Muntean

Redactor

Locomotiva cu aburi șuieră înainte să oprească în gară. Pe geamul trenului se vede un peisaj idilic, cu case din cărămidă și grădini înverzite. Acest tablou în mișcare, aflat pe malul Senei, în Normandia, înfiripă un gând în mintea călătorului: „Oare cum ar fi să trăiești aici?”

Cel care privește este pictorul Claude Monet, iar ceea ce vede este satul Giverny, situat la 80 de kilometri nord-vest de Paris.

1883 este anul în care Claude Monet închiriază o casă la Giverny, unde va trăi împreună cu familia sa în următorii 43 de ani, până la moartea sa, în 5 decembrie 1926.

În 1890, când situația materială îi permite, Monet cumpără o mică proprietate, formată dintr-o casă cu fațadă de cărămidă roșie, cu arhitectură specific normandă, și o grădină.

Grădina

Pasionat de botanică, Monet schimbă radical grădina casei, în care se cultivau doar legume. Planul său e să creeze un nou peisaj, cu elemente diverse. Păstrează doar doi dintre pinii existenți. Plantează pomi fructiferi și varietăți de arbori ornamentali, dar și trandafirii agățători care creează bolți peste aleile grădinii.

Flori de toate soiurile împânzesc locul − maci, iriși, azalee, narcise, lalele și felurite specii exotice. De primăvara până toamna târziu, toate acestea compun un mozaic multicolor.

Grădina, care se întinde pe aproape un hectar, este numită Clos Normand.

La 10 ani după stabilirea la Giverny, Monet mai cumpără o parcelă din apropiere. Pe acest teren, străbătut de un pârâiaș care se varsă în Epte, afluent al Senei, Monet amenajează un mic lac artificial.

Inițial, vecinii se împotrivesc, temându-se că acele plante ciudate, nemaivăzute până atunci, ar putea otrăvi apa care ajunge la ei și pe care ei o folosesc să ude zarzavaturile.

Fascinat de arta japoneză, Claude Monet construiește peste lac un pod arcuit, străjuit de ghirlande de glicină violet, după cum reiese din fotografiile de epocă.

Luciul apei este invadat de nuferi, iar malurile – de trestii, iriși și pâlcuri de bambus, formând Grădina japoneză.

Pictura impresionistă

Grădina se îmbogățește cu plante rare și scumpe, iar Claude Monet le mărturisește unor prieteni cu care împărtășește această patimă: „Toți banii mei intră în această grădină… sunt un prădător!”. 

Legăturile chimice, sociale, artistice și conceptuale ale industriei chimice din România, într-o expoziție ce vine de la Timișoara la București (P)

Al treilea capitol al programului Design Signals - după automotive (2023) și textile (2024) - îi e dedicat și ajunge la București, la Bucharest Design Festival, între 28 mai și 21 iunie. Am vorbit cu Oana Simionescu, directoarea FABER, despre ce s-a întâmplat în treizeci de ani de industrie chimică românească, de ce statul e „marele absent și marele prezent", și ce mai poate face designul cu o industrie care pare că a rămas în urmă.

De la „plecăm azi“ la „avem asigurare?” Cum se schimbă vacanțele în cuplu când apar copiii (P)

Georgiana și Ionuț sunt doi părinți din București, cu doi băieți de 3 și 5 ani. Experiențele lor, prezentate în acest material, construiesc o realitate pe care mulți părinți o împărtășesc, dar o descoperă pe parcurs: în vacanțele de familie, protecția e o necesitate care aduce liniște. 

Concepută cu atâta pasiune și tenacitate, Clos Normand ajunge să fie considerată capodopera artistului. Pe parcursul a patru decenii, acest spațiu paradisiac creat în armonie cu sensibilitatea artistului devine sursă de inspirație pentru numeroase picturi, realizate în atelierul de lângă casă.

Inconfundabilele serii de tablouri de la Giverny – cu nuferi și reflexii pe luciul apei, cu iriși, cu podul japonez și sălcii plângătoare – sunt azi comori ale unor mari muzee de artă din lume sau ale unor colecții private, fiind emblematice pentru stilul impresionist fondat de Monet.

Celebre sunt cele patru lucrări cu nuferi pe care Monet le-a oferit statului francez ca simbol al păcii, după armistițiul din 11 noiembrie 1918. Artistul le-a gândit special pentru a fi expuse într-un spațiu oval, panoramic, la Muzeul Orangerie din Paris, inaugurat în 1927, la doar câteva luni după moartea sa.

Colonia

După ce Monet s-a instalat la Giverny, și alți pictori au venit să lucreze aici, în special în timpul verii petrecându-și aici mai ales verile. Printre ei, Willard Metcalf, Louis Ritman, Theodore Wendel, John Leslie Brec și Theodore Earl Butler. Acesta din urmă s-a căsătorit cu fiica vitregă a lui Monet.

Proprietatea de la Giverny, care include casa, atelierul și grădina, a fost moștenită de Michel, fiul lui Monet. Acesta a murit în 1966, dar a lăsat-o prin testament, sub formă de donație, Academiei de Arte Frumoase.

După un amplu proces de restaurare, proprietatea de la Giverny a fost deschisă publicului ca muzeu începând din 1980, când a fost înființată Fundația Claude Monet.

Atelierul găzduiește acum colecția de stampe japoneze care i-a aparținut lui Monet, iar grădina a fost reamenajată așa cum era inițial.

Astăzi, la Giverny ai ocazia să vezi locuri și detalii pe care le regăsești în picturile lui Monet, ca și cum ai călători în timp, la începutul secolului XX.

O galerie foto cu grădina de la Giverny: