Furia și empatia: cine profită de pe urma protestelor de azi noapte

Adrian Mihălțianu

Publisher

Bucureștenii care nu stau în centrul orașului s-au trezit mirați să audă și să vadă că vreo mie de oameni au demonstrat azi-noapte pe Magheru (și Bălcescu) pentru libertatea absolută de a-i îmbolnăvi pe ceilalți.

Deși unii ar fi dorit o intervenție în forță a jandarmilor (curios, o parte dintre ei sunt printre cei bătuți de aceiași jandarmi pe 10 august), din fericire autoritățile au decis că e mai bine să-i însoțească doar pe protestatari și să ia, dacă e cazul, măsuri ceva mai târziu. În definitiv, amenzile pot veni și acasă.

Sigur, scenele s-au repetat, la scară mai mică, și în alte orașe din România. Interesant, inclusiv în unele, precum Brăila, în care timp de trei decenii n-ai prea văzut manifestații pentru libertate, democrație, de-astea.

Până la urmă, sunt de condamnat acești oameni care ies pe stradă pentru libertatea lor? Cu ce sunt diferiți de cei care au blocat zile întregi piața Victoriei, împotriva PSD? Și, mai ales, cine profită?

Răspunsul la prima întrebare se află foarte ușor, dacă vreunul dintre ei ar binevoi să ajungă la un ATI plin de oameni care se sufocă și trec prin dureri atroce, specifice cazurilor grave de Covid. Unii dintre ei vor și ajunge acolo, nu neapărat în urma manifestației în aer liber de azi noapte, ci pentru că nici în restul timpului nu iau nicio măsură de protecție. Mă tem că și atunci vor nega realitatea unei boli care lovește dur și ucide des.

Cât timp nu se protejează, ajung să se infecteze și pe ei, și pe alții - părinți, bunici, prieteni. Lipsa lor acută de empatie este fix motivul pentru care secțiile de Covid sunt pline din nou, în contextul în care tulpina britanică de virus, mult mai contagioasă, s-a răspândit mult mai ușor și mai rapid decât cea originală.

Manifestanți cu ocazia protestului contra măsurilor anticovid, 28 martie 2021. Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Cu ce sunt diferiți de cei care au ieșit de zeci de ori pentru apărarea democrației în ultimii ani? Răspunsul se află tot în ce s-a întâmplat pe 10 august 2018. În timp ce 95% dintre manifestanți erau pașnici, vreo 5% veniseră acolo doar pentru a se bate cu jandarmii. Că au făcut-o din inițiativă proprie sau coordonat, asta e mai puțin important, efectele s-au văzut: au fost folosiți drept pretext pentru a dispersa violent o manifestație eminamente pașnică.

Primii manifestau pentru a trezi o țară întreagă încremenită într-o nepăsare care punea în pericol însăși democrația. Ultimii manifestează pentru dreptul de a nu le păsa de ceilalți, într-un context în care peste o sută de români cad secerați pe zi de o boală nouă. Modul dezgustător în care s-au comportat la Galați spune totul despre ei.

Dacă ne uităm atent pe imaginile video de aseară, vedem că peste 90% (poate chiar peste 95%) dintre manifestanții din București erau bărbați tineri. Interesant e cum au ajuns ei acolo, coordonat, ca la un semn. Să fie oare aceiași de care vorbeam mai sus? Oamenii din galerii? Vom afla curând.

Dar dacă doamna avocat Șoșoacă a reușit să scoată galeriile pe stradă, atunci am două nedumeriri: a pierdut domnul George Simion controlul asupra șefilor de galerie în favoarea avocatei extremiste? Sau, dacă nu l-a pierdut, oare tot baletul ăsta cu excluderea avocatei e doar de ochii lumii?

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Manifestanți contra măsurilor anticovid la București, 28 martie 2021. Foto: Cristina Foarfă

Cine profită?

Profită în primul rând cei care vor să vadă sufocate din fașă timidele încercări de reformă a statului începute de noua guvernare. Nu că actualul guvern nu le face treaba ușoară, cu toate bâlbele de comunicare, cu măsuri aiuristice și cu lipsa de unitate și de coeziune internă.

Profită televiziunile care umflă acest fenomen la nesfârșit, trecând cu vederea faptul că nu vorbim de o reală mișcare de masă, ci de una injectată picătură cu picătură în mentalul colectiv. Profită și toți cei cu dosare penale pentru corupție, care așteaptă disperați ca acest guvern să eșueze, iar ei să revină la putere. Și profită și susținătorii lor din exteriorul României, ușor de identificat după aplauzele din Sputnik și alte media similare.

Demonstranții din noaptea de 28 spre 29 martie erau în proporție mare bărbați tineri. Foto: Cristina Foarfă

Cum poate fi prevenită transformarea într-un fenomen de masă a acestor manifestații coordonate? Dacă înțelegem că lipsa lor de empatie, generatoare de frustrări și de furie, este pusă în oglindă cu lipsa de empatie percepută din partea guvernanților.

Lipsa de empatie a oamenilor furioși se poate combate tocmai prin comunicare empatică și printr-o unitate a mesajelor care vin dinspre Guvern. Prin măsuri coerente, explicate fiecare în parte detaliat, nu aruncate în spațiul public pe un ton răstit și apoi retrase în funcție de tot felul de recalculări meschine.

Din păcate, deși multe dintre măsurile luate sunt bune sau similare celor luate în Vest, Guvernul dă impresia de haos, vorbește cu noi pe voci disonante, mereu paternalist, iar personajele lăsate în continuare la butoane, precum Arafat, sunt deja lipsite de orice simpatie populară.

Și tonul ăsta nu se rezumă doar la Guvern, nu, de el s-au molipsit și unii dintre noii primari, care vor să fie eficienți și să se miște rapid, așa cum au învățat la corporație, dar uită că administrația publică din România cere alt tip de comunicare dacă vrea să reușească. Fără a-ți atrage de partea ta comunitatea nu poți, pur și simplu, să-i ceri să se schimbe. E exclus.

Manifestanții contra măsurilor anticovid de la București au purtat steaguri ale României și Moldovei, icoane și mesaje antiguvernamentale. Foto: Alex Nicodim / Inquam Photos

Ar fi extrem de trist ca lupta contra celei mai grave pandemii cu care s-a confruntat România ultimilor 100 de ani, una care a ucis deja, direct și indirect, peste 42.000 de români în plus față de un an normal, să fie pierdută din cauza lipsei de empatie, a lipsei de coerență și a lipsei de comunicare.

Șoșoacă și compania știu pe ce butoane să apese (iar noi vom arăta în curând și cine apasă pe butoanele lor).

Explicați-ne, domnilor și doamnelor de la guvernare, de ce e luată fiecare măsură în parte. Nu vă mai grăbiți să dați interdicții noi cât timp nu faceți testare masivă și izolarea focarelor reale (chiar, de ce a fost nevoie de un an de zile să se intervină în cluburile despre care se știa că dau petreceri masive?).

Nu vă mai grăbiți să ne certați de la înălțimea birourilor, coborâți de acolo în piețe și pe străzile orașelor, vorbiți cu oamenii, fiți empatici, faceți tot ce puteți pentru a câștiga de partea binelui un organism social extrem de stresat, aflat la limita ruperii din punct de vedere psihic.

Altfel, tare mă tem că sausage festul de azi noapte e doar o mică gustărică pentru o turnură violentă de masă în următoarele luni. Ceva dospește în subteranul României. Se organizează, se coordonează și câștigă adepți tot mai mulți. Furia e un catalizator folosit de toți extremiștii din istorie, iar succesul e asigurat.

A spera că poți gestiona treaba asta doar de la televizor și prin măsuri dure e nebunie pură. Poate ne trezim și noi, măcar în ceasul al doisprezecelea.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€