Sute de mii de români protestează în ultimele zile în zeci de oraşe ale ţării. Foto: Raul Ştef

Frumoșii nebuni ai micilor orașe

În marile orașe, energia străzii e copleșitoare. Tinerii din București, Timișoara sau Cluj au oferit miercuri noaptea o reprezentaţie de forță.

Am încercat să aflăm cum protestează oamenii în orașele mici sau în fiefurile PSD, acolo unde majoritatea privește speriată, cu storurile trase, o mână de „strigoi” care tulbură liniștea nopții.

La Buhuși, Bârlad sau Alexandria sunt oameni care vibrează la fel de mult la evenimentele începutului de februarie. Umorul nu-i părăsește nici măcar atunci când sunt scuipați sau batjocoriți. Dar, cel mai important, știu să discearnă între bine și rău, între adevăr și neadevăr.

Ei sunt cei care nu vor să-i lase singuri pe oamenii orașelor mari.

Filosoful din Bârlad, aproape să fie linșat: „Pliacî, uei, prostuli, acasî!”

Miercuri dimineaţă, Constantin Ilaș (46 de ani) a ieșit singur la protest în centrul târgului vasluian Bârlad.

A așteptat preț de 30 de minute apariția concetățenilor săi. Nimeni nu i s-a alăturat. Apoi, s-a gândit că ar trebui să-și semnaleze prezența.

A intrat în librărie, a cerut o bucată de carton, a cumpărat un marker și și-a trecut pe curat convingerile:

„Stop furtului cu legea în mână!”

S-a postat relaxat în fața Primăriei. L-a salutat pe fostul profesor de filosofie și senator PSD, Popa, intrat în FSN după Revoluție, și i-a cerut să i se alăture. Argumente?

„Ați văzut ce ați cauționat în ’90, când ați intrat în FSN? Ați văzut pe cine ați legitimat și acum? Asta i-am spus eu, dar domnul Popa a intrat imediat cu discursul de Antena 3 și România TV, așa că mi-am cerut scuze că l-am abordat și l-am lăsat să plece, să se ducă-n treaba lui.”

Profesorul de filosofie Constantin Ilaș din Bârlad.

Și Ilaș e filosof.

Predă Antropologie politică, Istoria ideilor politice antice și medievale sau Instituții politice europene la Universitatea „Petre Andrei” din Iași.

Doctoratul l-a obținut în 2009, cu teza „Friedrich Nietzsche și metafizica modernă”.

„L-am avut în comisie pe domnul Ciprian Mihali. Sunt gata să v-o pun la dispoziție ca să-i testați autenticitatea.”

Ilaş face naveta la Iași când are cursuri, iar în rest locuiește în Bârlad, un fief al PSD.

Cum se simte un filosof la Bârlad?

„Cum se simte orice om de pe scoarța Pământului, așa se simte. De exemplu, Heraclit se simțea bine lângă un cuptor”, râde Constantin Ilaş.

În dimineața zilei de miercuri, 1 februarie, lângă el a mai apărut totuși un protestatar.

Filosoful l-a privit cu nedisimulată admirație. Mesajul său „avea cârlig la  toate pensionarele care treceau în zonă”.

„Numai dracul dă legi noaptea – așa scria, un mesaj superb din punct de vedere creștin”, a fost de acord Ilaș.

Al doilea protestatar din Bârlad.

Mai târziu, cunoscătorul căilor pe care pare a acționa diavolul a trebuit să meargă la toaletă, iar profesorul Ilaş a rămas din nou singur.

Dar cu două pancarte.

A fost acostat de „doi cetățeni români de etnie rromă”.

Unul i-a rupt bannerul cu „mesajul cu cârlig” și s-a apropiat amenințător.

„Pliacî, uei, acasî, uei, prostuli, uei, ci stai aișea? Du-ti, uei, acasî, uei! Iohaniștilor, sorosiștilor, ungurilor…”

„Voiau să mă linșeze. E exact reacția pe care o au unii în fața unui discurs diferit de-al lor”, crede profesorul de filosofie.

Ilaș a scăpat doar după ce a sunat la 112, i s-a făcut legătura la secție și l-a pus pe poliţist pe speaker. Acesta l-a invitat ceremonios la secție, să facă o plângere, situație care i-a amuzat, în egală măsură, și pe filosof, și pe agresor.

„Adică eu eram în pericol și ei mă invitau la secție. Bine, nici ăla nu era chiar un Schwarzenegger, mă puteam apăra și singur la o adică. Polițiștii au venit mai târziu să facă procesul verbal și să-l căutăm apoi prin oraș pe agresor. Fără succes!”

În seara aceleiaşi zile de 1 februarie, alături de Constantin Ilaş, în centrul Bârladului au ieșit la protest și alți oameni.

Pe Ilaș, Revoluția l-a prins militar în termen la Sighetu Marmației, după ce în iulie ’89 picase la admiterea de la Facultatea de Istorie și de Filosofie din Iași.

„Şapte-opt pe un loc, se dădea din manualul ăla marxist-leninist și din Istoria de clasa a XII-a.”

Încorporat la o unitate de grăniceri, a trăit într-o tensiune fantastică finalul lui 1989.

„Eram scoși efectiv pe platoul unității să întâmpinăm rușii cu armament de război, cu grenade defensive. Era incredibil!

În rest, revoluția din Sighet? Un cetățean român de etnie rromă, uriaș, voluminos, într-o avansată stare de ebrietate, urla în mijlocul pieței: «Afară cu hoțul din țară, afară cu hoțul din țară!»”

Lui Ilaș i se pare straniu să protesteze într-un oraș despre care spune că a fost mereu dominat de partidul aflat la putere. S-a prezentat și joi la proteste, „cu o voce mai baritonală, așa”.

Are o curiozitate. Să vadă dacă, până la urmă, se creează un efect de bulgăre de zăpadă în orașul cu vreo 50.000 de suflete.

Își păstrează umorul de calitate până la capăt.

„Îmi aduc aminte de Dimitrie Cantemir, care zicea așa: «Moldoveanul, la bătălie, se avântă foarte tare la primul val de atac. Dar, dacă este respins, dă înapoi și nu-l mai prinzi niciodată!»”

Buhuși. „Trecătorii ne scuipau și ne înjurau”

Buhuși e un orășel cu aproape 15.000 de locuitori din județul Bacău. Începutul protestului din seara zilei de 1 februarie a găsit, în centrul localităţii, șase oameni păziți de opt polițiști. Se priveau nedumeriți unii pe alții.

„Poliția e cu noi!”, au urlat curajoșii din Buhuși, escortați pe toată durata marșului lung de câteva sute de metri.

Până la urmă, s-au adunat vreo 30 de protestatari. Printre ei, Ana Maria Lupu, o mamă care la 40 de ani își crește singură copilul de 15 ani.

Spune că a vrut să meargă la București, dar o cunoștință a întors-o din drum când i-a spus că și la Buhuși se organizează „o mini-revoluție”.

Lupu spune că Ordonanțele sunt mană cerească în orașul moldovean, pentru că i-ar scăpa de dosare și pe fostul, și pe actualul primar.

Nu-i înțelege pe trecătorii care i-au scuipat și înjurat, miercuri seară, şi care i-au făcut „sorosiști” și „băsiști”.

A văzut oameni ascunși după draperii, în casele lor, dar și pe alții care au salutat cu claxoane, din mașini, marșul lor.

„Eu aveam la Revoluție vârsta fiicei mele acum. Știu că nu înțelegeam mare lucru atunci, dar vreau ca ea să știe că poate schimba lucruri în jurul ei și merită să trăiască într-o lume normală.

Vreau ca ea să lupte pentru democrație în țara asta, să nu accepte abuzurile, să fie corectă și să-și apere drepturile atunci când îi sunt încălcate”, spune Ana Maria Lupu, al cărei mesaj de protest a fost – „În democrație, hoții stau la pușcărie!”.

Ana Maria Lupu a protestat la Buhuși.

Femeia e șomeră de ceva vreme, nu are ajutor de șomaj și mărturisește că în Buhuși e aproape imposibil să găsești locuri de muncă.

A fost cândva manager de firmă, director de producție și apoi a lucrat în Anglia, chiar și șofer de ambulanță, „probabil cel mai frumos, dar și cel mai obositor job”.

„Lucram minimum 12 ore, dar au fost zile când făceam și peste 14 ore de șofat. Era ambulanță de transport, nu de urgențe, deși cam toate erau urgențe.

Uneori, ajungeam acasă doar să mă spăl și să dorm trei ore. Pe lângă faptul că eram plătită, ajutam și niște oameni, mulți dintre ei cu handicapuri locomotorii, în cărucioare cu rotile. Fără nimeni, vă dați seama? Era, poate, singura lor ieșire din casă.”

Ana Maria Lupu a ieșit și joi seară la protest, în fața Casei de Cultură din Buhuși. Însoțită de fiica ei, de această dată, și împinsă de la spate de o speranță absolut înduioșătoare.

„Sper ca oamenii din marile orașe să nu se simtă singuri”, spune femeia de 40 de ani.

Evenimentul din Buhuși a fost organizat pe Facebook de un tânăr care speră să stimuleze astfel activitatea civică a oamenilor.

„Să știți că și în orașele mici există oameni care gândesc, care știu să deosebească binele de rău, dar în marea lor majoritate se tem să se exprime.

Aici, oamenii se rușinează să iasă în stradă, nu au cultura protestului, nu sunt conștienți de drepturile lor”, spune Andrei Butuc.

De la Revoluție încoace, orașul Buhuși a avut numai primari PSD. Unul dintre membrii partidului e la fel de dezamăgit de măsurile Guvernului Grindeanu.

Ne-a rugat să nu îi publicăm numele, pentru că se teme de consecințe:

„Și eu sunt membru PSD, dar asta nu înseamnă că-mi convine ce se întâmplă. Buhuși este un oraș mic, de provincie. 60% din oameni sunt cu PSD, ceilalți sunt împotrivă. Este un mic război.

Tinerii sunt plecați la muncă, orașul este îmbătrânit, nu are vlagă, nu are cine să facă opoziție”.

Alexandria. „Mulți merg la proteste în București. Se tem pentru locurile lor de muncă”

La Alexandria, capitala județului pe care Liviu Dragnea l-a condus timp de 12 ani, protestele au început timid, încă de duminică.

Atunci au fost 22 de persoane și o portavoce. Gestul a fost taxat de o pensionară, care i-a reclamat la Jandarmerie.

Totuși, protestatarii au continuat să se strângă și în zilele următoare, în număr din ce în ce mai mare. Miercuri seară, de exemplu, în fața Casei de Cultură au protestat aproximativ 200 de persoane.

Pepino Iordănescu, fost secretar general al PNL Alexandria, este unul dintre ei.

„Mulți oameni din Alexandria și din județ merg în București să protesteze, pentru că aici există o teamă cu ce li se poate întâmpla cu locul de muncă.

Cred că acestea sunt primele proteste organizate pe Facebook de către cetățeni. Au mai fost doar niște mitinguri politice.

Miercuri seară, de exemplu, o jurnalistă a remarcat câțiva angajați ai primăriei care luau notițe. Este greu să treci neobservat, orașul este mic, are 40.000 de locuitori.

Noi ne pregătim să mergem din nou în fața Casei de Cultură, în centru. Se aude însă că va avea loc și o contramanifestație PSD”, spune Pepino Iordănescu.

La Bârlad, Buhuși sau Alexandria, protestele continuă.

Protestul din Alexandria, 1 februarie 2017.
Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...