Foto: Lucian Muntean

„Fii normalitatea pe care vrei să o vezi în lume în perioada următoare”

Psihologul Daniel David a scris pe blogul personal o postare extrem de utilă vizavi de coronavirus. Aș dori să completez ce a scris el cu o componentă sociologică:

Societatea nu este o sală de teatru sau de cinematograf. Nu suntem milioane de spectatori pasivi ai unui spectacol care ne este livrat de alții. Mai degrabă, suntem toți redactorii unor știri care se alcătuiesc în timp real – cu toții, simultan, adăugăm cuvinte, ștergem fraze, recitim paragrafe și menționăm surse de informare.

Concret, reacția societății românești la coronavirus în acest moment și în perioada următoare nu este ceva ce „se întâmplă undeva”.

Fiecare din noi este un vector de mesaje. Într-o zi citești sute de status-uri pe Facebook și scrii unul singur. E ușor să crezi că impactul tău este mic.

Dar exact aceeași este situația fiecăruia din oamenii care scriu fiecare din status-urile respective. Mai mult, ce postezi pe rețelele sociale, ce comunici în privat prin servicii de mesagerie, discuțiile telefonice sunt – în aproape toate cazurile – vitale și demne de interes pentru oamenii care îți sunt apropiați.

O observație, o glumă, un gând al tău valorează mai mult pentru ei decât zeci de status-uri share-uite din surse mai puțin cunoscute.

Acest lucru implică responsabilitate.

Nu există „cineva” care modifică starea de spirit. Nu apasă nimeni, undeva sus, pe un buton astfel încât să ne panicăm sau să ne comportăm ordonat. Fiecare din noi face acest lucru.

În consecință, încearcă să îți rotești conștient perspectiva spre calm și un optimism moderat.

Este un efort mic, asemănător cu a-ți pune telefonul mobil la încărcat sau a duce gunoiul. Efortul este mic și nu considerabil, întrucât situația provocată de coronavirus nu este catastrofală.

El nu provoacă nici măcar în rândul categoriilor de vârstă vulnerabile un număr mare de decese, darămite în populație ca atare. Nu ne confruntăm cu ciume medievale sau cu gripa spaniolă.

(Problema pusă de coronavirus este supraîncărcarea unităților spitalicești mai degrabă decât rata deceselor).

Ilustrație de Lucian Muntean

Marea majoritate a purtătorilor coronavirusului nu au simptome grave. În consecință, panica e nelalocul ei. Este, în schimb, vorba de a menține o conduită coerentă.

Anumite lucruri trebuie evitate în aceeași măsură în care, toată viața, ai evitat să traversezi pe roșu sau să alergi pe gheață.

Puține lucruri – și pentru puțini – implică schimbări radicale. A te spăla pe mâini sau a nu tuși în direcția oamenilor din jurul tău erau lucruri de bun simț și înainte de coronavirus. Nu trăim o situație nouă, ci ușor schimbată.

Sănătatea psihică a unei comunități este în multe privințe asemănătoare cu cea fizică. Cum nu bei apă din băltoace, nici nu are sens să propagi informații senzaționale.

Personal am scăpat de mulți „prieteni virtuali” care distribuiau, fără cea mai mică utilizare a logicii sau capacitate de verificare a surselor, prostii autentice vizavi de coronavirus.

Gândește-te înainte să dai share:

1) este această informație autentică?

2) ajută cu ceva?

Primul pas curăță multe probleme. Cu o căutare pe Google a elementelor distinctive din informația respectivă, descoperi că – de exemplu – numele acelei așa-zise universități apare doar la site-uri care semnalează că știrea e falsă. Sau că numele doctorului citat înseamnă în limba chineză „cum te cheamă?”, povestea fiind însăilată de la un cap la altul.

Site-uri obscure, flămânde după accesări mai ales într-o asemenea perioadă, pot răspândi zvonuri inutile.

A doua întrebare devine, în context, cea importantă. Lanțurile cauzale trebuie să îți devină evidente. Te duci la hipermarket și raftul de conserve este gol?

Păi este gol pentru că oamenii s-au panicat pe baza informațiilor răspândite de alții, printre care poate și tine. Privește-ți din când în când timeline-ul pe Facebook: informațiile răspândite de tine au înnegurat sau nu situația? Mai dur spus: ai golit rafturi?

Blaise Pascal spunea că nu ne dăm seama de avantajele bolii și de dezavantajele sănătății. Coronavirusul încetinește câteva ritmuri globale într-un moment în care poate că era nevoie de o asemenea încetinire.

Dacă muncești de acasă, ai căpătat câteva ore bune pe săptămână în plus – ore pe care nu le mai petreci în trafic – un cadou pe care poți să-l convertești în somn. Folosește la maxim atu-ul tehnologiei.

Acum câteva decenii sau secole coronavirusul ar fi provocat multe dileme vizavi de petrecerea timpului liber. Nu e în cazul în prezent. Rotește oportunitățile.

De exemplu, multe evenimente sportive s-au anulat sau se vor anula. Dar dacă ești pasionat de sport, ai la dispoziție online și gratis milioane de ore de competiții din trecut, deseori mult superioare calitativ prezentului (personal am găsit toate meciurile tuturor finalelor NBA dintre Boston Celtics și L.A. Lakers, din epoca de glorie a lui Magic Johnson și Larry Bird, precum și cam toate partidele – integrale – de la cupa mondială de fotbal din 1986).

Până aici nimic senzațional. Nu uita însă să împărtășești cu ceilalți serialele pe care le-ai descoperit, documentarele care ți-au iluminat un subiect nou de interes, site-ul de șah online pe care te-ai apucat să-l frecventezi.

Suntem niște animale tare dezvoltate, dar animale în principal: să nu ne fie rușine să recunoaștem că vrem să auzim vocile celorlalți, sau să-i vedem.

Textele sunt un pic cam abstracte pentru o specie care nu a părăsit grotele de miliarde de ani. Nu ezita să suni.

Schimbând un cuvânt dintr-un proverb mai vechi, fii normalitatea pe care vrei să o vezi în lume în perioada următoare. Alternativ: fii optimismul pe care vrei să îl vezi pe fețele celorlalți. Nu coronavirusul, ci emoțiile de dubiu și grijă stârnite de coronavirus sunt deocamdată inamicul principal cu care ne confruntăm.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...