Experiențele femeilor și bărbaților din România pe Tinder și Bumble. „N-aveam niciun ban în buzunar. M-am împrumutat cu 113 lei pentru un abonament premium”

Luiza Popovici

Reporter

Aplicațiile de dating s-au transformat dintr-o soluție simplă de a cunoaște oameni noi, într-un model de business, concentrat pe captarea timpului și a banilor utilizatorilor, susțin aceștia din urmă. 

Pe Cristina, aplicațiile de dating online au convins-o să investească și banii pe care nu-i avea. 

„N-aveam niciun ban în buzunar. M-am împrumutat de la prietenul meu cel mai bun cu 113 lei pentru un abonament premium pe Bumble”, spune femeia de 37 de ani, care a plătit pentru o aplicație de dating pentru că avea impresia că algoritmul funcționează împotriva ei. Primea foarte rar match-uri și pentru un timp a crezut că face ceva greșit.

Nu a spus nimănui de abonamentul pentru care tocmai s-a împrumutat. „Era o formă de umilință pentru mine, dar mi-am pus un deadline, într-o lună să găsesc pe cineva”, relatează pentru PressOne. 

După ce a plătit, a primit instant în inbox 280 de match-uri. Apoi încă 200 și încă 200. Nu are o explicație pentru asta, folosea aplicația în același mod din 2018. Mărturisește că „a fost eficientă varianta premium, că nu am mai stat să pierd ore în șir să caut în marea aia de oameni. Îi epuizam repede. Din 280 poate îmi plăceau doar 10 fizic și apoi îi triam și pe ei”, spune femeia.

Își descrie relația cu aplicația de dating ca pe „un shit show”, în care a avut parte „de cele mai nasoale interacțiuni”, pentru că „oamenii mint mult” și „ prin app-urile astea nu prea te potrivești cu celălalt”. De aceea, o dată la câteva luni ajungea la saturație. Dezinstala și instala aplicația frecvent, iar când era gata să renunțe, mai primea câte o notificare să se reîntoarcă. 

„Mă enerva teribil. Dacă nu intram 3-4 zile pe aplicație, îmi trimitea notificare cu your likers are missing you, ca să mă atragă.”

Acum, Cristina este într-o relație pe care nu a făcut-o prin vreo aplicație de online dating, dar dacă ar fi fost din nou singură, crede că ar plăti direct o variantă premium, ca să îşi scurteze pașii.

Pentru ea, la fel ca pentru mulți alți utilizatori de aplicații de dating, experiența a fost una negativă, dar s-a agățat de speranța că poate va fi diferit în cazul ei. „Toate app-urile astea, că e Tinder, că e Bumble, că e OkCupid sunt făcute să te țină acolo, pe platformă, ca și cum ei lucrează împotriva ta. Ei nu au interesul ca noi să ne găsim perechea. Până la urmă e și un business și ei câștigă de pe chestia asta de premium”, crede Cristina. 

Cum monetizează aplicațiile de dating „match-urile” și „super-likeurile”

VIDEO. Cum a transformat Radioul Public mesajul de adio al unui tânăr într-o știre falsă despre droguri

PressOne arată cum mesajul de adio al unui tânăr a fost trunchiat, astfel încât să fie transmis un mesaj diferit decât mesajul original.

Apa potabilă sau cum a devenit meteorologia cea mai redutabilă armă din lumea spionajului arctic. Studiu de caz: Groenlanda, noua obsesie imobiliară a lui Donald Trump

Încălzirea globală pune, în același timp, Groenlanda, într-o poziție dramatică și privilegiată: 10% din rezervele de apă potabilă se află aici, pe această insulă. În plus, încălzirea globală și topirea gheții ar putea face mai facil accesul la zăcămintele de uraniu și platină, plus potențialele rezerve de petrol și gaze.

Aplicațiile de dating promit să fie o soluție modernă pentru cei care nu mai au timp să cunoască oameni prin metode clasice. Tinder, Bumble, Hinge, Boo, toate promit dragoste, conexiuni autentice sau, cel puțin, o conversație interesantă. Și toate sunt, teoretic, gratuite. Realitatea însă e mai nuanțată. 

„Gratuit” vine la pachet cu limitări care te fac să crezi că adevărata experiență e condiționată de un abonament plătit, pe care, dacă nu-l cumperi, îți sabotează fericirea. 

Cu peste 75 de milioane de utilizatori în întreaga lume, Tinder este considerată cea mai mare platformă de dating online. În România, pachetele lor variază de la 60 de lei pe săptămână, până la 370 pentru jumătate de an ( și este, în general, o aplicație mai scumpă față de celelalte alternative). Dar există și beneficii punctuale pe care le poți cumpăra fără un abonament. Un singur „boost”, adică o opțiune care ți-ar da mai multă vizibilitate profilului tău pe o arie de câțiva km, timp de 30 de minute, costă 40 de lei, într-o zi cu reduceri. 

Pachetele Tinder variază între 60 de lei pe săptămână, până la 370 pentru jumătate de an. Este, în general, o aplicație mai scumpă față de celelalte alternative. Foto: PressOne

Pentru utilizatorii care nu plătesc, aplicațiile restricționează vizibilitatea și blochează funcții esențiale, cum ar fi posibilitatea de a vedea cine ți-a apreciat profilul deja. Primești notificări de felul: „+99 de oameni ți-au dat like”. Dar dacă nu plătești, acești oameni rămân cu profilul blurat. Aplicația te lasă să știi că oamenii respectivi există, dar nu poți vedea cine sunt, fără un abonament premium.

„Scopul aplicației e să te țină acolo”

Pe Mihai îl deranjau astfel de notificări. „Îți zic că tot felul de persoane ți-au dat swipe right la cont care-s cele mai mari țepe. Când iei varianta premium ca să vezi cine ți-a dat, îți dai seama că-s conturi de boți sau conturi de tipe cărora le-ai dat swipe left că nu aveai nimic în comun sau nu rezonai cu ele”, spune.

Mihai folosește aplicațiile de dating din 2016 și în 99% din timp a rămas la varianta gratuită. Totuși, de câteva ori pe an a plătit pentru un abonament premium din dorința de a interacționa cu femei care corespund criteriilor sale de interes, așa cum le are trecute în profil. Fără opțiunea plătită, susține că algoritmul ar fi ignorat complet ceea ce căuta. 

„Am folosit versiunea Bumble premium circa 3-4 luni, prin 2022, pentru că mi se părea că altfel algoritmii îmi ignorau dorințele și-mi puneau în față fix ce nu-mi doream: fete conservatoare, religioase, care-și doreau copii. Fără bani nu prea luau în serios ce puneai ca tip la secțiunile de what are you looking for.”

Sistemele sunt construite să favorizeze utilizatorii care plătesc, crede Mihai, transformând experiența gratuită într-una frustrantă, aproape inutilizabilă, pentru ceilalți.

„Fără bani aplicațiile abia mai merg, cel puțin din perspectiva bărbaților. Iar algoritmii mi se par slăbuți la nivelul de selecție, față de Netflix, de exemplu, unde măcar e în stare să caute după tags. Pe Tinder și Bumble se simte că-ți dau mai degrabă oameni după geografie, nu după alte criterii.”

Mihai crede că aplicațiile sunt concepute spre a genera profit, nu spre a oferi utilizatorilor șanse reale pentru relații de durată. „Sunt gândite fix pentru dating, nu pentru relații. Există excepții de oameni căsătoriți din Tinder, Bumble, dar e destul de logic că scopul aplicației e să te țină acolo, dând swipe la infinit, până te combină să dai bani, să adune date despre tine de vândut la alți marketeri.”

Platformele de dating, acuzate că provoacă dependență 

Cercetătoarea Pauline Boss, specializată în terapie de cuplu și familie, a vorbit, încă din anii 70, despre conceptul de „pierdere ambiguă” , într-o serie de studii publicate la Universitatea Minnesota. Conceptul a fost apoi preluat și de alți terapeuți și extins, astăzi, inclusiv asupra datingului online. „Dacă ai avut de mult timp o idee despre un partener viitor, iar acea persoană imaginară continuă să nu apară, cum știi dacă să mai speri sau să mergi mai departe? Starea de a rămâne suspendat undeva la mijloc este foarte, foarte inconfortabilă”, explică, pentru The Atlantic, Karen Lewis, o psihoterapeută din Washington. 

Pe acest fundal, în ultimii ani, tot mai multe procese intentate platformelor de dating online reclamă faptul că acestea ar specula tocmai nevoia oamenilor de a nu mai fi singuri și, în consecință, că ar cauza dependență. 

Anul trecut, de Ziua Îndrăgostiților, un grup de utilizatori din SUA a intentat un proces colectiv la adresa Tinder, Hinge și a altor platforme din grupul Match (companie americană care deține, printre altele, Tinder, Hinge si OkCupid n.red.), pentru că ar încuraja comportamentul compulsiv și că ar provoca dependență, după modelul jocurilor video (gamificare n.red.) 

„Folosind tehnologii puternice și algoritmi ascunși, Match proiectează intenționat platformele cu funcții de design care dau dependență, asemănătoare jocurilor, care îi blochează pe utilizatori într-un ciclu perpetuu de tip „plătești ca să joci”, prioritizând profiturile corporative în detrimentul promisiunilor de marketing și obiectivelor utilizatorilor legate de relații”, se arată în procesul deschis la un tribunal din California. 

Conform procesului intentat, aplicațiile ar folosi funcții prin care ar manipula dopamina și pentru a transforma utilizatorii în „jucători blocați într-o căutare a recompenselor psihologice.”

De partea lor, aplicațiile de dating internaționale susțin că nu-și trădează în niciun fel misiunea sau utilizatorii și că modelul lor de afaceri nu se bazează pe marketing sau pe instrumentalizarea unor statistici referitoare la comportamentul utilizatorilor. 

„Acest proces este ridicol și complet lipsit de fundament. Modelul nostru de afaceri nu se bazează pe publicitate sau pe statistici de comportament. Ne străduim activ să ajutăm oamenii să iasă la întâlniri în fiecare zi și să renunțe la utilizarea aplicațiilor noastre. Oricine afirmă altceva nu înțelege scopul și misiunea întregii noastre industrii”, a reacționat un purtător de cuvânt al Match Group. 

De la Tinder primești notificări de felul: „+99 de oameni ți-au dat like”. Dar dacă nu plătești, acești oameni rămân cu profilul blurat. Foto: PressOne

Swipe left sau swipe right: „Zici că citești CV-uri și nu-i mai vezi oameni, devine dezumanizant”

„Aplicațiile de dating mi s-au părut foarte addictive la început”, îmi spune Sofia. Toți prietenii ei i-au povestit de întâmplări de succes, în care și-au găsit perechea. Au impresionat-o.

„Cea mai bună prietenă și-a găsit partenerul pe Tinder și își făcuse contul pentru o provocare. Pur și simplu l-a instalat într-o noapte, a dat vreo 5 swipe-uri și după l-a dezinstalat. Omul i-a dat follow pe Instagram și acum sunt împreună de vreo 4-5 ani. Adică poate să funcționeze, dar mi se pare că depinde foarte mult și de noroc.”

Mutată din Vâlcea la București acum patru ani, aplicațiile de dating au devenit pentru ea o modalitate de a cunoaște oameni noi. S-a mutat în Capitală la 19 ani și până atunci nu a fost niciodată la o întâlnire. Spune că aceste platforme au ajutat-o să descopere ce caută la un partener, inclusiv „a pune limite personale”. 

La început, petrecea timp zilnic pe Bumble, filtra profilurile în viteză și apăsa aproape continuu. Își dorea un partener nefumător, dar aplicația nu prea ținea cont de asta. În timp, entuziasmul i-a scăzut. „Pentru că am văzut că nu mă ajută să formez conexiuni reale, pur și simplu am lăsat aplicația instalată și am început să mai intru o dată la ceva timp, când aveam chef, lunar.”

Spune că era important să poată reveni la profiluri pe care le-a respins din greșeală, să aibă swipe-uri nelimitate și să vadă cine i-a dat match, mai des. A avut acces la ele prin varianta premium pe care o primise cadou, ca beneficiu la un abonament de internet. 

Alex și-a întâlnit soția pe Bumble, după ce i-a expirat abonamentul premium de 600 de lei. Foto: PressOne

„Mi se pare cam exagerat, nu aș plăti câte 60 de lei pe lună pentru ce oferă. Nu am simțit o diferență mare de calitate când am avut premium vs varianta neplătită, atâta că durează mai mult timp.”

Acum, după ce a renunțat complet la datingul online și a revenit la metodele clasice, Sofia descrie procesul de selecție prea impersonal pentru gustul ei. „Cumva mi se pare că pune oamenii într-o bulă. Adică tu nu îi mai vezi ca oameni, ci te raportezi la ei în funcție de skill-uri și de interese. La un moment dat, zici că citești CV-uri și nu-i mai vezi oameni, devine dezumanizant”, adaugă.

Siguranța în datingul online

Sofia relatează pentru PressOne că are propriile metode de a se asigura că o întâlnire online nu o expune unui pericol. Respectă cu sfințenie câteva strategii: 

Aplicațiile precum Tinder susțin, în secțiunea de Termeni și Condiții, că se preocupă în permanență de bunăstarea utilizatorilor și că, implicit, explorează în permanență „noi actualizări, parteneriate și tehnologii, pentru a ne îmbunătăți eforturile legate de siguranță și a informa cu privire la acestea, promovând totodată un mediu respectuos pentru întâlnirea cu oameni noi.”

Ca și alți concurenți din piață, Bumble susține că orice formă de hărțuire sexuală, abuz sau violență nu este permisă. Aplicațiile de dating online își îndeamnă clienții să apeleze la funcția de Block and Report și au, în prealabil, o serie de proceduri pentru verificarea identității utilizatorilor, care implică atât factorul uman, cât și instrumente automatizate. 

„Aceste instrumente includ scanarea automată a profilurilor pentru limbaj și imagini cu probleme; verificări manuale ale profilurilor și activităților suspecte și ale rapoartelor generate de utilizatori; conturi suspecte care interzic practica blocării din umbră; precum și blocarea adreselor de e-mail, a numerelor de telefon,  a adreselor IP și a altor identificatori asociați cu utilizatorii rău intenționați”, transmite Tinder. 

Un studiu amplu făcut de compania britanică de cercetare de piață YouGov susține că în Regatul Unit cel puțin 61% dintre utilizatorii platformelor de dating dau peste profiluri pe care le suspectează că sunt false. Aproape jumătate dintre utilizatori reclamă „experiențe neplăcute”, iar femeile sunt mai expuse acestui fenomen. 

„Eu am pățit o chestie dubioasă cu unul care a mințit și vârstă, și numele. A mințit că e rudă cu o cunoștință, adică s-a dat drept o persoană care nu era. După ce am descoperit (la prima întrevedere in mall - nu a mai avut loc întâlnirea propriu-zisă), m-a hărțuit timp de 2 ani de zile: mă aștepta în fața jobului, in fața casei, mi-a creat profile false pe social media, m-a sunat în continuu, mi-a contactat șefii de la job și a făcut și altele. L-am dat la poliție și a încălcat ordinul de restricție, abia am scăpat de el”, scrie o utilizatoare din România pe Reddit. 

În 2020, Tinder a anunțat că include în formatul aplicației un buton de panică, care implică și asistență în cazul unei situații de urgență și geolocalizare. Funcțiile au fost introduse în SUA și trebuiau ulterior extinse la nivel global, potrivit companiei. Acest lucru nu s-a întâmplat. 

Experiment: profil de băiat vs fata. Diferența de 7 la 1.500 de match-uri

Cătălin e artist. E pasionat de teatru, muzee și momente de improvizație și, din când în când, scrie poezie. Folosește aplicațiile de dating din 2019, iar în ultimii ani a început să și plătească pentru diferite beneficii. Recent, și-a instalat Bumble și a plătit în jur de 60 de lei pe lună pentru varianta premium. 

„Mă săturasem să nu primesc match-uri. Vedeam că pe zi făceam 3 match-uri și trebuia să aștept 12 ore, la Bumble, pe varianta gratuită, până pot să dau din nou swipe-uri. Aveam în jur de 20-25 de swipe-uri gratuite. Si ca să nu pierd match-urile pe care le aveam în chat, am zis să plătesc, că dacă nu inițiam o discuție, după 24 de ore dispăreau.” 

Statistic, milenialii petrec în jur de 10 ore pe săptămână pe platforme online de dating. Bărbații stau 85 de minute pe zi, iar femeile 79. 

Cătălin are 37 de ani și consideră că aplicațiile funcționează diferit pentru femei și bărbați. E de părere că de fapt bărbații sunt cei dezavantajați. Ca să-și testeze ipoteza a făcut un experiment împreună cu o prietenă. Amândoi și-au făcut câte un cont de la zero și în 24 de ore și-au analizat rezultatele.

„Ea o tipă frumușică, știam că șansele să primească match-uri erau clar în favoarea ei. Dar a doua zi când ne-am reîntâlnit, eu aveam șase sau șapte match-uri și ea avea 1.500 de match-uri”, spune râzând. 

Diferența l-a lovit ca mărul căzut în capul lui Newton. Teoria atracției universale funcționează altfel pe platformele de dating: „Pe aplicațiile astea te bați cu încă vreo 200-300 de hăndrălăi care abia așteaptă să primească atenția unei fete. Și nu are sens.” 

Susține că a observat un tipar și în felul în care aplicația îi înregistrează comportamentul. În perioadele în care nu folosea aplicația, ar fi început să primească mai multe match-uri, pentru a-l menține activ. 

„Dacă nu mai intram, începeam să primesc match-uri. Și eu, cu gândirea mea critică, m-am gândit că se folosesc cumva de asta și au profile false care te match-uriesc tocmai ca să te țină acolo și să te ațâțe”. 

A avut perioade în care cel mai mult a avut 60 de match-uri într-o lună, pe o variantă plătită. Pe versiunea gratuită doar 3. Match-urile nu se concretizau neapărat într-o întâlnire, dar avea sentimentul că odată ce crește numărul lor, e doar o chestiune de timp până când își va găsi o parteneră.  

După trei ani în care a alternat între varianta premium și cea gratuită, și-a schimbat părerea. „Mi se pare că aplicația e degeaba. Nu reușeam să găsesc o persoană potrivită mie, cu care să mă înțeleg bine. Mi se întâmpla să ies la unul, două sau trei date-uri și apoi gata”. 

Totuși, admite că în anumite momente, aplicațiile au fost o modalitate de a depăși niște nesiguranțe sau blocaje pe care le avea. Și crede că asta-i ține, de fapt, conectați pe cei mai mulți dintre utilizatori.

„Nu aveam viață socială că să pot să cunosc fete în public. Era cam cea mai sigură metodă fără să par penibil. Să mă duc random la fete pe stradă și mă bag în seamă pe Facebook și Instagram, nu făceam. Dacă intri pe Bumble sau pe Tinder ești acolo fie să îți găsești partener, fie să faci sex. Au sigur unul dintre scopurile astea. Pe stradă nu știi dacă nimerești pe cineva care are chef cunoască alți oameni.”

Aplicațiile de online dating sunt „o ruletă”

Potrivit raportărilor oficiale, doar Tinder și Bumble au cumulat, împreună, venituri de peste 2.7 miliarde de dolari, în 2023. Anul trecut, încasările au scăzut, dar Tinder s-a menținut peste pragul de un miliard de dolari. 

Alex a investit în datingul online 600 de lei pe an, în varianta premium a platformei Bumble. Și-a cunoscut într-un final soția, după ce a renunțat să mai plătească, prin varianta de bază, la care a adăugat 15 lei pe săptămână, pentru "unlimited swipes."

Pentru el, „totul e o mică ruletă de noroc pe aplicațiile de online dating”. Crede că nu știi niciodată dacă poți găsi o parteneră sau dacă rămâi doar cu întâmplări amuzante de povestit prietenilor. „Cineva a decis în prima oră de când ne-am dat match că vine la mine și că va sta câteva zile. Practic, mi-a fost acaparată sufrageria pentru seriale și nu mai pleca”. 

Altă dată, partenera de date a mai venit cu încă un cuplu, „ca să nu fie singură”. Râde. Relația dintre Alex și soția lui a fost primită cu entuziasm și de prieteni și familie. "Au adorat-o din prima clipă". Acum își fac planuri să își extindă familia. 

În paralel cu explozia în popularitate a aplicațiilor online de dating din ultimii ani, apar și metode alternative, care promovează contactul direct cu potențiali parteneri sau partenere. În Spania, un trend denumit „pineapple-gate” îi încurajează pe cei singuri să meargă la supermarketuri și să folosească un cod „al fructelor” pentru a-și arăta disponibilitatea: un ananas așezat cu susul în jos în coșul de cumpărături, într-un anumit interval orar, transmite deschidere spre a cunoaște pe cineva nou.

Pornită de un influencer spaniol, metoda s-a depărtat de scopul comercial și a devenit un trend pe internet.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€