Executivul intervine în criza de la pompă. Expertă în energie: Nu cred în măsurile luate pe genunchi, doar ca să dăm semnalul că Guvernul se gândește la tine

Oana Moisil

După mai bine de trei săptămâni de la atacul americano-israelian din Iran, care a dus la creșteri succesive de prețuri la carburant, Guvernul României a anunțat luni, 23 martie, adoptarea unei ordonanțe de urgență prin care să fie stabilite măsuri „de protejare a economiei și a populației” pe durata a ceea ce executivul numește o „situație de criză”. 

Printre măsuri se numără limitarea adaosului comercial pentru benzină și motorină pe întreg lanțul de producție, iar exportul de combustibil va fi posibil doar cu acordul prealabil al autorităților. 

Conform executivului, măsurile ar urma să fie valabile pentru o perioadă de 6 luni, în contextul în care prețul pentru un litru de benzină standard a ajuns, în medie, la 9,20 lei, în timp ce motorină se apropie de 10 lei per litru. 

___

PressOne: Guvernul a declarat luni, 23 martie, criză pe piața energetică. Cât de eficientă este plafonarea adaosului comercial la 50% din media anului 2025? 

Otilia Nuțu: Mi se pare că e o măsură luată fără să fi fost făcute niște calcule de impact. Pe lângă asta, se mai discută și interzicerea sau limitarea exporturilor, asta în condițiile în care noi totuși importăm 75-80% din petrol și produse petroliere. 

Dacă interzici exporturile, s-ar putea să o facă și alții și să avem noi probleme. Ce ne facem dacă criza se va prelungi? Aici nu mai vorbim doar de deblocarea strâmtorii Ormuz, ci discutăm de niște distrugeri deja de infrastructură energetică din zonă, care ar putea să însemne o reducere fizică a cantităților care pot fi produse și exportate. 

Prin Strâmtoarea Ormuz trece 20% din traficul mondial de țiței și gaze naturale Foto: ID 368153131 | Hormuz Area © LaTerase | Dreamstime.com

Ce e foarte important de înțeles în acest moment e că noi acum nu avem o criză de cantitate. Există niște stocuri și de petrol, și de gaze, care ne țin câteva săptămâni. Prețurile cresc în așteptarea că, după ce se vor epuiza aceste stocuri și aceste rezerve, o să ne confruntăm fizic cu o reducere a cantităților de petrol și de gaze. 

Criza din Iran ne va impune niște măsuri prin care fie creștem producția foarte mult din alte părți, lucru care durează luni, fie reducem drastic consumul de peste tot de unde se poate reduce. 

PressOne: Într-o societate care încă se bazează, mai ales în transporturi, pe combustibil fosil, cum ar putea arăta un consum redus? 

Aritmetica supraviețuirii. Cum se descurcă o familie cu trei copii și salariu mediu

PressOne a aflat cum trăiește o familie din media statistică, de la Ana*, în vârstă de 39 de ani, din București, mamă a trei copii. 

România fragmentată. De ce e nevoie de reformă administrativ-teritorială

În România sunt nenumărate comune și orașe mici depopulate, fie pentru că oamenii au murit, fie pentru că au plecat în alte zone pentru o viață mai bună. Un exemplu este comuna Bătrâna, Hunedoara, unde mai locuiesc doar 88 de oameni.

Agenția Internațională a Energiei recomandă limitarea consumului din transporturi, de exemplu, prin eliminarea călătoriilor neesențiale, prin înlocuirea mașinii personale cu transportul în comun, acolo unde se poate, prin munca de acasă și așa mai departe. Sau înlocuirea petrolului și gazului din procese industriale, acolo unde se poate înlocui cu altceva. Deci discutăm deja de pregătire pentru eventualitatea în care se va pune problema de raționalizare a consumului. 

Ar trebui ca din partea Guvernului să fie deja o campanie destul de serioasă de informare a publicului că s-ar putea să ajungem în această situație și deja de pe acum ar trebui să începem să ne schimbăm un pic comportamentul pentru a economisi energia.

PressOne: Referitor la măsura prin care se limitează exportul – România exportă cel mai mult spre Republica Moldova și Ucraina. Ar putea afecta asta relațiile cu aceste țări?

Noi ar trebui să ne gândim un pic la toate efectele pe care le are o astfel de măsură. Adică, pe de o parte, distorsionează piața, pe de altă parte, ai niște priorități care țin deja ca securitatea fizică pentru țară să existe. Ucraina să aibă combustibil pentru război, Moldova să aibă combustibil în așa fel încât să nu apară cine știe ce criză socială majoră care să fie exploatată politic de Rusia. 

Noi ar trebui și să definim niște zone prioritare, unde nu vom putea să reducem consumul și să ne pregătim pentru niște măsuri care vor trebui luate poate peste câteva săptămâni, pentru reducerea consumului. 

Mie îmi e foarte teamă de aceste măsuri care favorizează pe toată lumea. Hai să limităm prețul pentru benzină. Păi atunci îl favorizez mai mult pe unul care are un jeep și care consumă enorm, decât pe unul care consumă puțin. Nu cred în măsurile astea care sunt luate așa, pe genunchi, doar ca să dăm un semnal că Guvernul se gândește la tine.

PressOne: În acest context, putem considera măsurile propuse de Guvern ca fiind din aria celor populiste?

Nu, dar întâi și întâi ar trebui să ne stabilim niște priorități pentru mai multe scenarii. Pentru scenariul în care problema se rezolvă peste două săptămâni, când se termină războiul și totul se întoarce la normal, atunci, da, poți să reduci temporar o acciză. Sau să plafonezi chiar prețuri pentru eventualitatea în care criza se va prelungi. 

Măsura de-a plafona adaosul comercial ar putea duce la dezinteresul ca firmelor de-a mai extrage petrol. Noi am pornit cu tipul acesta de măsuri și la criza din 2022. Și atunci am văzut că nu s-a mai făcut nicio investiție în producția de energie electrică timp de doi ani după acele măsuri. Chiar dacă legislația proteja investițiile noi, s-au produs niște distorsiuni majore în piață. Lucrurile nu au fost bine gândite și cred că facem aceeași greșeală. 

În schimb, mi s-ar părea foarte important să abandonăm odată niște măsuri care sunt foarte păguboase pentru noi și care ne vulnerabilizează foarte tare. De exemplu, de ani și ani tot încercăm să extindem rețelele de gaze pentru toți consumatorii. Vrem să înlocuim toate centralele pe cărbune cu centrale pe gaz, asta în condițiile în care s-ar putea întâmpla să te trezești cu jumătate din populație care să fie foarte expusă la șocuri mari de preț pe piața gazului în anii viitori. 

Eu de acolo aș tăia niște bani –  numai în rețelele astea de gaz, la care există și riscul că nu se va branșa prea multă lume dacă prețul e foarte mare, aruncăm de șase ani 12 miliarde de lei. Poate că 12 miliarde de lei ar fi niște bani care s-ar fi putut duce mai bine pentru anveloparea locuințelor, ca să reduci consumul – în loc să încerci să crești consumul de gaze, în condițiile în care în patru ani ai avut două crize majore.

PressOne: Care considerați că au fost motivele pentru care autoritățile au așteptat mai bine de trei săptămâni pentru luarea unor măsuri despre care spuneți că nici nu sunt cele mai bune? 

Eu îmi dau seama că, în primul rând, toată lumea este în aceeași stare de șoc și fiecare încearcă să-și găsească propria soluție. Cred, totuși, că ar trebui să încercăm să ne adunăm cu toții, miniștrii de energie din statele europene, și să încercăm să gândim la rece niște planuri și pentru solidaritate, și pentru sprijin, pentru sectoare care sunt foarte vulnerabile în comun. 

De exemplu, dacă discutăm acum de interzicerea exporturilor – pe lângă Ucraina și Moldova, poate că exportăm în alte țări europene. Ok, dar de ce ar exporta alte țări europene la noi, dacă noi interzicem exporturile? Trebuie cumva să ne asigurăm că jucăm ca echipa Europa, nu fiecare de capul lui. 

Și acum trebuie să ne uităm și la condițiile electorale din fiecare țară. În momentul în care ai o asemenea criză și alegeri peste două luni, atunci evident că unele țări s-ar putea să ia niște măsuri foarte pripite doar ca să arate ceva înainte de alegeri. 

Ar fi bine să cumpănim un pic, având în vedere că noi suntem în această situație relativ privilegiată, că nu mai avem alegeri în viitorul foarte apropiat. Dar, în plus, pe lângă asta, noi mai avem un mare dezavantaj față de aproape toate celelalte țări europene. Avem un deficit bugetar uriaș. Și atunci ar fi bine să ne gândim un pic ce ne putem permite. Ne sfătuim cu toată lumea de pe afară, că s-ar putea să vină niște vremuri care sunt mai putin obișnuite si mai grele și să pornim de aici. 

PressOne: Ce alternative verzi concrete are România pe termen scurt, în contextul acestei crize?

Noi ar trebui să ne gândim foarte serios la niște măsuri care să reducă, spre exemplu, consumul din transport. Poți să faci o campanie de conștientizare a oamenilor că este mai bine să îți lași niște săptămâni mașina acasă și să folosești transportul în comun. Poți să mai faci niște îmbunătățiri rapide la logistica transportului în comun în orașe sau să crești taxele de parcare în centrul orașului, ca să eviți circulația cu mașina. Din nou, când ai de ales între a avea benzină pentru mașina personală sau ambulanță, este o prioritate ambulanța și lucrurile astea sunt niște măsuri care vor fi destul de nepopulare și atunci ele trebuie să fie explicate foarte bine.

Trafic din București. FOTO: Inquam Photos/Cosmin Enache

Nu văd scurtături și oamenii nu sunt nici stupizi, nici răuvoitori. Să ne aducem aminte că în 2022, în alte țări, campaniile acelea cu dă mai jos termostatul cu un grad au avut un mare succes și chiar s-a redus foarte mult consumul de gaz pentru încălzire, pentru că oamenii au înțeles că nu este suficient gaz pentru toată lumea.

Aș respecta un pic mai mult cetățeanul și capacitatea lui de a raționa, oferind niște explicații care să fie, totuși, solide. Noi acum luăm măsurile astea de parcă nimeni nu știe și nici nu trebuie să afle că este un război în Iran și că trebuie doar să ne asigurăm că nimeni nu simte absolut niciun efect. Nu se poate așa. Oamenii trebuie să știe că e o criză globală, că este un război, că o să fie probabil o criză de proporții și, dacă se prelungește niște luni sau peste un an, efectele vor fi profunde în general.

Să ne aducem aminte că în 1973, când a fost cealaltă mare criză a petrolului, a fost prima oară când lumea a început să discute despre eficiența energetică. Atunci au pierdut cursa mărci de mașini care consumau extrem de mult și au câștigat foarte mult mărcile japoneze care aveau motoare mult mai eficiente. Noi s-ar putea să vedem acum o accelerare a mașinilor electrice, reciclării plasticului, eficiența energetică în clădiri și acolo unde lumea nu-și punea problema să-și anvelopeze casa.

E foarte prost că noi am îngropat transportul cu trenul. Acuma se vede că poate că aveai nevoie de niște trenuri care să circule, în loc să ai fiecare omuleț cu mașina lui, că realmente e o problemă în momentul în care trebuie să ajungi din punctul A în punctul B și n-ai absolut nici o alternativă la transportul cu mașina proprie. În astfel de crize se văd greșelile trecutului.

PressOne: Într-un text pe care l-ați publicat pe Contributors, ați menționat ceva ce-ar putea liniști cetățenii – că, în ciuda creșterilor de preț la gaz, e foarte puțin probabil să mai vedem momente de panică de tipul celor din 2022, când ne-am trezit complet nepregătiți să renunțăm la importurile de gaz rusesc. Pe ce vă bazați încrederea? 

Lucrurile au fost complet pe neașteptate și Europa la momentul respectiv era mult mai dependentă de gazul care venea din Rusia. Niciodată nu și-a pus Germania problema că s-ar putea întâmpla ca Rusia să nu își îndeplinească obligațiile contractuale. Criza cea mare a fost chiar înainte de explozia lui Nord Stream 2. Acela a fost un moment în care toată lumea era foarte relaxată și s-au trezit brusc că Rusia nu-și mai îndeplinește contractele. 

Noi ne-am mai diversificat un pic. Consumăm deja cu vreo 20% mai puțin gaz decât consumam atunci. Pe urmă, nu ne-a mai prins criza cu depozitele de înmagazinare goale în felul în care erau în primăvara lui 2022.

Acum nu mai suntem chiar în aceeași situație. Foarte mulți importă acum din Norvegia, din Canada, din Statele Unite. Deci nu e chiar așa de grav ca atunci când depindeau de o singură sursă și aveau o problemă majoră că s-ar putea întâmpla. 

N-aveai nici infrastructură să imporți din altă parte. Ăsta a fost șocul atunci. Acum, teoretic, putem să importăm din de la oricine vinde gaz lichefiat. Sigur că va fi mai scump decât era în momentul în care nu era războiul în Iran, dar nu există un risc real să nu ne acoperim consumul actual.

Pe partea de petrol e un pic mai mare șocul, pentru că, într-adevăr, petrolul e încă folosit pentru transport. Și aici suntem ceva mai bine decât am fi fost acum 10 ani, pentru că a crescut foarte mult în ultimii ani transportul cu vehicule electrice, dar ai probleme cu mașinile mari de transport, cu avioanele. 

Eu văd și un risc major din toată această ajustare structurală – pe termen scurt, o să apară diverși deștepți în Europa care o să spună: vai, avem nevoie de petrolul și de gazul rusesc, uitând de faptul că noi nu am introdus sancțiuni pe gazul rusesc decât mult încoace, iar gazul pe care l-am avut lipsă în 2022 a fost pentru că Rusia ne-a tăiat livrările.

PressOne: Cum estimați că va arăta piața la finalul acestui an? Dar viața de zi cu zi a cuiva care are salariu mediu pe economie?

Asta e foarte greu de spus. Noi sigur că sperăm ca totuși criza asta să fie una temporară, de câteva săptămâni, după care să ne revenim. Dar există și posibilitatea în care criza să dureze foarte multă vreme. S-ar putea întâmpla ca în război să fie distrusă multă infrastructură energetică și atunci, într-adevăr, benzina și motorina să fie foarte scumpe câteva luni de acum încolo.

Și în ce privește viața unui om cu salariu mediu, depinde. Dacă are mașină electrică, o să fie OK. S-ar putea întâmpla, într-adevăr, ca inflația să crească, pentru că foarte multe dintre produsele de la raft sunt transportate cu TIR-ul sau cu avionul. Și atunci ăsta o să fie un element de cost. Chiar dacă se limitează accizele sau se taie alte elemente de cost din prețul final al benzinei, tot o să fie un preț mai mare decât era acum câteva luni.