Instructorii români și soldații congolezi se antrenează la un poligon de tragere de lângă Goma, RDC, pe 30 august 2024. Foto: Andreea Câmpeanu

Instructorii români și soldații congolezi se antrenează la un poligon de tragere de lângă Goma, RDC, pe 30 august 2024. Foto: Andreea Câmpeanu
26/01/2025
EXCLUSIV. Zeci de mercenari români, atacați de rebelii din Congo. Luptătorii privați duși în Africa de Horațiu Potra încearcă să scape din asediu, dar sunt pe cont propriu
Cel puțin câteva zeci de cetățeni români, contractați în armata privată administrată de Horațiu Potra în Republica Democrată Congo, sunt de două zile sub asediul rebelilor din gruparea M 23 - aflată în conflict cu autoritățile guvernamentale congoleze. Sursele PressOne susțin că ar putea fi vorba de peste 200 de mercenari români, care s-ar fi refugiat spre aeroportul din Goma, al doilea oraș care ar putea să cadă în mâinile rebelilor, după Sake, aflat la doar 27 de kilometri depărtare.
PressOne nu poate confirma încă o cifră exactă a luptătorilor privați implicați în zilele de 25 și 26 ianuarie în ciocniri militare directe cu M 23 și nici dacă românii duși în Congo de Horațiu Potra au suferit sau nu pierderi majore. Ministerul de Externe de la București face la această oră demersuri de verificare a informațiilor și a evitat să comunice concret sau să confirme până la capăt informațiile obținute de PressOne.
Românii din Congo sunt pe cont propriu
Informațiile oferite PressOne de surse credibile susțin și că situația mercenarilor români este cu atât mai dificilă, cu cât relația dintre oamenii lui Potra și trupele sud-africane de menținere a păcii din Goma este foarte încordată și că „nici măcar în fața unui inamic comun nu își vor acorda niciun sprijin”. Cu alte cuvinte, armata privată a lui Potra se află pe cont propriu în acest moment în Congo.
Organizația Națiunilor Unite pentru Stabilizare în Republica Democrată Congo (MONUSCO) a desfășurat trupe de menținere a păcii în zonă încă din 2010. Sâmbătă și duminică, soldați din Africa de Sud dislocați în MONUSCO au fost implicați în lupte grele pentru a împiedica avansarea rebelilor către Goma.
Potrivit informațiilor publice, în ultimele zile, 9 militari sud-africani și-au pierdut viața. Malawi și Uruguay au raportat și ele moartea a patru militari care făceau parte din aceeași misiune de menținere a păcii a ONU în urma confruntărilor care au avut loc. Despre români nu avem nicio informație oficială.
PressOne a încercat să îl contacteze pe Horațiu Potra, însă numărul lui de România este indisponibil. Aparent, Potra se află în Africa de duminică.
Rezerviști români din structurile de forță, implicați într-un conflict care ar putea degenera într-un război regional
Printre românii care au plecat în Africa să lupte pentru bani se numără rezerviști din diverse servicii de forță din România, de la Poliție, Jandarmerie, trupe de operațiuni speciale din Armată, dar și civili. În februarie 2024, doi dintre românii din misiunea Potra, care se aflau în baza de la Sake și-au pierdut viața tot în urma unui atac al rebelilor din facțiunea M23. Apoi, în iunie 2024, alți doi luptători români și-au pierdut viața.
În vreme ce la București ministerul de Externe încă verifică informații, Organizația Națiunilor Unite s-a reunit duminică într-un Consiliu de Securitate pentru a discuta criza. ONU avertizează că violențele ar putea degenera într-un război regional mai amplu.
Investigațiile și reportajele independente nu se fac din like-uri. Cititorii care le susțin financiar sunt cei care le fac posibile. Dacă prețuiești presa noastră, cu o sumă mică pe lună ne poți ajuta mai mult decât crezi. Poți face diferența chiar acum cu un singur click! Îți mulțumim!
Presa internațională notează că rebelii M23 au capturat orașul Sake, situat la 27 de kilometri de Goma. Surse neoficiale susțin că Guvernul a pierdut în Goma toate punctele de control spre intrarea în oraș. Într-un comunicat remis public, rebelii au declarat că spațiul aerian de deasupra orașului Goma este acum închis.
Autoritățile, scrie Reuters, au blocat duminică accesul la aeroportul din Goma, capitală a provinciei din estul Republicii Democrate Congo, și au anulat zborurile, în contextul în care rebelii susținuți de Rwanda avansează spre oraș.
Insurgența grupării rebele a început în urmă cu trei ani, dar s-a intensificat în luna ianuarie 2025, astfel că aceștia au preluat controlul asupra mai multor teritorii din această țară din centrul Africii. Românii angajați de mercenarul Horațiu Potra au început să plece pe capete în Africa începând cu primăvara lui 2023. Misiunea lor - plasată într-o zonă gri din punct de vedere legal- era de a asigura instrucția soldaților Forțelor Armate Congoleze (FARDC).
Cum au ajuns românii să lupte în Congo sub coordonarea lui Horațiu Potra
Într-o investigație publicată recent, PressOne a arătat cum în ultimii doi ani Horațiu Potra, unul din apropiații candidatului extremist Călin Georgescu și om cu legături vechi pe continentul african, a început să recruteze foști colegi din Legiunea Străină și foști militari români, care caută să câștige mai bine.
SECRETISTAN. Bărbatul cu mâna la gură
PressOne a analizat zeci de imagini disponibile de la ședințele CSAT convocate din iulie 2023 încoace, în care generalul Răzvan Ionescu, director interimar al SRI, își acoperă parțial chipul cu o mână sau ambele, în contextul în care publicul din România nu l-a văzut niciodată pe omul care conduce Serviciul Român de Informații, iar pe site-ul instituției nu există nici măcar o fotografie cu acesta.
O mamă nedreptățită de statul român și-a găsit o parte de dreptate la CEDO: „O femeie în România este singură și slabă, statul n-o poate ajuta și nici nu vrea”
La patru ani după ce Mihaela State, o mamă din București, s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru modul în care statul român a eșuat în a-i proteja cei doi copii, femeia a câștigat procesul.
Horațiu Potra, printre soldați români și congolezi pe poziții lângă Goma, RDC, la 28 august 2024. Foto: Andreea Câmpeanu
Sunt două companii militare private (PMC) ale unor europeni care activează în Goma, Congo, iar una dintre ele este condusă de Horațiu Potra. Acesta a semnat în noiembrie 2022 un contract cu guvernul din Kinshasa, capitala Republicii Democrate Congo, printr-o firma congoleză numită Congo Protection, conform unui raport ONU din iunie 2023. Potra a căutat apoi să angajeze în jur de o mie de cetățeni români și moldoveni. Misiunea lor era să păzească aeroportul, avanposturile din jurul orașului Goma și să instruiască soldați congolezi.
Luptătorii privați români din Congo nu sunt asigurați. „Nicio companie de asigurări nu îți face asigurare”, explica Potra pentru PressOne.
Înainte de asediul declanșat de rebelii din gruparea M 23 în ultimele două zile, românii cunoscuți în zonă ca „Romeos” erau, tradițional, cantonați la câteva hoteluri din oraș, bine păzite și cu circuit închis. Alături de ei sunt soldați congolezi.
Românii câștigă în Congo salarii care încep de la 5.500 de dolari pe lună, mult peste salariile de acasă, care sunt, în medie, de 5.500 de lei (puțin peste o mie de euro).
Statul african plătește milioane de dolari în fiecare lună către PMC-uri, iar traseul banilor e greu de urmărit, la fel ca originea fondurilor. Potrivit ultimului raport al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm, între 2022-2023, cheltuielile pentru apărare ale guvernului congolez au crescut cu 105% - pentru a ajunge la 794 de milioane de dolari.
Potrivit Națiunilor Unite, orice persoană „special recrutată pentru a lupta într-un conflict armat”, care nu este cetățean al unui stat parte la acest conflict, nici membru al forțelor armate ale acestuia, care „ia sau încearcă să ia parte la ostilități directe (…) în vederea obținerii unui avantaj personal este considerată un mercenar.”
În august 2024, Horațiu Potra respingea însă vehement termenul de „mercenar” pe care presa românească i l-a atribuit și a susținut că misiunea românilor este de „instructori militari.”
PressOne a relatat pe larg AICI despre conflict și situația românilor implicați.
Acest text face parte din seria de articole pe care le propune TEFI, un proiect editorial transfrontalier, dezvoltat de unele din cele mai puternice redacții din centrul și Estul Europei: Gazeta Wyborcza (Polonia), Magyar Jeti / 444 (Ungaria), SME (Slovacia), Bellingcat (Olanda), PressOne (România), unite într-un consorțiu finanțat din fonduri europene și care își propune să promoveze teme ce țin de securitatea națională și regională.
Ți-a fost util acest articol? Ajută-ne să facem mai multe.
Investigațiile și reportajele independente cer timp, documentare și bani. Nu depindem de partide sau interese ascunse, ci de cititori ca tine.
Susține jurnalismul independent cu minimum 5€/lună. Devino abonat acum și ne ajuți mai mult decât ai crede. Îți mulțumim!
Share this



