El Dorado-ul jocurilor de noroc. Cum a ajuns România în topul industriei de gambling: „Descurcăreala tipic românească ne face mai expuși și mai vulnerabili”

Marius Ivașcu

„București, pe locul doi în topul orașelor cu cele mai multe cazinouri, după Las Vegas” a fost știrea care, în 2025, a adus din nou în atenția publică amploarea jocurilor de noroc.

O statistică realizată de Online Betting Guide, o platformă din Marea Britanie dedicată comunității de „jucători”, susține că în capitala României există 164 de cazinouri, cu doar 11 mai puțin decât în Las Vegas, unde sunt 175. 

Deși nu există studii oficiale care să măsoare dimensiunea fenomenului, impactul industriei de gambling este vizibil. De la reclame, agenții stradale și cazinouri, prezența acesteia în viața de zi cu zi este tot mai evidentă.

În acest context, cum a ajuns România o țară dominată de jocuri de noroc? „Industria jocurilor de noroc nu crește pentru că «oamenii se distrează». Crește pentru că este proiectată să creeze dependență și a fost lăsată, prea mult timp, fără limite reale”, este de părere Filip Havârneanu, fost deputat USR și inițiator al unor proiecte de lege pentru limitarea fenomenului.

Live-uri din casino, privite în timp real de mii de oameni 

În fiecare zi, Florin își deschide camera și începe să se joace. Ruletă, păcănele, bani virtuali care umplu tot ecranul. 11.000 de oameni s-au abonat la contul său de YouTube. Ce le oferă tânărul? Ore întregi de jocuri de noroc și reduceri pentru cei care vor să se joace pe cont propriu. 

Florin și-a început cariera de streamer în urmă cu patru ani, iar în prezent face live-uri aproape zilnic. După finalizarea studiilor, a lucrat în domeniul finanțelor, unde avea un salariu bun. Cu toate acestea, tânărul spune că sumele obținute din promovarea jocurilor de noroc „nu se compară nici pe departe” cu câștigurile anterioare. Industria gambling-ului îi oferă un venit de 2-3 ori mai mare decât în trecut. 

Tânărul se numără printre cei care promovează industria jocurilor de noroc prin live-urile de pe platformele de streaming, precum YouTube sau Twitch. El consideră, însă, că nici live-urile de pe YouTube și nici majoritatea formelor de publicitate nu atrag persoane noi către jocurile de noroc. 

Live-urile la „păcănele” sunt la ordinea zilei pe YouTube Foto: Colaj Marius Ivașcu

„Nu cred că cineva fără nicio legătură cu acest domeniu vede o vedetă pe care o urmărește făcând reclamă la pariuri și decide să înceapă să joace”, spune acesta.

În opinia sa, principalul factor care determină o persoană să încerce jocurile de noroc este momentul când observă pe cineva apropiat care a jucat și a câștigat.

Loteria zecilor de mii de „păcănele”

Loteria Română este prima formă de organizare a jocurilor de noroc în România. În 1999, devine Companie Națională.

Primele agenții de pariuri stradale, așa cum există astăzi, apar în România spre finalul anilor 2000. De atunci, numărul acestora a evoluat, ajungând la câteva zeci de mii. 

Medicul ChatGPT. Ce se întâmplă când îi ceri inteligenței artificiale să-ți interpreteze analizele

Indiferent de cât va evolua, un lucru rămâne valabil: ChatGPT nu e un medic prost. E ceva diferit: e un partener de conversație foarte convingător, care nu are nicio miză în a-ți spune adevărul și probabil că nici nu-l știe mai mult decât statistica în baza căreia funcționează.

Scandalul de la ARR. În țara cu cei mai mulți morți în accidente rutiere din Europa, șoferii profesioniști dau șpagă ca să primească atestate. Titi Aur: „Avem cea mai mare rată de accidente produse de transportatori”

Din perspectiva lui Titi Aur, lipsa digitalizării și birocrația sunt printre problemele care îi fac pe șoferii români din alte țări să recurgă la mită când își reînnoiesc atestatele românești.

Potrivit rapoartelor de activitate ale Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, în 2024 existau  pe teritoriul României nu mai puțin de 60.000 de aparate tip slot-machines și peste 7.000 de agenții de pariuri stradale. Datele indică o scădere față de maximul înregistrat în 2022, atunci când ONJN a oferit avizul de funcționare pentru aproximativ 90.000 de „păcănele” și 12.000 de case de pariuri.

Evoluția numărului de aparate de tip slot-machines și agenții de pariuri, în perioada 2013-2024, conform datelor publicate pe site-ul ONJN Grafic: Marius Ivașcu

Publicitar: „Companiile de pariuri pur și simplu plătesc. Fără să se streseze”

Extinderea fenomenului este strâns legată de vizibilitatea tot mai mare atât în spațiul public, cât și în mediul online. De-a lungul timpului, operatorii au alocat bugete tot mai mari pentru promovare. 

„La un moment dat industria de pariuri pur și simplu s-a dus la cei care dețin panourile și au fost «Cât vă dă x pe panoul ăsta pe un an de zile?». «Păi, nu știu, 80.000 de euro». «Bine. Luați de aici 400.000 de euro și îl luăm noi»”. Aruncau cu sume de-astea absurde, astfel încât să nu poți să refuzi”, povestește George Bonea, publicitar cu o experiență de peste zece ani în domeniu.

Un pas important  în strategia de promovare a fost asocierea cu persoane publice. Printre cele mai cunoscute vedete care au încheiate contracte de colaborare cu operatorii de jocuri de noroc se numără Antonia, Alex Velea, Dorian Popa, Ilie Dumitrescu, Răzvan Simion, Dani Oțil, Adrian Mutu, Theo Rose și Ilie Năstase.

Mai mulți influenceri au devenit imaginea unor companii de gambling Foto: Colaj Marius Ivașcu

Ulterior, operatorii de jocuri de noroc au adaptat strategiile de promovare la dezvoltarea mediului online și s-au dus spre influenceri sau persoane cunoscute în rândul tinerilor, a căror expunere se limitează la spațiul digital, fără a fi prezente pe TV sau la radio.

Ulterior, aceștia promovau bonusuri de înregistrare și distribuiau link-uri de afiliere către operatorii cu care aveau o înțelegere, iar pentru fiecare cont nou înregistrat pe platforma respectivă ei încasau un comision. 

14 din 16 echipe din SuperLigă au sponsor principal un operator de jocuri de noroc

Fotbalul, unul dintre domeniile cu cea mai mare expunere publică, este susținut, în mare parte, de sumele oferite de industria gambling-ului.

Federația Română de Fotbal a încheiat un contract de colaborare cu Casa Pariurilor pentru perioada 2023-2027. Liga 1 a devenit SuperLiga, începând cu sezonul 2022-2023, în urma unui contract de sponsorizare cu Superbet. Primul eșalon al fotbalului românesc a intrat în aria jocurilor de noroc încă din 2017. Anterior, principalii sponsori ai SuperLigii au fost cei de la Betano. 

În sezonul actual, 14 dintre cele 16 echipe din prima divizie au ca sponsor principal o agenție de jocuri de noroc.

În Anglia, cluburile de fotbal au decis în mod voluntar și unanim ca, începând cu sezonul 2026–2027, reclamele la jocuri de noroc să nu mai apară pe partea din față a echipamentului. În Spania și Italia, o astfel de interdicție era deja în vigoare.

Sponsorii echipelor din SuperLiga, sezonul 2025-2026. Foto: Grafic realizat de Marius Ivașcu

Încasări record, publicitate uriașă

În 2024, industria jocurilor de noroc a generat venituri de peste 15.5 miliarde de lei, de aproape patru ori mai mult față de sfârșitul anilor 2010, potrivit datelor de pe termene.ro, analizate de Economedia.

Primele zece firme din topul pieței au adunat, cumulat, o cifră de afaceri de peste 7.7 miliarde de lei și un profit de 1.15 miliarde de lei. În topul clasamentului se află MJP INTERACTIVE LTD ST. JULIANS, cu 3.3 miliarde de lei cifră de afaceri și 508 milioane de lei profit, urmată de COMPANIA NAȚIONALĂ LOTERIA ROMÂNĂ, 1.29 miliarde de lei cifră de afaceri și 204 milioane de lei profit, și de SUPERBET BETTING & GAMING SA, cu 1.29 miliarde cifră de afaceri și un profit de doar 61 de milioane de lei.

Evoluția cifrei de afaceri și a profitului net (mld. lei) în industria pariurilor în perioada 2008-2024, potrivit termene.ro. Foto: Grafic realizat de Marius Ivașcu

O parte din acești bani se duc în promovare. Marketingul online este acaparat de site-urile de jocuri de noroc, așa cum arată un studiu realizat de Biroul Român de Audit Transmedia. 

Conform acestuia, trei din primele cinci poziții din topul companiilor cu cele mai mari investiții în publicitatea online, în anul 2024, sunt ocupate de operatori de jocuri de noroc. Pe primul loc se află Superbet, cu 3.9 milioane de euro, iar pe locurile 4 și 5 se situează Vlad Cazino și Betano, cu 2.6 milioane de euro, respectiv 2.3 milioane de euro.

Raportul Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT) privind investițiile în publicitate (2024) - marketing online Foto: grafic realizat de Marius Ivașcu

Statul, între taxe și sănătate publică

Sebastian Cernic, senator USR și inițiator al unor proiecte de lege pentru reglementarea jocurilor de noroc, consideră că principalul motiv care a dus la expansiunea fenomenului în România a fost legislația foarte permisivă. „În România nu era reglementat în niciun fel numărul lor, autorizarea lor, cât și partea de autoexcludere, lucruri care în Europa sunt reglementate”, spune el. 

Legislația în domeniul jocurilor de noroc din România a cunoscut mai multe etape de dezvoltare. Primele reglementări au fost stabilite în anul 1992, în timp ce cadrul legislativ actual are la bază Ordonanța de Urgență nr. 77/2009. Aceasta stabilește principiul conform căruia organizarea și exploatarea acestor activități constituie un monopol de stat. 

În timp ce sălile de joc funcționau sub un anumit control, piața online s-a extins rapid, pe fondul unui cadru de reglementare incomplet și al capacități limitate a statului de a bloca platformele fără licență. Acest lucru a facilitat accesul minorilor și al persoanelor vulnerabile la jocurile de noroc online.

Sectorul a fost reglementat abia în 2015, printr-o ordonanță de urgență care a impus condiții suplimentare operatorilor, inclusiv plata unor taxe de 20% din veniturile obținute în perioada în care au activat până la acel moment

„În materie de legislații, România era un «El Dorado». Am citit recent un articol, publicat acum vreo 6-7 ani, în care chiar industria spunea cât de bine le mergea treaba în România. Era paradoxal”, spune Sebastian Cernic.

Dezbaterea publică a învins „lipsa de curaj și influența industriei” 

De ce inițiativele care să stopeze fenomenul au întârziat să apară? Filip Havârneanu susține că la asta au contribuit lipsa de curaj și influența industriei. În ultimii ani, problema jocurilor de noroc a devenit o temă importantă în dezbaterea publică, perioadă în care și societatea civilă pus o presiune constantă. În 2022, Declic a lansat o campanie civică împotriva extinderii jocurilor de noroc, prin care a inițiat mai multe demersuri publice.

Astfel, în toamna lui 2023, premierul Marcel Ciolacu a anunțat adoptarea unei noi Ordonanțe de Urgență pentru reglementarea industriei. În acest context, Declic și-a mobilizat susținătorii să trimită mii de e-mailuri către premier și către deputatul Alfred Simonis, președintele Camerei Deputaților la acel moment, cu scopul de a solicita includerea în ordonanță a unei interdicții privind reclamele la jocuri de noroc.

Ordonanța a adus schimbări majore și a impus operatorilor online obligația de a avea sediul social în România sau un sediu permanent înregistrat fiscal.

În plus, toate veniturile obținute de la jucătorii români trebuie raportate integral în România și supuse impozitării locale. Actul normativ a introdus și o creștere semnificativă a taxelor, care au ajuns, pentru operatorii online de exemplu, la 500.000 de euro pe an, față de 120.000 de euro anterior. 

La finalul lunii aprilie 2024, a intrat în vigoare și legea „anti-păcănele”. S-a interzis funcționarea sălilor de jocuri de noroc în localitățile cu o populație sub 15.000 de locuitori, iar dimensiunile reclamelor stradale au fost limitate la 35 de metri pătrați. 

Măsuri au fost adoptate și de Consiliul Național al Audiovizualului, care a reglementat difuzarea reclamelor la jocuri de noroc. Noul Cod al Audiovizualului, aprobat în vara lui 2025, a interzis publicitatea gambling-ului în intervalul 06:00 - 23:00, cu excepția spoturilor care pot fi difuzare în timpul transmisiunilor sportive în direct. De asemenea, persoanele publice nu mai pot să apară în reclame la jocuri de noroc. Decizia nu a precizat însă criteriile pentru definirea „popularității” unei persoane, aspect pe care membrii CNA intenționează să-l clarifice în viitor.

Mecanismul de autoexcludere

Mecanismul a fost reglementat prin Legea nr. 326 din 28 noiembrie 2022 și prevedea ca operatorii de jocuri de noroc să creeze baze de date cu jucătorii autoexcluși sau considerați indezirabili. În plus, aceștia aveau obligația să identifice persoanele la intrarea în sălile de joc și să înregistreze toți jucătorii într-o bază de date.

Jucătorii au primit posibilitatea de a depune cereri de autoexcludere direct la ONJN, fără a mai contacta operatorii. În același timp, companiile care primeau astfel de solicitări aveau obligația să le raporteze către ONJN în termen de două zile lucrătoare, pentru actualizarea bazei de date.

Deși acest mecanism trebuia aplicat imediat, o parte dintre agențiile de jocuri de noroc nu au respectat prevederile până în momentul în care anchetele apărute în presă au scos la iveală neregulile, după cum arată mai multe investigații Snoop.  

Cum se explică integrarea rapidă și facilă în societate?

Aproape unul dintre cinci români a fost afectat de sărăcie în 2024, arată datele Institutului Național de Statistică. 

Statutul socio-economic este un lucru care predispune omul să încerce jocurile de noroc. „Cu cât nivelul de studii este mai redus, cu cât veniturile sunt mai scăzute, orizontul profesional, toți acești factori predispun la apelul la soluții extreme de îmbogățire rapidă, fantasme de genul «Uite, pot să-mi fac banii ușor și să dau lovitura»”, spune sociologul Mara Stan. 

Stan susține că un alt factor este tendința românilor de a se baza pe noroc sau pe factori externi în momente în care trebuie să-și ia destinul în propriile mâini. „Descurcăreala asta tipic românească ne face și mai expuși și mai vulnerabili la riscul de a deveni dependenți”, este de părere sociologul.

Ana Maria Moholcea, psiholog, consideră că dependența de jocuri de noroc este asemănătoare cu cea de heroină. „Persoanele dependente intră într-un sevraj chimic. Am avut un client care după două ședințe mi-a cerut bani împrumut. Nu au discernământ, își pierd inclusiv logica, orice fel de rușine. Sunt precum unii dependenți de heroină. Își pierd empatia, onoarea, își pierd absolut orice”, sunt concluziile la care a ajuns Moholcea în urma celor patru ani de experiență în tratarea dependenței de jocuri de noroc. 

36 oficiali vs 200.000 posibili

Statisticile clare în privința numărului de persoane dependente lipsesc. Singurele date oficiale ce vizează persoanele care suferă de adicția jocurilor de noroc au fost primite de la Institutul Național de Sănătate Publică și vizează numărul persoanelor externate cu diagnosticul „patologia jocurilor de noroc” în perioada 2019-2024: un total de doar 36. Numărul acesta este departe de adevăr și arată cât de puține aspecte se cunosc despre efectele produse de acest domeniu.  

Cel mai recent studiu pe tema persoanelor dependente de jocuri de noroc în România, realizat în 2016 de GfK România pentru Asociația Romslot și Romanian Bookmakers, adică tot de industrie, estima un număr de 100.000 de persoane care se confruntau cu această adicție, iar o metaanaliză din septembrie 2023 indica 200.000 de persoane afectate și 400.000 cu un comportament de joc problematic sau la risc. În realitate, cifra este mult mai mare. 

Afirmațiile psihologului sunt confirmate de către Andrei, un tânăr care s-a confruntat în trecut cu dependența de jocuri de noroc. „Impactul psihologic nu e atunci când câștigi. E atunci când pierzi. Când câștigi, e doar așa, o secundă, a, wow, am câștigat. Dar în momentul în care vezi că bagi sume destul de mari și pierzi și pierzi, atunci te nenorocește psihic”, povestește băiatul. 

Andrei a reușit să scape doar atunci când a apelat la ajutor specializat, lucru de care a realizat că are nevoie după ce dintr-un câștig de 10.000 de lei a reușit să-și cumpere doar o pereche de adidași, iar pe restul i-a pierdut la „aparate”. 

Cum poate fi redus impactul fenomenului?

Farapacanele.ro este o inițiativă a Uniunii Salvați România pentru susținerea legii ce ar interzice să mai existe agenții de pariuri sau cazinouri la mai puțin de 300 de metri de școli. Până în acest moment, petiția a fost semnată de peste 80.000 de persoane, iar USR își propune să ajungă la 100.000.

Pachetul de proiecte de lege depuse de USR împotriva păcănelelor propune, pe lângă altele, interzicerea păcănelor lângă școli, a reclamelor la jocuri de noroc fără avertisment și a reclamelor stradale.

Alte două proiecte de lege prevăd creșterea vârstei minime pentru participarea la pariuri de la 18 la 21 de ani și interzicerea reclamelor la jocuri de noroc nu doar la televizor, ci și în mediul online, în intervalul 06:00–00:00. Proiectele au fost inițiate de Raluca Turcan (PNL) și Diana Stoica și au primit votul pozitiv al Senatului.

Banii aduși la buget, principala justificare a opoziției

„Un argument superficial și, într-o măsură, ipocrit”, este reacția lui Filip Havârneanu. Fostul deputat este de părere că societatea plătește un preț mai scump pe termen lung prin destabilizarea familiilor, mărirea cazurilor de violență și a depresiei: „E ca și cum am spune: «alcoolismul e bun, pentru că vinde accize». Nu este o logică moral acceptabilă într-o societate matură”. 

Argumentul banilor aduși la buget a fost des întâlnit și de Sebastian Cernic în timpul dezbaterilor din Parlament. Senatorul USR susține că ipoteza pierderilor bugetare în cazul limitării industriei este una falsă, deoarece banii nu dispar din sistem, ci sunt pur și simplu cheltuiți în alte sectoare, cum ar fi alimentația sau comerțul. 

Banii încasați de statul român din taxele aplicate jocurilor de noroc (mil. de euro), conform rapoartelor ONJN. Foto: grafic realizat de Marius Ivașcu

Banii încasați de statul român din jocurile de noroc au avut o creștere constantă, potrivit sumelor declarate în rapoartele de activitate ale ONJN. Apogeul a fost atins în ultimii trei ani, perioadă în care la bugetul de stat au ajuns, în medie, aproximativ 700 de milioane de euro pe an.

___

Acest articol a fost scris pentru cursul de Jurnalism narativ, din cadrul programului de master Jurnalism Tematic de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, București.