Dosarul "Limuzina": ministrul Tobă a făcut DIPI pe anchetă

Emilia Şercan

Senior Editor

Procesul verbal al percheziției efectuate în ianuarie la sediul DIPI – serviciul secret al Ministerului de Interne – demonstrează că ministrul Petre Tobă a mințit, săptămâna trecută, când a declarat că nu a putut ordona o anchetă administrativă deoarece procurorii DNA ridicaseră actele originale ale DIPI.

În realitate, aceste documente există în sediul DIPI, deoarece DNA a luat doar cópii.

PressOne a intrat în posesia acestui proces verbal, care confirmă că decizia lui Petre Tobă de a nu dispune o cercetare asupra cheltuielilor DIPI a reprezentat o tentativă de a-l proteja pe Gabriel Oprea, predecesorul său în funcție.

*

În rechizitoriul prin care DNA i-a trimis în judecată pe fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, pe fostul șef al DIPI Gheorghe Nicolae, alături de trei angajați ai serviciului secret, procurorii susţin că ofiţerii DIPI ar fi încercat să distrugă o serie de documente care priveau cheltuielile ilegale ale acestui Departament.

Actualul ministru, Petre Tobă, a fost informat asupra situaţiei încă din data de 18 ianuarie 2016.

„Deşi ministrul în funcţie (Petre Tobă – n.r.) a luat cunoştinţă de producerea pagubelor menţionate în raport, având obligaţia să dispună cercetarea administrativă, nu şi-a îndeplinit această obligaţie până în prezent (n.r. – 10 mai 2016)”, se precizează în rechizitoriu.

După apariţia în presă a informaţiilor potrivit cărora ministrul nu a luat nici o măsură, deşi ştia despre neregulile de la DIPI, Petre Tobă a declarat în 12 mai, pentru agenţia Mediafax, că cercetarea internă nu s-a putut face deoarece „documentele care atestau folosirea banilor au fost ridicate de DNA”.

Această declarație era o reacție la acuzațiile din presă potrivit cărora decizia de a nu dispune un control intern la DIPI îl proteja pe predecesorul său, Gabriel Oprea. De altfel, Petre Tobă a fost numit şef al Poliţiei Române după ce Oprea a devenit ministru de Interne.

„Nu am făcut niciodată comentarii privind cauzele penale şi nu o voi face nici acum. O singură precizare cred că se impune, şi anume că, la 18 ianuarie, când mi-a fost prezentat raportul Comisiei de control privind fondurile operative, ancheta penală fusese deja începută. De altfel, la data de 14 ianuarie a.c. a avut loc o percheziţie a DNA la sediul DIPI, în urma căreia s-au ridicat toate documentele relevante privind utilizarea acestor fonduri. În aceste condiţii, cercetarea administrativă nu s-ar fi putut desfăşura. Precizez că nu am avut nicio calitate în dosar şi că MAI a sprijinit ancheta procurorilor”, a mai declarat Tobă pentru Mediafax în data de 12 mai.

În realitate, lucrurile stau diferit. La data de 14 ianuarie 2016 a avut loc, într-adevăr, o percheziţie la sediul DIPI, însă procurorii nu au ridicat niciun document original, ci numai cópii.

Emilia Șercan: “Autoritățile statului au orchestrat o operațiune de kompromat împotriva mea. Acum încearcă să o mușamalizeze”

Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, plagiat cu repetiţie

Mai multe articole ştiinţifice semnate de Marilen Pirtea ca prim autor au probleme etice. De curând, el făcea apel la curăţirea învăţământului.

PressOne a intrat în posesia procesului verbal al percheziției, care a fost efectuată de un procuror și de şase ofiţeri de poliţie judiciară, toți din cadrul DNA.

Potrivit acestui document, de la sediul DIPI au fost ridicate 1.138 de file secrete şi neclasificate, care au fost depuse în copie la dosarul 20/P/2016. Toate cele 1.138 de file ridicate au fost cópii ale documentelor originale, aşa cum reiese din facsimilul de mai jos.

Potrivit DNA, ministrul Tobă avea soluţia legală pentru a controla fondurile operative ale DIPI. Procurorii invocă un Ordin al MAI, cu numărul 0066/2011, care permite constituirea unei comisii de control, nominalizarea aparţinând ministrului de Interne.

L-am contactat pe ministrul Petre Tobă atât telefonic, cât şi prin sms, întrebându-l de ce nu a deschis o anchetă internă la DIPI, din moment ce toate documentele se află în original la sediul serviciului secret al MAI.

Petre Tobă nu a răspuns solicitării noastre până la ora publicării acestui articol.

*

Dosarul „Limuzina” în date

4-5 ianuarie 2016. Trei ofiţeri DIPI, care au primit statut de martor ameninţat şi protejarea datelor de identitate, depun o serie de denunţuri la DNA.

9 ianuarie 2016. Procurorii DNA încep urmărirea penală in rem în dosarul 20/P/2016, privind abuzuri financiare comise de angajaţi ai serviciului secret al MAI.

14 ianuarie 2016. Un procuror și şase ofiţeri de poliţie judiciară, toți de la DNA, descind la sediul DIPI, de unde ridică 1138 de file secrete şi neclasificate, pe care le depun la dosarul 20/P/2016. Toate cele 1138 de file ridicate în urma percheziţiei sunt cópii ale documentelor originale.

18 ianuarie 2016. Ministrul Petre Tobă este informat despre situaţia deturnărilor de fonduri de la DIPI, însă nu cere declanșarea unei anchete administrative.

8 februarie şi 29 februarie 2016. Sunt formulate învinuiri in personam faţă de Gabriel Oprea – fost vicepremier şi ministru de Interne, Gheorghe Nicolae – şef al DIPI, Nelu Zărnică – adjunct al șefului DIPI, precum și față de ofițerii Gabriel Nicolae Pavel și Marian Dănuţ Iacob; cei cinci căpătă statut de inculpat pentru infracţiunile de abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu, deturnare de fonduri şi deturnare de fonduri în formă continuată.

10 mai 2016. Gabriel Oprea, Gheorghe Nicolae, Nelu Zărnică, Gabriel Nicolae Pavel şi Marian Dănuţ Iacob sunt trimişi în judecată.

11 mai 2016. Presa scrie că, la sfârşitul anului 2015 şi începutul anului 2016, fostul şef al DIPI Gheorghe Nicolae le-a cerut subordonaţilor săi să acopere şi să distrugă o serie de documente care arătau că o parte din banii pentru operaţiuni speciale fuseseră deturnaţi.

12 mai 2016. Petre Tobă declară pentru Mediafax că nu a putut dispune efectuarea unei anchete administrative la DIPI pe motiv că DNA ridicase toate documentele la percheziţia din 14 ianuarie.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€