Dezinformarea online poate falsifica orice

Codruţa Simina

Redactor

Timp de trei ani, din 2014 în 2017, presa americană a citat-o în repetate rânduri pe Jenna Abrams, cunoscută activistă pro-Trump. Având peste 70.000 de followers pe Twitter, ea a dat interviuri și declarații unora dintre cele mai cunoscute publicații de peste ocean.

Doar că Jenna Abrams nu există. Deloc.

Este o personalitate fictivă, creată de fabrica de troli a Rusiei, după cum au dovedit doi jurnaliști de la The Daily Beast.

Iar acesta este doar începutul. Am face bine să ne pregătim pentru posibile „invazii” de identități false, avertizează un recent raport despre dezinformare, girat de ministerele de externe și de interne ale Franței.

Pentru că, pe lângă identități false, vom avea de-a face și cu video-uri false, așa-numitele deepfake.

Imaginați-vă 20 de variante ale aceluiași discurs politic, modificate în așa fel încât să mulțumească orice fel de public. Cine ar mai putea descoperi originalul? Și, chiar l-ar descoperi, cui i-ar mai păsa?

Documentul avertizează cu privire la atomizarea informației, care determină slăbirea și poate chiar dispariția presei tradiționale.

O soluție propusă este folosirea tehnologiei blockchain, pentru a urmări traseul informațiilor.

Autorii notează că, îmbinând cercetarea psihologică, inteligența artificială și colectarea de date personale, pot fi obținute adevărate arme de divizare în masă a societăților.

Ce putem face?

Documentul francez − la fel ca multe alte rapoarte și sinteze oficiale pe acest subiect − subliniază că prima eroare fundamentală e subestimarea efectelor nocive ale fenomenului de propagandă și manipulare.

„Ei” sunt aici: ciudatul război hibrid pe care Armata Română îl poartă pe internet împotriva conspirațiilor, fără să aibă măcar un cont de Tik Tok activ

MapN încearcă să combată fake-news-urile apelând la comunicate scrise. Încearcă să combată, în plină epocă Post-Adevăr, imaginile cu cuvinte.

Preoții BOR, seduși de New Age și politică. Vasile Bănescu: Implicarea clericilor în campanie, „o maximă eroare”. ÎPS Teodosie, „pe cont propriu”

La imaginea de „salvator” pe care a dobândit-o Călin Georgescu au contribuit și preoți din Biserica Ortodoxă Română. De ce? Ne răspunde, într-un amplu interviu, Vasile Bănescu.

Pe termen scurt, efectele sunt corectabile. Însă operațiunile pe termen lung, arată raportul, sunt cele destinate să modifice mentalități, să submineze opțiuni politice și să divizeze comunitățile.

De pildă, în Ucraina, rude ale militarilor aflați pe frontul din Donbass erau bombardate cu SMS-uri în care li se anunța moartea celui drag. Sunat de membrii familiei, luptătorul era detectat prin intermediul semnalului telefonic. Și apoi bombardat.

Guvernele ar trebui să înființeze structuri dedicate, care să studieze și să monitorizeze propaganda și evoluția ei, se spune în raport. Analiștii francezi detaliază inclusiv tipurile de angajați și structura organizațională pe care o recomandă.

De ce ar trebui să luăm în seamă experiența francezilor? Pentru că, în cazul candidaturii lui Emmanuel Macron, dezinformarea nu a putut influența rezultatele, așa cum s-a întâmplat, de pildă, la referendumul pentru Brexit sau la alegerile prezidențiale din SUA.

Cu alte cuvinte, ceea ce au făcut francezii a funcționat. Potrivit documentului, una dintre explicaţii este că instituțiile statului și presa au lucrat împreună.

Presa mainstream din Franța a pus subiectul pe agenda publică, denunțând publicațiile propagandistice și încurajând cititorii să identifice campaniile de dezinformare.

De asemenea, marile platforme online au blocat accesul conturilor false, în timp ce rețelele de socializare (Facebook, Twitter, Instagram) au șters mii de astfel de conturi.

Raportul este realizat de Centrul de Analiză, Previziune și Strategie al Ministerului de Externe al Franței, precum și de un institut subordonat Ministerului de Interne de la Paris. Poate fi citit integral aici.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€