Tehnologia blockchain: informația în lanț care poate revoluționa lumea

Un miner de criptomonedă (computerul, nu omul). Foto: Mark Agnor / dreamstime.com

Prima știre din România privind "furtul de curent" comis de angajatul unei instituții publice care "mina" criptomonede a ridicat, în lumea nespecialiștilor, o întrebare legitimă: ce făcea, mai exact, respectivul?

Pentru a înțelege asta, vom trece printr-un ghid (foooarte) simplificat a ceea ce înseamnă tehnologia blockchain.

I. Monedele virtuale (criptomonedele) sunt generate de niște softuri gratuite (open source) instalate pe calculator. Fiecare criptomonedă are un soft al său, fie că e vorba despre Bitcoin, Ether, Monero etc.

Calculatoarele pe care rulează aceste softuri devin noduri într-o rețea globală, dar nu orice PC sau laptop de uz personal se califică pentru această activitate.

"Jucătorii" folosesc niște super-computere care se numesc ASIC-uri (Application-Specific Integrated Circuit), dotate cu hardware specializat în rezolvarea așa-numitelor funcții hash, care consumă enorm de mult curent electric.

O funcție hash prelucrează informația introdusă (input) și o transformă într-un hash − șir de caractere aleatorii care are dimensiune fixă și care va fi, pentru totdeauna, "masca" informației inițiale.

Fiecare hash reprezintă un identificator al întregii istorii petrecute până la el în lanțul de intrări din rețea.

Fiecare verigă din acest lanț se numește block și este legat și, totodată, derivat din block-ul anterior.

Închipuiți-vă că memoria unui om ar fi o stivă de informații, iar ultima placă adăugată ar fi sinteza tuturor amintirilor de până atunci.

Cel mai recent hash codifică toată memoria lanțului de informații (blockchain) existent în rețeaua mondială de ASIC-uri.

II. Odată instalat softul, un ASIC devine "miner", adică începe să contribuie la generarea unor noi block-uri, în funcție de rapiditatea cu care rezolvă funcția hash.

ASIC-urile își calculează puterea de procesare în numărul de funcții hash încercate pe secundă.

Din acest motiv, "minele" de criptomonede (ferme de ASIC-uri) se găsesc în țări și regiuni de pe glob în care electricitatea este ieftină.

Aceste computere-mineri lucrează practic non-stop, încercând, fiecare, să descopere, ca pe o comoară ascunsă, viitorul hash, adică masca întregii înlănțuiri de informații de până atunci, din toată rețeaua.

Primul ASIC care descoperă hash-ul viitorului block − la fel ca un miner care dă, în premieră, peste o pepită de aur − va fi recompensat cu o monedă virtuală.

*

Fiecare nod din rețea poartă un time stamp (amprentă temporală), care este un diferențiator, adică anunță pe toată lumea dacă un calculator a găsit deja soluția valabilă (și a generat o cripto-monedă), pentru ca restul calculatoarelor angrenate în aceeași căutare febrilă să continue să sape după următoarea, și după următoarea, și tot așa.

Foto: Elnur / Dreamstime.com

Așa cum am spus, fiecare nou block este înlănțuit de cel precedent, fiind înrudit cu acesta prin rezultatele puzzle-ului matematic pe care "minerii" îl rezolvă.

Acest nou block se propagă pe rețea, notificând toți participanții de existența lui. Odată ce primesc notificarea, celelalte noduri se angajează în rezolvarea următorului block.

În lume funcționează zeci de mii de noduri. Orice nod care a dat peste soluție primește un block reward − o recompensă din partea rețelei, care poate fi transformată în monede tradiționale.

*

Pentru a obține un Bitcoin, este nevoie, în medie, de 10 minute. Pentru a obține un Ethereum, timpul mediu este între 10-12 secunde.

Dacă un calculator rezolvă ecuația mai repede de atât, soluția este considerată prea ușoară și softul va complica "problema" care se cere rezolvată pentru a obține moneda.

III. Lumea securității cibernetice este scindată. O parte dintre specialiști afirmă că blockchain-ul reprezintă soluția cea mai sigură pentru a proteja orice fel de date.

Și asta fiindcă nu există un singur centru de comandă și fiindcă fiecare rezultat poate fi verificat în zeci sau mii de surse, astfel că devine imposibil, spre exemplu, să introduci în sistem un Bitcoin fals. El va fi identificat imediat, fiindcă nu seamănă cu șirul din care ar trebui să provină.

Angajatul de la Măgurele care "fura curent" și-a instalat pe calculatorul personal softul necesar pentru a "săpa" după cripto-moneda Monero.

Dar ca să nu-și consume curentul de acasă, a lăsat calculatorul să consume resursele statului. Se estimează că ar fi consumat energie electrică în valoare de 1.000 de euro pe lună.

Toate nodurile dintr-o rețea de tip blockchain figurează pe o hartă, la care au acces toți "minerii", după IP-ul calculatorului.

Instituțiile publice care încep să aibă facturi nejustificat de mari la curent ar trebui să verifice imediat dacă nu cumva angajații lor și-au instalat softul pentru vreo cripto-monedă.

IV. Blockchain-ul poate fi definit ca un sistem de încredere autonom, care nu mai permite înșelătoria.

De pildă, softul de pe platforma Ethereum (care rulează cripto-moneda Ether) permite înregistrarea în block-urile din lanț a unor progrămele (coduri) care se numesc "smart contracts" și care ar putea înlocui tot ce înseamnă serviciul de mediere dintre un cumpărător și un vânzător, fiindcă pot garanta autenticitatea unui produs.

Cum am arătat, într-un blockchain se păstrează întregul istoric al tuturor informațiilor și tranzacțiilor.

Cei care sondează posibilitățile acestei tehnologii se întreabă așa: dar dacă un astfel de smart contract ar putea înlocui un notar?

Dacă, în cazul vânzării unui teren, de exemplu, întreaga lui istorie juridică − cine au fost proprietarii anteriori, contractele anterioare, statusul actual − poate fi verificată online, fără să existe posibilitatea de a minți, de a pierde CF-uri sau de a fi vândut mai multor persoane?

Atunci vânzătorul și cumpărătorul n-ar mai avea nevoie de o a treia persoană care să le valideze tranzacția.

De aceeași manieră, blockchain-ul ar putea proteja (în sfârșit) proprietatea intelectuală (copyright-ul), corectitudinea industriei vânzătoare de autoturisme, casele de pariuri, originea controlată în cazul producției alimentare și multe altele.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează