Dezbaterea Ordonanţei de graţiere: "Puteţi să precizaţi dacă aveţi un interes direct?"

Roxana Garaiman

Redactor

Ministerul Justiției a organizat luni, 30 ianuarie, la București, prima dezbatere publică a proiectelor de Ordonanță de Urgență privind grațierea unor pedepse și pentru modificarea Codului Penal și a celui de Procedură Penală.

În ciuda protestelor de stradă din ultimele două săptămâni, la care au participat zeci de mii de oameni, angajații Ministerului Justiției s-au declarat surprinși de interesul crescut manifestat de societatea civilă.

Inițial, ministerul a pregătit pentru dezbatere o sală cu limită de 50 de locuri, însă în cursul dimineții de luni au sosit 117 participanți. La dezbatere au fost prezenți 107 jurnaliști, potrivit bilanțului comunicat de minister.

Opinia majoritară în rândul participanților a fost că nu se justifică o procedură de urgență în cazul celor două proiecte și că ele ar trebui să urmeze un parcurs parlamentar normal.

Au existat voci care au cerut demisia ministrului Florin Iordache pentru elaborarea acestor documente, dar și voci care l-au felicitat pentru inițiativă. În rândul participanților s-au aflat jurnaliști, avocați și experți în drept, laolaltă cu condamnați penal sau rude ale unor condamnaţi.

Într-un colț al sălii erau proiectate imagini din penitenciarele românești și informații despre condițiile de detenţie.

Ministrul a ascultat, în cadrul a două runde care s-au întins până la ora 14, părerile tuturor celor care au dorit să ia cuvântul.

Totuși, întâlnirea s-a terminat fără nicio concluzie. Florin Iordache nu a răspuns la nicio întrebare și a fost evaziv şi la conferința de presă de după.

El a fost întrebat dacă proiectele vor fi adoptate prin dezbatere parlamentară.

„Eu am întrebat în sală pe cei care se opuneau Ordonanţei şi aţi văzut că foarte mulţi spuneau să fie o dezbatere în Parlament. Vreau să vă spun că dezbatere înseamnă şi atunci când îşi asumă Guvernul, pentru că în acele cinci zile tot dezbatere înseamnă, când se depun amendamente şi Guvernul şi le poate asuma sau nu”, a spus ministrul Iordache, precizând că se va consulta cu premierul Sorin Grindeanu.

*

Emilia Șercan: “Autoritățile statului au orchestrat o operațiune de kompromat împotriva mea. Acum încearcă să o mușamalizeze”

Căderea lui Mihai Lucan. Istoria chirurgului care a falimentat un institut de stat pentru clinica proprie

Cunoscutul chirurg și fiul său sunt învinuiți că ar fi delapidat peste 5 milioane de lei de la Institutul de Urologie și Transplant Renal din Cluj.

Gabriel Buiculescu, inițiatorul unei petiții online împotriva celor două Ordonanțe, care au strâns circa 40.000 de semnături:

„Ordonanța pentru modificarea Codului Penal care modifică abuzul în serviciu și limitează depunerea unui denunț la 6 luni de zile, cu limită a prejudiciului de 200.000 de lei, este greșită. Ordonanțele ar trebui dezbătute pe o perioadă de cel puțin trei luni de zile”.

*

Gigi Becali (fost deţinut, eliberat din penitenciar):

„Domnule ministru, îmi pare rău să vă spun și mă iertați, proiectul acesta pe care l-ați făcut este un proiect șmecheresc.

Dau un exemplu: Vișinescu a luat 20 de ani, proiectul spune că peste 3 ani e acasă. Așa spune proiectul ăsta.

În plus, grațiază numai faptele de abuz în serviciu și accidentele rutiere, nici măcar evaziunea. Așa este proiectul. De-aia l-am numit șmecheresc. De-aia oamenii probabil că au ieșit… 20.000. Putem să spunem – «ce, ne conduc 20.000?»

Aseară am văzut că au ieșit 50-60.000. 100.000 de oameni că semnează o petiție și trebuie să ții cont, dar că stau în frig toată seara?

Cea mai mare problemă a pușcăriilor este ANP (Administrația Națională a Penitenciarelor – n.r.), comandanții de ANP care au mentalitate criminală”.

*

Mihai Costea și Florentin Scalețchi

Mihai Costea, președintele Asociației Respectarea Prezumției de Nevinovăție, a Adevărului Judiciar și Integrarea în Muncă a Foștilor Deținuți, fost avocat al clanului Cămătaru, condamnat la 13 ani de închisoare pentru înșelăciune:

„Am fost închis pentru presupuse fapte de înșelăciune, dar am câștigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Susțin cele două proiecte, nicăieri în Europa nu sunt pedepsele care sunt la noi. La abuz în serviciu, o pedeapsă de cel mult un an și jumătate, la forma agravantă, este acoperitor.”

*

Florentin Scalețchi, președintele Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului, condamnat la 4 ani de închisoare pentru corupție:

„Vreau să spun că sistemul penitenciar îl cunosc foarte bine, atât din interior, cât și din exterior.

În penitenciarele din România se trăiește încă ca în Evul Mediu. Nu de acum, de 10 ani cerem grațiere și amnistie și văd că se poartă o manipulare întreagă în mass-media și nu doar aici, ci și în rândul oamenilor, de a fi scoși în stradă. Pentru ce?

Aș vrea ca cei care cer asta să stea o singură zi în penitenciar să vadă cum e”.

Scalețchi este întrerupt de mai multe voci nemulțumite din sală:

„- Îi acuză pe cei care ies în stradă? Cu ce drept?”

„- Este un condamnat nereabilitat!”

Scalețchi continuă:

„Ar fi foarte bine să ne gândim la un proiect în care să se facă închisoare la domiciliu, așa cum se întâmplă în Franța, în Italia, în Belgia și în țările scandinave, unde până la 5 ani se poate sta acasă.

Nu e nevoie să investim în brățări, pentru că există telefoane mobile, telefon fix și oricând pot fi contactate persoanele respective.

În altă ordine de idei, vreau să spun că am câștigat la CEDO!”

*

Liviu Avram și Ioana Ene Dogioiu.

Liviu Avram, jurnalist la Adevărul:

„Prin aceste două inițiative, dumneavoastră practic reconfigurați politica penală a statului în ceea ce privește câteva infracțiuni de serviciu.

În primul rând, mă refer la abuzul în serviciu, care este grațiat potrivit proiectului dumneavoastră, iar în Codul Penal impuneți niște condiții de sesizare care nu acoperă toate situațiile: plângerea prealabilă care se poate depune până în trei luni, un cuantum al prejudiciului și scăderea pedepselor. În nota de fundamentare a legii nu explicați de ce procedați astfel.

Infracțiunea de conflict de interese este practic dezincriminată prin eliminarea sintagmei «fonduri necuvenite». Și atunci întrebarea este: se poate modifica politica penală a statului prin OUG?”

Florin Iordache intervine:

„OUG se află în dezbatere, în urma dezbaterii sunt trei posibilități: introducerea în Parlament, punctul de vedere majoritar, cu modificări și propunerile care au venit în urma dezbaterii, sau pe asumarea răspunderii, care înseamnă tot lege. Vă rog să depășim momentul”.

Liviu Avram a continuat:

„Știm foarte bine, OUG are efect de amnistie, de ghilotină. O dăm, stă câteva zile în vigoare, Parlamentul o respinge, dar OUG își face efectele.

Credeți că puteți modifica politica penală a statului prin OUG? Adică prin voința a doi oameni deocamdată, dumneavoastră și consiliera care ziceți că a scris, și după aia a 27 de oameni care sunt în Guvern. Vi se pare corect?”

Din acel moment, ministrul nu a mai răspuns la nicio întrebare.

*

Ioana Ene Dogioiu, jurnalistă la Ziare.com:

„În ceea ce privește grațierea, aveți vreo statistică numerică și pe fapte în privința a ceea ce intenționați să grațiați?

De ce grațiați abuzul de serviciu? Pare ținta predilectă a inițiatorilor proiectului, atâta vreme cât este prins și de proiectul de grațiere, și în modificările Codurilor.

Invocați în permanență că sunteți obligați să faceți aceste modificări, și încă în regim de urgență, având în vedere deciziile Curții Constituționale a României (CCR), dar ați depășit cu mult ceea ce pretindea CCR-ul.

Ea se referea la câteva sintagme, dar dumneavoastră mergeți pe limite de prejudiciu, pe plângere prealabilă. Unde s-a mai auzit de abuz în serviciu pe plângere prealabilă?

Tot ce argumentați pe modificările Codurilor nu este valabil în ceea ce privește deciziile CCR. Iar în conflictul de interese, îmi pare rău, dar colegul meu are dreptate. Dumneavoastră practic îl dezincriminați și o spune și procurorul general, am văzut că vă enervează, dar domnul este specialist pe conflict de interese.

Faceți o dublă condiționare – și funcționarul să fie în anumite relații cu cel care beneficiază de contract, și fondul să fie necuvenit. Blocați astfel orice probațiune, distrugeți infracțiunea. Arată foarte clar că este vorba de modificare legislativă fără necesitate de urgență și cu dedicație clară”.

*

Gabriel Cartaș, avocat:

„Domnilor, din două motive, vă spun să grațiați acești oameni. Primul motiv este că, după 1989, Securitatea, în loc să facă ce trebuia să facă, a făcut zeci de mii de dosare. În 2015, SRI a avut mandate de ascultare de 16 ori mai multe decât FBI. Până și senatorul Tăriceanu are un dosar.

Securitatea a fost mână în mână cu DNA și DIICOT și a făcut dosare la toți, zeci de mii.

În închisorile românești sunt condițiile lagărelor de concentrare. Sunt infractori, îi deținem, dar nu îi omorâm, domnule ministru.

Nu facem pentru Dragnea sau pentru cine dracu’ o să fie dată legea asta. Știți pentru ce o facem? Grațierea e un act umanitar în România. Condițiile sunt cele din lagărele de concentrare. Dacă ele au fost o gândire nemțească, menținerea oamenilor în aceste închisori este tot o gândire nemțească.

Domnule ministru, v-a dat România un mandat să guvernați, dacă vă vor încăleca din nou serviciile secrete, le meritați, domnilor, meritați toți dosare. Încălecați-i! Trimiteți SRI să facă ce trebuie să facă, siguranță națională, nu dosare”.

*

Nicolae Mavrodin, Asociația Haiducilor, condamnat la 7 ani de închisoare pentru evaziune fiscală, delapidare, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi fals în declaraţii:

„Numărăm un număr (sic!) de peste 2.000 de membri, vă rog, nu râdeți (n.r. – numele asociației a stârnit amuzamentul în sală).

Eu am venit astăzi aici pentru a discuta cele două acte normative din perspectiva principiilor. Suntem de acord cu cele două acte normative pentru că știm cu toții că s-au săvârșit o serie întreagă de abuzuri din partea procurorilor, judecătorilor etc.

Cele două coduri, multe dintre articole au fost lovite de nulitate datorită deciziilor Curții Constituționale.

Susțin grațierea având în vedere faptul că foarte multe persoane sunt astăzi arestate pe baza unor articole din Codul Penal sau de Procedură care au fost la rândul lor declarate neconstituționale. Ce facem cu acei oameni care stau azi la pușcărie pentru că s-au judecat în baza unor articole de lege declarate neconstituționale?”

*

Cornelia Lalu, avocat:

„Consider că oportunitatea și urgența nu se impun, deoarece nu aveți o statistică cu deținuții și felul pedepselor și modalitatea lor de executare.

La alineatul 2 din articolul I scrie așa: prevederile alineatului 1 se aplică indiferent de modalitatea de executare a pedepsei dispusă de instanță, deci se referă și la suspendare. Or, sunt persoane aflate la finalul termenului acela de încercare.

Aplicându-i acest decret, îi aplicați încă trei ani, deci este o situație mai grea decât o are în acest moment. Deci nu trebuie aplicată pe persoanele care se află în executarea închisorii, modalitatea suspendării.

La articolul III, la primul alineat, prevederile articolelor I-II nu se aplică celor condamnați pentru infracțiuni comise în stare de recidivă și celor care sunt recidiviști prin condamnări anterioare.

Majoritatea celor închiși sunt în concurs de infracțiuni. Recidiva este o faptă săvârșită după pronunțarea unei hotărâri definitive.

Este normal să avem dezbateri parlamentare.

La alineatul 4 aveți următoarea prevedere: grațierea nu se aplică celor care nu au început executarea acesteia deoarece s-au sustras sau celor care au început executarea, dar ulterior s-au sustras.

Ce facem cu cei care n-au început executarea pedepselor, dar sunt în mandate naționale și internaționale de urmărire, deci se sustrag urmăririi penale? Trebuie să li se aplice și acestora.

Aveți prevederea alineatului 5 referitoare la revocarea grațierii și plata despăgubirilor. Ce facem cu acel termen de un an? Din experiența dumneavoastră sau a celor cu experiență în domeniu, știm că infractorii dispar, după un an ei nu mai pot fi găsiți, iar despăgubirile rămân neachitate…”

*

Viorel Ene, Asociația Victimelor Mineriadelor:

„Îi reprezint pe cei care suntem victime. Am văzut că în sală sunt și specialiști, și cei care au beneficiat de sistemul de detenție. Noi ridicăm problema victimelor. Cei cărora nu ni s-a făcut dreptate timp de 27 de ani și care acum, după foarte mult timp, vedem că Iliescu și alții sunt puși în acuzare.

Și dumneavoastră ce susțineți acum, ca reprezentant al PSD? Ca domnul Iliescu să beneficieze de toate aceste lucruri pentru că el nici n-a omorât, nici n-a violat pe nimeni, ci doar a organizat o represiune?”

*

Adrian Macarie, din Brașov:

„Am venit să susțin aceste legi. Domnule ministru, să vă dea Dumnezeu puterea să le duceți până la capăt!

Sunt profesor, am un copil care este student la Facultatea de Drept, a terminat Științe Economice și care, din cauza sistemului, că o dată l-a prins băut că a mers 5 metri ca să parcheze mașina în curte, a luat un an și două luni cu amânarea executării pedepsei.

Acest băiat nu poate fi angajat, este un paria al societății, pentru că un sistem nedrept în ultimii ani face probleme în România.

Vă rog să continuați acest demers, pentru că dacă un singur om e salvat, și nu vorbesc de Adamescu, că nu e rudă cu mine, dar omul ăla a murit în condițiile în care putea să moară acasă”.

*

Vivian Oancea, „cetățean mâhnit de ce se întâmplă”, condamnat la 7 ani de închisoare pentru trafic de persoane:

„Vă felicit, pentru mine sunteți niște eroi, vă luptați cu niște acoperiți care au dosare ascunse și vor să șantajeze populația României!

Văd niște oameni fără inimă, care nu mai au Dumnezeu. Ei văd condițiile de acolo și tot nu sunt de acord. Sunt niște oameni răi, lipsiți de inimă. Să le fie rușine în fața lui Dumnezeu, pentru că oamenii aceștia au familii și suferă!

Judecătorii încalcă legea când îi trimit la pușcărie în condițiile ălea. Orice sentință este o încălcare a legii”.

*

Maria-Nicoleta Andreescu.

Maria-Nicoleta Andreescu, APADOR-CH:

„În niciun caz nu s-a justificat în mod real modalitatea adoptării acestor proiecte în regim de urgență și, dacă se va reveni la calea legală, procedura este că ele trebuie puse în transparență decizională pentru minimum 30 de zile. Abia apoi să fie adoptate în Guvern și transmise Parlamentului.

De-aia suntem nevoiți acum să tot modificăm codurile penale, din cauza deciziilor CCR, pentru că în 2014 nu s-au făcut studii de impact rezonabile, estimări și analize pentru a adopta legislație bună și coerentă.

În privința aglomerării nu se poate ca de pe azi pe mâine să rezolvăm o problemă cronică.

APADOR-CH susține retragerea proiectelor sub forma ordonanțelor de urgență și discutarea lor în procedură normală”.

*

Mihai Polițeanu, Asociația Inițiativa România:

„Aș vrea să vorbim direct, să nu ne mai ascundem după degete. Scopul acestor ordonanțe este să scăpați de la răspunderea penală și executarea unor pedepse câteva zeci sau sute de prieteni sau sponsori politici. Acesta este scopul ordonanțelor.

Orice dezbatere tehnică a fost subminată de dumneavoastră încă din 4 ianuarie, 6 ianuarie și 17 ianuarie, când ați declarat public că orice proiect de grațiere sau amnistie va trece prin Parlament. A doua zi, pe 18 ianuarie, ne-am trezit cu proiecte de OUG.

Nu mai sunteți un partener credibil de dialog, sunteți compromis ca ministru al Justiției.

Textele ordonanțelor și notelor de fundamentare au fost scrise conspirativ, iar textul notei de fundamentare privind grațierea este plin de falsuri.

Deciziile pilot CEDO contra Rusiei, Ungariei, Bulgariei: ați spus că CEDO a decis plata de despăgubiri financiare către toți deținuții. Fals, nici măcar contra Italiei. Cele 80 de milioane de euro sunt o aiureală”.

*

Alexandru Cristian Surcel, Asociația România Vie:

„Din punct de vedere procedural, nu considerăm că o astfel de legislație poate fi trecută prin OUG sau asumarea răspunderii.

Nu suntem de acord cu modificările propuse la Codul Penal, ni se par cu dedicație.

V-am fi rugat să alternați imaginile de acolo, din penitenciare, cu cele ale lui Dan Voiculescu, Vîntu sau președintelui de partid Liviu Dragnea, ca să înțelegem miza, luxul unde trebuie să se întoarcă ei și banii care ne-au fost furați.

O simplă grațiere a pedepselor ușoare fără reformarea sistemului de probațiune este inutilă pentru că în 6 luni – un an vor fi din nou în închisoare, nu îi angajează nimeni.

A doua chestiune, cu reducerea pedepselor pe motiv de vârstă sau că are copil mic, apropo, cumva o să fie grațiați și pedofili care și-au violat propriii copii?

În încheiere, mă văd și eu nevoit să vă cer demisia. Sunteți un personaj de tristă amintire!”

Florin Iordache a răspuns:

„Mulțumesc, mai departe…”

*

Andreea Salomia.

Andreea Salomia, soția unui traficant de droguri:

„Eu susțin acest proiect. Din păcate, am avut ghinionul să văd ce înseamnă penitenciarul în timpul unor vizite.

Soțul meu este arestat, a luat o condamnare de 11 ani, probabil vă gândiți că e un criminal în serie, dar nu este, a luat pentru acele droguri legale”.

*

Raluca Andrei.

Raluca Andrei, avocată și reprezentantă FACIAS (fundație înființată de Dan Voiculescu):

„Nu venim să discutăm despre amenzile uriașe pe care România urmează să le plătească, nu venim să dezbatem costurile imense pe care constribuabilii le plătesc pentru întreținerea deținuților, de peste 3.000 de lei, față de alocația pentru copii, de 84 de lei.

Am primit la adresa fundației exemplare vii de viermi, ploșnițe și gândaci culese de expeditor, culese de pe salteaua și pereții secției medicale în care era încarcerat.

Dați-mi voie să citesc un scurt fragment și am să mă opresc, că sala este deja nerăbdătoare:

«Aici, în penitenciar, bătrânii încarcerați sunt bătuți, violați, tâlhăriți de deținuți cu pedepse mari, pentru crimă, și nimeni nu ia nicio măsură. Am făcut nenumărate sesizări, chiar și doamnei ministru Raluca Prună sau conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor, și nimeni nu ia nicio măsură»”.

Din sală intervine cineva:

„Am și eu o propunere. Domnule ministru, puteți să-i rugați pe cei care vorbesc să precizeze dacă au un interes direct?”

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€