Cliquez ici pour la version française de l’article

O modificare de statut făcută pe ultima sută de metri a ridicat interdicția președintelui în exercițiu al AUF, Sorin Cîmpeanu, de a candida pentru un al doilea mandat. FOTO: Inquam Photos / Ilona Andrei

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, are cale deschisă să candideze pentru un nou mandat de președinte al Agence Universitaire de la Francophonie (AUF) – ​​o rețea internațională de universități și institute de cercetare care numără în acest moment 1.007 de membri din 119 țări și care gestionează un buget anual de circa 40 de milioane de euro.

Statutul AUF nu-i permitea lui Sorin Cîmpeanu să candideze din nou. O prevedere inclusă în toate versiunile anterioare ale statutului, reconfirmată la Adunarea generală din 2017, limita ocuparea funcției de președinte la un singur mandat de patru ani, fără posibilitate de reînnoire.

Însă în iulie 2021, cu doar două luni înainte de alegeri, a avut loc la București o sesiune extraordinară a Adunării generale în care Consiliul de Administrație al AUF, condus de Sorin Cîmpeanu, a inițiat și aprobat modificarea statutului.

Cu această modificare birocratică făcută pe tăcute – și al cărei unic beneficiar este – Sorin Cîmpeanu exportă, într-o organizație internațională, modelul est-european al eternizării șefilor, prin șurubăreli statutare aparent inofensive, în funcții de conducere. 

Cu o lună jumătate înainte de Adunarea generală extraordinară în care urma să fie aprobat noul statut AUF, Cîmpeanu vorbea deja, într-un discurs susținut la Ambasada Franței, despre posibilitatea de a ocupa un al doilea mandat de preşedinte al AUF.

Sorin Cîmpeanu nu a răspuns, până la închiderea ediției, la întrebările trimise pentru a clarifica [1] dacă și-a depus candidatura la un nou mandat de președinte al AUF și [2] cine a inițiat modificarea statutului care permite ca o persoană să fie aleasă în funcția de președinte pentru două mandate succesive.

***

Sorin Cîmpeanu a devenit președinte al AUF în mai 2017, când a fost ales, la Adunarea generală de la Marrakesh (Maroc), cu 133 voturi. A obținut atunci cu 20 voturi în plus față de contracandidata sa, Ana Guțu, care era vice-rector la o instituție privată din Republica Moldova, Universitatea Liberă Internațională. 

Zilele acestea, în mod formal, mandatul de președinte al AUF deținut de ministrul Sorin Cîmpeanu urma se încheie.

Conform vechiului statut al Agenției, Sorin Cîmpeanu ar fi trebuit să-i predea ștafeta – într-o ceremonie desfășurată la Universitatea Politehnică din București – succesorului său în funcția de președinte. 

Doar că în perioada 28-30 iulie 2021 a avut loc o Adunare generală extraordinară a AUF prin care a fost modificat statutul instituției. 

Site-ul AUF nu include informații despre această adunare generală extraordinară, prima convocată în ultimii 20 de ani. Organizația nu a dat un comunicat oficial de presă despre organizarea Adunării generale extraordinare de la București, despre modificările adoptate, despre numărul membrilor titulari care au votat ori despre rezultatul votului. 

Singura informație disponibilă pe site este aceea că noul statut a fost adoptat „cu o largă majoritate a membrilor titulari prezenți”.

Anunțul publicat la 5 august 2021 de auf.org privind modificările de statut adoptate la 28-30 iulie 2021

În mod similar, și pagina de Facebook a AUF a anunțat doar post-factum, după 9 zile, că a fost adoptat prin vot online un nou statut al Agenției.

***

De ce s-a recurs la o Adunare generală extraordinară în iulie, de vreme ce Adunarea generală ordinară a AUF – care are loc o dată la 4 ani – era deja anunțată încă din luna mai pentru intervalul 21-24 septembrie, tot la București? 

De ce au fost organizate două adunări generale într-un singur an, la distanță de două luni, și de ce nu s-au adoptat modificările la statut pe durata adunării generale obișnuite, așa cum s-a întâmplat de obicei? 

O parte dintre răspunsuri pot fi găsite în modificările care privesc numărul de mandate pe care le poate deține președintele AUF. 

În statutul adoptat în 2017, la articolul 4.1, se preciza că „Președintele este ales pentru patru ani de către membrii titulari ai Adunării generale […]. Mandatul Președintelui nu poate fi reînnoit”.

În nou statut, adoptat în iulie 2021, la articolul 5.2, se precizează că „Președintele este ales de către membrii titulari ai Adunării generale […]. Mandatul Președintelui este de patru ani și poate fi reînnoit o dată la Adunarea generală care urmează primului său mandat”.

Această ultimă precizare poate explica, cel puțin în parte, rațiunea pentru care a fost organizată o adunare generală extraordinară cu doar două luni înainte de adunarea generală obișnuită. Documentele oficiale ale AUF arată că ultima adunare generală extraordinară, care a avut pe agendă tot modificarea statutului, a avut loc în urmă cu 20 de ani, în 2001.

Potrivit noului statut, actualul președinte al AUF, Sorin Cîmpeanu, poate deci să candideze pentru un nou mandat. 

Acest al doilea mandat nu ar fi fost posibil dacă noul statut ar fi fost adoptat în Adunarea generală obișnuită din luna septembrie, deoarece candidaturile se depun cu cel puțin 30 de zile înainte de deschiderea lucrărilor Adunării generale”, a explicat pentru PressOne reprezentantul unei universități membre AUF.  

***

Pe pagina dedicată Adunării generale a AUF de la București, care începe astăzi, se precizează că alegerile pentru desemnarea unui nou președinte și a unui nou Consiliu de Administrație vor avea loc în zilele de 22-23 septembrie, rezultatele urmând a fi anunțate vineri, 24 septembrie. 

Alegerile se vor desfășura în format hibrid, o parte dintre membrii titulari – 630 la număr, potrivit auf.org – urmând să voteze pe o platformă securizată.

Termenul limită de depunere a candidaturilor a expirat la 20 august 2021, însă link-ul „Candidatures et élections (pdf)” nu dezvăluie nicio informație despre cei care s-au înscris în cursă. Mesajul din link: „Aucun élément trouvé”.

Deși pe site-ul Agenției nu există informații referitoare la persoanele care și-au depus candidatura, sursele consultate de PressOne susțin că Sorin Cîmpeanu va candida pentru un nou mandat. 

În plus, aseară târziu am intrat în posesia unui document oficial al AUF care arată, fără dubiu, faptul că Sorin Cîmpeanu își va prezenta în mod oficial astăzi, la ora 16:30, candidatura la președinția AUF. 

Contra-candidatul lui Cîmpeanu la președinția AUF este un universitar vietnamez, Nguyen Ngoc Dien, care asigură coordonarea regională a rectorilor francofoni din regiunea Asia-Pacific.

După vechiul statut, Sorin Cîmpeanu nu ar fi avut dreptul de a candida pentru un nou mandat. Dar odată cu adoptarea noului statut al AUF, cu doar două luni înainte de adunarea generală obișnuită, s-a creat posibilitatea statutară pentru fostul președinte de a-și depune candidatura pentru un nou mandat”, explică o sursă din AUF. 

Altfel spus, președintele AUF, care este și președinte al Consiliului de Administrație al AUF, a condus lucrările unei Adunări generale extraordinare care a legiferat nemijlocit în favoarea lui”, subliniază aceeași sursă.

Rectorul AUF

Dincolo de președinte, care are funcție de reprezentare, Agenția Universitară a Francofoniei are și un rector, a cărui funcție este una executivă. În vreme ce președintele este ales prin votul majorității absolute a membrilor titulari ai AUF, rectorul este ales de către Consiliul de Administrație. 

Rectorul AUF are birou permanent în Franța, la Paris, și este remunerat pentru activitatea sa. Funcția este deținută în acest moment de Slim Khalbous, fost ministru al Învățământului Superior din Tunisia, ales de către Consiliul de Administrație în 2019

Rectorul AUF, Slim Khalbous. FOTO: contul de Facebook al Agence Universitaire de la Francophonie

Surse din AUF susțin că în 2019 Biroul Consiliului de Administrație, condus de președintele său, care este Sorin Cîmpeanu, ar fi blocat candidatura rectorului în funcție din acel moment, Jean-Paul de Gaudemar, cotat cu șanse mari pentru un al doilea mandat, deschizând astfel calea candidatului tunisian.

Spre deosebire de președinte, care nu putea la acel moment să aibă decât un singur mandat, statutul AUF îi permitea rectorului Jean-Paul de Gaudemar să candideze pentru un al doilea mandat. 

Aceleași surse susțin că rectorul AUF, Slim Khalbous, a sprijinit modificarea statutului Agenției care îi deschide calea lui Sorin Cîmpeanu, acum, către un al doilea mandat. 

Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din București, susține că Sorin Cîmpeanu i-a făcut diverse servicii rectorului Khalbous, unul dintre acestea fiind aranjarea funcției de director al direcției regionale de la Bruxelles pentru o cunoștință a acestuia. 

Înainte de alegerea lui (Sorin Cîmpeanu ca președinte al AUF – n.m.), Ciprian Mihali obținuse prin concurs singura poziție de director al unui birou regional al Agenției Universitare a Francofoniei, și anume biroul de la Bruxelles. O poziție pe care a pierdut-o, întrucât Cîmpeanu a tras sforile pentru a-l înlocui cu o amică a rectorului tunisian al acestei agenții”, susține Preda.  

Ciprian Mihali este fost ambasador al României în Senegal și în alte șapte state vest africane. Acum este conferențiar universitar la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și are o teză de doctorat în filozofie susținută în 2000, în cotutelă, la Cluj-Napoca şi Strasbourg. 

***

Sorin Cîmpeanu, care de la intrarea sa în viața publică colecționează titluri, titulaturi și funcții, are o bogată experiență în găsirea portițelor birocratice legale pentru a rămâne în funcțiile dobândite și atunci când prevederile statutare îi interzic să mai candideze.

Primul exemplu: la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București (USAMV-B), unde a devenit rector în 2012, nu mai avea dreptul să candideze la un al treilea mandat. Legea educației limitează ocuparea funcției de rector în universitățile românești la două mandate succesive complete. 

În 2018, însă, Cîmpeanu s-a auto-suspendat din funcție pentru circa trei săptămâni. Pretextul a fost participarea în Maldive și în alte state asiatice la promovarea candidaturii României pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate ONU. 

Astfel, mandatele sale succesive nu au mai fost „complete”. A fost reales legal, în anul 2020, pentru a treia oară.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Al doilea exemplu: la Consiliul Național al Rectorilor (CNR), o organizație care grupează rectorii a circa 70% dintre universitățile din România, a devenit președinte în 2013, după ce a orchestrat discret debarcarea fostului ministru al Educației Ecaterina Andronescu – care, deși nu mai era rector, refuza să convoace o ședință pentru alegerea unui nou șef. 

Cîmpeanu a adunat, în tăcere, semnături de la o treime dintre rectorii din țară și a reușit să convoace astfel Adunarea generală a CNR în urma căreia a și fost ales președinte.  

Potrivit vechiului statut al CNR, un membru putea fi ales în funcţia de preşedinte pentru cel mult două mandate, eventual succesive. Cele două mandate succesive ale lui Cîmpeanu expirau în luna mai 2020. Doar că, înainte de ultimele alegeri din mai 2020, statutul CNR a fost modificat, iar orice prevedere referitoare la limitarea numărului de mandate a fost eliminată. 

Alegerea lui Cîmpeanu pentru un al treilea mandat de președinte al CNR a fost contestată de Remus Pricopie, rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). De altfel, Pricopie anunța public pe 15 septembrie 2020 că Consiliul de Administrație al SNSPA a decis „în unanimitate” să conteste în instanță alegerea lui Cîmpeanu. 

În replică la acest anunț, Sorin Cîmpeanu a declarat pentru Libertatea că „probabil din cauza absențelor succesive de la întâlnirile plenului CNR, domnul rector Remus Pricopie nu mai este foarte la curent cu ceea ce s-a întâmplat în reuniunea rectorilor membri CNR”.

La trei zile după acest schimb de replici intermediat de presă, Sorin Cîmpeanu a autentificat la un cabinet notarial din Brașov statutul actualizat privind funcționarea CNR. 

De menționat că CNR este una dintre cele mai lipsite de transparență organizații universitare din România: site-ul asociației, cnr-romania.ro, este „în reconstrucție” de mai bine de un an și jumătate. 

În ianuarie 2021, când a preluat funcția de ministru al Educației, Cîmpeanu nu s-a retras de la președinția CNR, ci s-a auto-suspendat din funcție, atribuțiile sale urmând a fi exercitate prin rotație, pentru mandate de câte șase luni, de unul dintre membrii CNR.

***

Rector pentru al treilea mandat, președinte al Consiliului Național al Rectorilor pentru al treilea mandat și președinte al Agenției Universitare a Francofoniei pe punctul de a obține, săptămâna aceasta, un al doilea mandat. 

Aceste funcții se adaugă unei lungi liste de titluri și onoruri științifice pe care Sorin Cîmpeanu le-a dobândit în ultimii zece ani, pe lângă cele politice – de deputat, de senator și de ministru al Educației pentru a doua oară.

Sorin Cîmpeanu este membru în două academii – titular în Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sișești” și corespondent Academia de Științe Tehnice din România. 

Dintr-o a treia poziție, cea de academician în Academia de Științe ale Securității Naționale (ASSN) – o instituție opacă, zguduită de scandaluri de plagiat – acesta a demisionat luna trecută. De notat că în domeniul „Științelor Securității Naționale”, fostul academician Cîmpeanu avea zero competențe științifice și zero activitate științifică.

Demisia din ASSN a venit în urma presiunii publice și a unui conflict deschis cu președintele interimar al ASSN, Remus Pricopie.

În plus, Cîmpeanu a dobândit începând cu 2014, anul în care a devenit pentru prima dată ministru, nu mai puțin de zece titluri de Doctor Honoris Causa, cinci dintre acestea obținute într-un singur an, în 2018.

Cîmpeanu și franceza

Printre argumentele celor care contestă capacitatea lui Cîmpeanu de a promova cu adevărat francofonia și valorile acesteia se numără cunoștințele acestuia de limba franceză.

Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul Universității din București, spune că „​​Sorin Cîmpeanu e președinte al Agenției care reunește universitățile francofone, deși […] nu a publicat nimic în această limbă. Alegerea lui e exclusiv rezultatul unor manevre de culise. E ridicol: e ca și cum eu aș ajunge într-o zi ministrul agriculturii și aș pretinde poziția de președinte al Universităților de îmbunătățiri funciare fără să fi scris un rând despre această temă”.

Sorin Cîmpeanu a inclus, totuși, trei articole în limba franceză în lista sa de publicații științifice, care numără 18 cărți sau capitole de cărți și 112 de articole. Toate cele trei articole datează din 1994, când Cîmpeanu era preparator universitar. Articolele au fost prezentate la Conferinţa Europeană de Irigaţii şi Drenaje care a avut loc Bulgaria, la Varna. Pentru niciuna dintre lucrările respective Cîmpeanu nu este prim autor, iar toate trei au fost publicate în volumul aceleiași conferințe. 

Lista publicațiilor științifice semnate de Sorin Cîmpeanu a fost, de altfel, inaccesibilă  publicului până acum o lună, în august 2021. Nu numai că universitatea pe care o conduce din 2012, USAMV-B, nu o publicase pe site, dar instituția a refuzat să o facă publică la o solicitare scrisă făcută de PressOne în iulie 2021 în baza legii liberului acces la informații de interes public.

USAMV-B și-a motivat oficial refuzul invocând, într-o argumentație de două pagini, că „informațiile solicitate nu fac parte din categoria informațiilor de interes public” și, în plus, a invocat GDPR, susținând că acestea „conțin date cu caracter personal”. 

„Orice prelucrare de date cu caracter personal […] poate fi efectuată numai dacă salariatul și-a dat consimțământul în mod expres pentru această prelucrare”, a arătat USAMV-B.

În mod similar, Ministerul Educației a refuzat publicarea listei lucrărilor științifice a ministrului la o solicitare făcută de jurnalista Melania Cincea. „Solicitarea dumneavoastră nu privește acte care să rezulte din activitatea Ministerului Educației”, a explicat Biroul de presă al Ministerului după 30 de zile de la formularea solicitării – deși, în cazul unui refuz de informații, acesta trebuia comunicat rapid, în cinci zile.

În final, după ce PressOne a publicat articolul cu titlul „Operă științifică la secret. Ce are de ascuns ministrul Sorin Cîmpeanu?”, USAMV-B a făcut publică lista de lucrări științifice a ministrului Educației. 

Controversa secretizării operei sale științifice a venit după o alta, de o amploare mult mai mare. În iunie, ministrul Sorin Cîmpeanu a încercat să introducă o serie de modificări pro-plagiatori în metodologia de analiză a sesizărilor de plagiat în tezele de doctorat. 

Una dintre acestea, potrivit căreia toate tezele suspecte urmau, obligatoriu, să fie analizate „in integrum”, a fost contestată vehement de experții anti-plagiat ca fiind nejustificată, periculoasă și imposibil de aplicat în practică.

La 3 august 2021, ministrul a renunțat la tentativa de modificare a metodologiei – dar numai după ce peste 800 de membri ai comunității academice și ai societății civile i-au cerut președintelui Klaus Iohannis, inițiator al proiectului național „România Educată”, să-și precizeze public poziția față de impactul pe care noile prevederi îl vor avea asupra luptei anti-plagiat în România.

***

Încercarea ministrului de a introduce o serie de modificări pro-plagiatori în legislație a declanșat un val de comentarii negative și de proteste pe pagina de Facebook a Ambasadei Franței la București, care la 18 iunie anunța că i-a decernat lui Cîmpeanu ordinul Palmes academiques în grad de comandor.

În știrea prin care Agerpres a consemnat evenimentul, Cîmpeanu se declară „«emoţionat» de propunerea franceză pentru posibilitatea unui al doilea mandat în funcţia de președinte al AUF”. „Nu știu dacă pot satisface toate exigențele, dar am timp până în septembrie”, a declarat ministrul. 

La data declarației, statutul AUF îi interzicea lui Cîmpeanu să candideze din nou, fapt care arată că acesta își pregătea deja culoarul pentru un al doilea mandat. Abia după șase săptămâni statutul avea să fie modificat oficial.

Tot cu prilejul ceremoniei de la Ambasada Franței, Cîmpeanu a mărturisit că nu a învățat franceza în școală și că învățarea acestei limbi a fost „o alegere”.

În CV-ul său, Sorin Cîmpeanu își auto-evaluează cu calificativul „foarte bine” cunoașterea limbii franceze la toate cele cinci capitole: ascultare, citire, participare la conversație, discurs oral și exprimare scrisă.

Un discurs disponibil online, pe care Cîmpeanu l-a susținut la 21 iunie 2021, de Ziua Internațională a Francofoniei, permite publicului să constate în ce măsură se susține auto-evaluarea „foarte bine” pe care și-a făcut-o ministrul:

Un cunoscător de franceză poate detecta, în acest discurs lipsit totuși de complicații lingvistice, numeroase stângăcii și greșeli de exprimare: în realitate, președintele AUF e un vorbitor de franceză cu mult sub auto-evaluarea „foarte bine” pe care acesta și-a făcut-o în propriul CV. 

Ce este AUF 

Agenția Universitară a Francofoniei este o rețea internațională de universități și institute de cercetare cu 1.007 membri din 119 țări. Cu sediul social la Montreal, AUF este condusă din cele două sedii executive aflate la Paris și Montreal, precum și prin cele zece direcții regionale și în jur de 60 de birouri fizice în toată lumea. 

Conform ultimul raport anual de activitate publicat pe site-ul Agenției, bugetul pentru 2019 a fost de circa 40 de milioane euro. Această sumă este relativ proporțional distribuită între cheltuielile de funcționare ale sediilor și birourilor, proiectele coordonate de AUF și salariile celor 350 de angajați. 

Peste 80% din bugetul AUF provine din contribuțiile statelor membre ale Francofoniei, iar, dintre ele, Franța este cel mai important finanțator. Restul de până la 20% din buget îl reprezintă cotizațiile universităților membre și finanțările din proiecte internaționale sau ale partenerilor instituționali.

De ce e important AUF?

România este un membru cu greutate în AUF: în primul rând, e singura țară cu tradiții autentic francofone din această parte de Europă, singura țară cu limbă cu rădăcini latine și singura țară în care franceza încă se predă pe scară largă în școală. 

Istoria culturală a României este strâns legată de Franța. Bucureștiul, care nu se sfiește să își etaleze oricând e convenabil titulatura interbelică de „micul Paris”, este din 1994 sediul uneia dintre direcțiile regionale ale AUF, cea pentru Europe Centrale Et Orientale, care numără 145 de membri din 23 de țări întinse din centrul Europei până Armenia, Azerbaidjan, Kazakhstan, Kârgâzstan și Rusia. De asemenea, România participă cu fonduri importante la bugetul AUF, mai ales prin programul de burse „Eugen Ionescu” al Ministerului Afacerilor Externe.

Cert este că dintre cele 145 de instituții academice membre (universități și institute de cercetare) din direcția regională Europe Centrale Et Orientale, 44, adică aproape o treime, sunt într-o singură țară: România. 

De ce este atât de importantă pentru ministrul Sorin Cîmpeanu funcția de președinte al Agenției Universitare a Francofoniei? 

O privire aruncată pe CV-ul său arată că aceasta este, de fapt, singura titulatură din bogata sa colecție care are relevanță internațională, garantându-i atât contacte directe atât cu mediul universitar internațional cât și cu cel diplomatic/politic, până la ambasadori și șefi de state.

Pe lângă lista de cursuri de calitate îndoielnică pe care le-a urmat la universități militare românești zguduite de scandaluri de plagiat – veritabile fabrici de doctorate pentru politicieni plagiatori – titlul de președinte al Agenției Universitare a Francofoniei îl legitimează pe Sorin Cîmpeanu, în ciuda francezei sale stângace, drept „révélateur du génie de l’éducation supérieure francophone et de la Francophonie scientifique” (revelator al geniului învățământului superior francofon și al francofoniei științifice).

La acest articol a contribuit Mona Dîrțu.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.