„Nu am făcut nimic serios ca să investim cu adevărat în surse regenerabile, care au un potențial important. N-am investit în integrarea acestor surse în sistemul energetic. Nu ne-am preocupat cu adevărat de surse care să nu depindă de prețul emisiilor de carbon.” Foto: George Călin / Inquam Photos

Creșterile de prețuri la energie, „un atentat la viața oamenilor”. L-am întrebat pe ministrul Energiei de ce s-au scumpit facturile

  • Ministrul Energiei spune, pentru PressOne, că un mecanism de compensare a consumatorilor va fi gata în curând, chiar dacă detaliile sunt încă o enigmă. „Lăsați-ne să finalizăm”, cere Virgil Popescu, după explozia facturilor la energie. L-am întrebat însă pe ministru, printre altele, din ce bani vor fi acordate aceste compensări la factură și mai ales de ce a fost uitat în Palatul Parlamentului consumatorul vulnerabil, pentru care se așteaptă o lege încă din 2012, după cum a admis chiar premierul Florin Cîțu. 
  • „Un om beat dă frenetic cu mâinile într-un stâlp de beton. Pipăie în jurul stâlpului și zice, mirat: ce chestie, m-au zidit! Când te consideri fără ieșire dă-te doi pași înapoi și lărgește-ți viziunea” – expertul în Energie Ionuț Purica comentează pentru PressOne felul în care a înțeles statul român să liberalizeze piața de energie electrică și creșterea substanțială a facturilor, pe care o descrie drept „o psihoză”. 
  • Îl completează Radu Dudău, de la think thank-ul Energy Policy Group: „Am ajuns la ceea ce americanii numesc a perfect storm, furtuna perfectă, în care s-au acumulat deficiențe interne cu factori externi de presiune asupra prețurilor.”

Context: Statul român a liberalizat total în 2021 piața de energie, o obligație pe care și-o asumase la Comisia Europeană și un demers pe care l-a putut pregăti mai bine de un an, doar că nu prea a făcut-o. Prețurile nu mai sunt acum influențate și controlate de ANRE, ci dictate de piață, direct de cerere și ofertă.

Tam-tam-ul cu liberalizarea s-a suprapus însă peste o lună august cu temperaturi ridicate și debite scăzute ale apelor, situație meteorologică pe care statul a părut, din nou, incapabil să o anticipeze. În consecință, facturile la curent și gaze au crescut, iar iarna ar putea crea noi probleme dacă România nu-și securizează depozitele.

45% din familiile din România consideră că facturile la energie sunt o povară prea grea pentru bugetul lor. După ce-și plătesc facturile, 13% din familii trec sub pragul de sărăcie, arată cel mai recent raport al Centrului pentru Studiul Democrației. 

De ce au crescut facturile?  „Nu avem indicii că piața nu ar funcționa bine”

„Păi dacă un an de zile ANRE nu a fost în stare să pregătească liberalizarea… Știți că la 1 ianuarie 2020 am decis că vom liberaliza din 2021, iar ANRE a reacționat în decembrie, într-un mod complet neadecvat, după părerea mea”, afirmă ministrul energiei.

Virgil Popescu se referă la confuzia generată de posibilitatea ca un client să se mute în piața liberă la oricare alt furnizor, în funcție de ofertă, oportunitate pe care prea puțini consumatori au înțeles-o. În 2020, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei – altfel o instituție independentă, nu a făcut nicio campanie de informare.

Mai mult, atât ministrul Popescu, cât și reprezentanții ANRE se arătau consternați de creșterile artificiale, în condițiile în care tarifele au crescut la începutul anului și cu 130 de lei, până la pragul de 400 de lei/MWh. Oficialii români promiteau atunci că vor interveni prin pârghiile pe care le au și că situația va reveni la normal. 

Ministrul Energiei, la discuții cu reprezentanții companiilor de utilități și cu furnizorii de energie / sursa: Facebook

Opt-nouă luni mai târziu așadar, ministrul Energiei susține pentru PressOne că de data aceasta nu poate fi invocată liberalizarea drept cauză principală a scumpirilor. 

Vorbim în primul rând de piața spot, a zilei următoare, care a crescut la nivel european din cauza certificatelor de CO2. Energia pe bază de cărbune are peste tot un cost mai mare din cauza certificatelor de CO2, iar ceilalți producători vând la preț mare. Rolul nostru ca guvern e ca impozitând profiturile mari obținute să întoarcem banii către cetățeni.”

Piața spot sau piața pentru ziua următoare este locul unde producătorii și vânzătorii de energie negociază la ora fixe cu cei care vor să cumpere, iar cantitatea asumată e livrată 24h mai târziu. În acest loc funcționează, cuplat, piețele din România, Germania, Austria, Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia, așa că prețul poate fi influențat punctual de evoluții externe. 

„Principalul factor de creștere a prețului energiei în România este creșterea prețului gazelor naturale pe hub-ul vienez, la care ne raportăm. Importurile din Rusia domină. Gazprom are o acțiune de subdimensionare a exporturilor spre Europa, pentru a obține un efect politic, legat în special de gazoductul Nord Stream 2”, confirmă Radu Dudău, doctor în științe politice și director al Energy Policy Group. 

De partea sa, expertul în energie Ionuț Purica susține că e logic ca jucătorii din piață să-și propună să facă profit. Chiar și așa însă, noțiunea de liberalizare implică limite, în sensul în care statul ar trebui să-și folosească acum instrumentele pentru a nu-și sacrifica cetățenii. Și, mai mult, să se asigure că în piață nu există grupuri de interese care fac înțelegeri de tip cartel.

„Primul nivel de variație a prețurilor este cel decent  Creșteri uzuale, care să garanteze capacitatea companiilor din energie de a face investiții și un oarecare profit, mi se par absolut normale. La nivelul doi există creșteri speculative date de dorința de a obține rapid profit, de a recupera eventuale pierderi de anul trecut. La nivelul trei este o creștere nemăsurată a prețurilor și asta deja nu mai e liberalizare! E un atentat la viața oamenilor și o subminare a economiei naționale” – e tranșant Ionuț Purica. 

Și cum în spațiul public a fost solicitată inclusiv intervenția Consiliului Concurenței, l-am întrebat pe președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, dacă semnalele de până acum indică o posibilă înțelegere frauduloasă în piață.

Nu avem indicii că piața nu ar funcționa bine. Prețurile sunt mai mari comparativ cu anul trecut, este adevărat, dar trebuie să ținem cont de faptul că în 2020 toată economia era blocată, nimic nu funcționa. În același timp, în România, prețul energiei electrice tranzacționate spot este similar cu cel practicat în alte țări din regiune, toate aceste prețuri înregistrând o tendință puternic ascendentă în ultimele luni”, explică Bogdan Chirițoiu. 

Potrivit analizei Consiliului Concurenței, la electricitate, aceste prețuri foarte mari vor continua și în perioada următoare pentru că ele sunt rezultatul direct al politicii Uniunii Europene a penaliza poluarea, de a face din ce în ce mai scumpă energia poluantă, în special, cărbunele.

„Sigur că era de dorit ca noi să fi avut din timp un mecanism legal prin care să protejăm consumatorul vulnerabil de energie. Cel puțin de doi ani, de când am liberalizat piața de gaze naturale. Guvernul actual practic a reiterat necesitatea de a introduce urgent o lege care să protejeze consumatorul” – sesizează Radu Dudău, independent de contextul în care au loc creșterile de prețuri.

Când se uită la facturi statul român se vede în oglindă: „Nu prea putem umbla la structuri, pentru că se lasă cu procese”

Premierul invoca posibile ineficiențe ale propriilor companii din domeniu sau ale societăților unde statul deține pachete minoritare de acțiuni, în plin scandal al facturilor explodate. 

„Nu știu la ce s-a referit premierul. Statul nu-și ceartă companiile. Distribuitorii și furnizorii nu sunt companii deținute majoritar de stat. A, că unul din producători, Hidroelectrica, este și furnizor și e amendată și ea, atunci sigur: dacă au greșit, să fie amendați”, reacționează ministrul Energiei. 

Hidroelectrica, companie deținută de stat și considerată de toate guvernările perla coroanei, locul de unde se extrag profituri uriașe, este principalul producător de energie electrică din România. Între timp, compania a devenit și cea mai amendată.

Potrivit ANRE, între 1 iulie 2020 și 30 iunie 2021, pe numele celei mai profitabile companii de stat s-au primit peste 800 de reclamații, iar Hidroelectrica a fost amendată cu peste 1,5 milioane de lei. 

Ce nu face bine statul român? În primul rând dă o senzație senzație de neputință, crede Radu Dudău. „Lăsăm impresia că nu învățăm, de la an la an. Repetăm aceleași erori și nu știm să gestionăm riscul”

„Este și o consecință a cât de slab sunt pregătite instituțiile în domeniu. La ministerul Energiei e vorba de cum reacționează la o serie de elemente. Lipsa de reacție e o vină”, completează Ionuț Purica.  

De altfel, ministerului de resort i s-a reproșat de nenumărate ori atitudinea reactivă, iar acum experții susțin că „efectele puteau fi anticipate”. Un clișeu la fel de mare ca „statul pasiv” e și cel al numirilor în funcții-cheie în companiile din subordine.  

„Adunarea Generală a Acționarilor, Consiliile de Administrație, cine aprobă creșterile de prețuri? Că nu vin din aer, cineva la aprobă. Cine sunt aceia? Cine numește Consiliile de Administrație la companiile de stat din producția de energie electrică, de exemplu?” – se întreabă retoric Ionuț Purica. 

La Hidroelectrica, unde pozițiile se negociază politic, sunt și acum persoane care nu au nicio legătură cu domeniul de activitate al companiei. 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

„Când am venit la ministerul Energiei, toate companiile, cu excepția Romgaz, erau deja în procedură selectată, cu Consiliile de Supraveghere sau de Administrație selectate, cu director selectat. Mandatele expiră începând cu anul viitor. Nu prea putem umbla la structuri, pentru că se lasă cu plângeri, se lasă cu procese și am ajunge să plătim despăgubiri. De anul viitor ne vom uita către toate consiliile de administrație”,  anunță ministrul energiei.

PressOne l-a întrebat pe Virgil Popescu de ce guvernul din care face parte acționează după „metoda Dragnea”, respectiv de ce solicită dividende speciale companiilor sale profitabile. Guvernarea PSD a fost acuzată că ciuntea profiturile societăților unde statul era acționar, pentru a finanța creșteri artificiale de salarii și pensii. În consecință, companiile nu mai puteau face investiții în infrastructură, capitol la care România este cu mult în urmă. 

„E normal să fie taxat acest profit suplimentar, pentru că e un profit care speculează o condiție de piață. La PSD vorbeam de o luare a dividendului suplimentar în condițiile în care prețul certificatelor de CO2 era mic. Era 7 euro, 14 euro. Acum vorbim de 55 de euro, față de 22, anul trecut. Această diferență s-a găsit în profitul Hidroelectricii și e normal să fie supraimpozitată”, justifică ministrul Virgil Popescu. 

Think thank-ul Energy Policy Group e însă de părere că se perpetuează practici de pe timpul fostei guvernări. În evaluarea experților, actuala coaliție ar continua o clientelizare a tot ce înseamnă guvernanță în sectorul energetic, inclusiv în companiile de stat.

„Există și oameni capabili, dar în general te bucuri dacă vezi pe cineva care are o minimă legătură cu domeniul în consiliile de administrație sau supraveghere. Înseamnă că noi am redus standardul foarte mult. Guvernul are tendința de a interfera în planurile investiționale ale companiilor, privându-le uneori de resurse. E o ironie amară că nu știm, în orice configurație politică, să scoatem maximul”, spune Radu Dudău. 

Când se uită la facturi, statul român vede în oglindă și cum nu a reușit să investească într-un domeniu altfel esențial pentru tot ce înseamnă securitate. Și în vreme ce Comisia Europeană face planuri pentru reducerea sărăciei energetice sau chiar eradicarea ei până în 2050, în România 8 din 10 familii din mediul rural folosesc în continuare lemnul pentru încălzire, în sobe ineficiente și învechite. Aproape 12% din familii, rural sau urban, practică sub-consumul, respectiv raționalizează căldura sub pragul de confort, pentru a plăti facturi mai mici. 

„Nu am avut prevederea de a face ani de zile investițiile necesare în producția de energie electrică și am știut să ratăm proiectul strategic al producției de gaze naturale din Marea Neagră”, crede Radu Dudău. 

„Obligația noastră este să demarăm construcția de noi capabilități de producție în energia electrică, că de acolo ni se trage. Nu le avem, nu s-au mai făcut din 2015. Trebuie să avem capacități de producție noi, dacă nu vrem să mai trecem prin situații de genul acesta. Să producem mai mult decât consumăm și să se ducă la export diferența de cantitate”, admite ministrul Virgil Popescu. 

România și energia verde:Nu am făcut nimic serios ca să investim cu adevărat în surse regenerabile”

Pe hârtie și în diferite clasamente de specialitate, România nu stă dezastruos. Și asta în principal pentru că, spre deosebire de alte țări, deține resurse și rezerve proprii și are semnate o serie de acorduri și parteneriate pentru extinderea unor capabilități sau construirea altora noi.

Generic, Consiliul Mondial al Energiei evaluează performanțele statelor în funcție de trei criterii majore, reunite, în limbaj de specialitate, în „trilema energiei”. Principalii factori de analiză sunt siguranța alimentării, raportul calitate-preț și protecția mediului. 

În indexul global, România e pe locul 25 din 128 de țări, în fața Greciei sau a Estoniei. Poziția s-a îmbunătățit ușor, în special datorită semnării parteneriatului pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, a renunțării graduale la cărbune și pentru că a acordat anumite facilități fiscale industriei. Sunt însă beneficii pe care consumatorul actual mai are de așteptat până să le și simtă, în casă sau în buzunar. 

„Exxon a vrut să iasă, să facă un exit și negociază exclusiv cu Romgaz. Am promis că legea offshore va fi modificată până la sfârșitul anului. Putem vorbi de decizie de investiție la anul. Îmi doresc ca gazul din Neptun Deep să intre în România în 2026. Iar prima moleculă de gaz va ieși din altă concesiune la sfârșitul acestui an” , explică ministrul energiei stagnarea exploatării gazelor naturale de la Marea Neagră. 

Experții din piață susțin însă că România a decis să mențină o dependență ridicată în economie față de consumul de gaze naturale și că ar fi trebuit să se asigure că are alternative în ceea ce privește necesarul de import, dar în special pentru a diminua dependența de aceste importuri, mai ales că deținem resurse naturale. 

În plus, „nu am făcut nimic serios ca să investim cu adevărat în surse regenerabile, care au un potențial important. N-am investit în integrarea acestor surse în sistemul energetic. Nu ne-am preocupat cu adevărat de surse care să nu depindă de prețul emisiilor de carbon”, punctează pentru PressOne Radu Dudău. 

Pe același ton, Ionuț Purica găsește vina pitită tot în birourile de la București și nicidecum la Bruxelles:

„Construim unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, lucru care e foarte bun. Nu avem încă o politică de introducere de stocare de energie, de exemplu câmpuri de baterii. Încercăm să dăm vina pe Comisia Europeană, că nu vrea. Hai să fim serioși.”

Până la soluții macro, așadar, comunitățile ar putea eficientiza consumul de energie și facturile la nivel local, dacă ar exista voință și deschidere pentru energia verde. 

12.685 de proiecte au fost depuse pentru programul Casa Verde, finanțat prin Fondul pentru Mediu. Beneficiarii primesc până la 20 de mii de lei, pentru decontarea sistemelor fotovoltaice. Ionuț Vasile, vicepreședinte al instituției, a anunțat însă recent că doar 4 mii de cereri au fost decontate până acum și că 750 sunt pe circuit de avizare.

Programul e destinat exclusiv caselor, iar ministrul energiei admite că în strategie ar trebui incluse și blocurile de locuințe. Dacă sunt bani, condiționează în Virgil Popescu: 

Dacă ministerul ar avea mai mulți bani în Fondul de Mediu sigur că am putea extinde programul. O să discutăm cu Fondul. Mie mi s-ar părea normal să dea drumul la programe și pentru case rezidențiale, dar și pentru condominii, blocuri, pentru că există spațiu mult neutilizat pe acoperișul blocurilor. Dar pentru asta ar trebuie să fie eligibile asociațiile de proprietari, de exemplu.”

Consumatorul vulnerabil, ultimul pe lista celor care trebuie salvați: „Sper să iasă în septembrie din Parlament”

Din 2012 consumatorul vulnerabil a fost uitat de toate guvernările în clădirea Parlamentului, într-un dosar cu șină. Aproape 10 ani mai târziu, după liberalizarea totală a pieței de energie, are în sfârșit o șansă să iasă de acolo. PressOne l-a întrebat pe ministrul Energiei de ce s-a făcut mai întâi liberalizarea, pentru ca abia apoi să existe o aparentă preocupare pentru protejarea celor cu venituri mici. 

Virgil Popescu dă vina, printre altele, pe pandemie. „Am uitat că am fost închiși două luni de zile? Am uitat că ne luptam cu pandemia, că n-aveam măști? Au fost cu totul și cu totul alte condiții anul trecut.

Am fost asaltați și cu toate acestea am înaintat un proiect de lege a consumatorului vulnerabil în martie. Sper să iasă în septembrie din Parlament. Chiar dacă iese sau nu, venim oricum cu această compensare, pentru oamenii cu venituri mici și medii. Lucrăm pe mai multe scenarii.”

Banii pentru compensarea facturilor, continuă Virgil Popescu, ar urma să fie luați tocmai din dividendul special de la Hidroelectrica, în jur de 800 de milioane de lei și „din impozitul suplimentar de la companiile de gaze, care cred că este dublu față de încasările de anul trecut, tocmai datorită prețului”, anunță pentru PressOne ministrul energiei. Cu alte cuvinte, statul cu o mână ia și cu alta dă: 

„Am spus că vreau să intre acest mecanism din această iarnă: 1 noiembrie – 31 martie. Îl finalizăm într-o săptămână-două, îl adoptăm prin ordonanță și o să intre în vigoare.”

Mai departe însă, nu e clar cine și cum dă banii. „Ministerul Energiei nu este materia de drept pentru consumatorul vulnerabil, ci ministerul Muncii. Nu vreau să punem oamenii pe drumuri, sunt adeptul debirocratizării. Prin cine se va face, asta rămâne de văzut. Dacă se va face prin prestațiile sociale, ministerul Energiei nu are capacitatea logistică să dea la milioane de oameni, pentru că nu noi avem interacțiunea cu ei. Dacă se va face prin prestațiile sociale de la Ministerul Muncii sau prin Primării, asta rămâne de văzut”, precizează ministrul de resort.

La ministerul Muncii, datele preliminare arată că peste 5 milioane de oameni ar putea avea nevoie de ajutor pentru plata facturilor la energie. Iar traseul se anunță deja a fi unul birocratic. Cel mai probabil va implica o cerere la primării, după cum confirmă surse din minister pentru PressOne. 

„E o necesitate pentru românii aflați în sărăcie energetică, pentru guvern, dar și pentru industria energetică în general, care are nevoie de garanția că statul nu va mai interveni aleatoriu în funcționarea pieței, odată ce un astfel de mecanism va fi implementat”, apreciează Radu Dudău, de la Energy Policy Group. 

Think tank-ul insistă că statul are și alte pârghii, pentru ca măcar de data aceasta să anticipeze valul de probleme sociale pe care tot propriile instituții și decizii îl stârnesc. O intervenție, sugerează Radu Dudău, ar putea viza accizele la energie, extrem de mari în spațiul comunitar: 

„Statul ar putea decide, în mod tranzitoriu, să scadă accizele. Atât la consumatorul casnic, cât și la pompă. Ar fi o despovărare importantă. Și ne întoarcem la consumatorul vulnerabil: dacă nu am reușit până acum să introducem un mecanism diferențiat și eficient, am putea să gândim plăți directe, tranzitorii, pe perioadă limitată, dacă e o criză în economia națională determinată de prețul energiei.”

În plus sunt deja temeri că România, ocolită acum de rutele de tranzit ale gazului rusesc, va avea probleme și la iarnă, din cauza acțiunilor unilaterale pe care le-ar putea decide Gazprom, după un scenariu similar cu ce s-a întâmplat în 2009

Stocul de gaze din depozite este de 1,8 miliarde metri cubi. Eu nu știu de unde s-a ajuns la afirmația că nu avem gaze în depozite. Poate alții, la nivel european, nu au. Noi trebuie să ajungem până la sfârșitul anului la 2,2 miliarde metri cubi. Acesta este optimul. Lucrăm la HG pentru stocurile de iarnă, o să vedeți că nu sunt probleme cu alimentarea cu gaze. Nu se pune problema să nu avem depozite de gaze pentru această iarnă”, promite însă ministrul Virgil Popescu la PressOne. 

La ora publicării acestui articol însă și în așteptarea deciziilor de la guvern care să faciliteze toate aceste lucruri, România traversează o nouă criză politică.

Soarta guvernului Cîțu, dar și a coaliției, se negociază în birourile PNL, USR PLUS, AUR, UDMR și PSD, adică departe și foarte departe de consumator.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...