De ce practică românii turismul de vaccinare și cât de etic este

Ciprian e un bucureștean de 32 de ani care suferă de o boală cronică ce i-a permis să se vaccineze în etapa a doua.

Pe 26 ianuarie a încercat să se programeze telefonic, iar când i s-a comunicat că în București și județele din jur au fost epuizate toate dozele, le-a spus că e dispus să meargă oriunde în țară, indiferent de distanță. Așa că i-au programat ambele doze la sute de kilometri de Capitală, în Gorj, pe 20 martie și 10 aprilie.

La câteva zile după, Ciprian a găsit o variantă și mai îndepărtată, cu prima doză pe 6 martie, în Câmpulung Moldovenesc (județul Suceava), iar rapelul în București. 

„Am ales asta pentru că ai mei au cabană acolo, așa am făcut și un mini-concediu la pachet. Practic, reprogramându-mă, am reușit să-l fac mai repede și fără două deplasări. Fratele meu și un prieten s-au vaccinat și ei tot la Câmpulung, pe 7 și 8. Nu ne-a bătut nimeni obrazul, doar pe gagică-mea au întrebat-o «ați venit tocmai de acolo până aici?” și atât, nimic altceva”, povestește Ciprian. 

Când întrebi în stânga și-n dreapta, printre prieteni, rude sau cunoștințe încadrate în etapele doi și trei de vaccinare, e aproape imposibil să nu dai de cineva care a trebuit sau va trebui să facă naveta pentru a se imuniza împotriva SARS-CoV-2. 

Oamenii aleg să călătorească de nevoie, pentru că nu au mai găsit locuri libere în localitățile în care locuiesc. Cei mai norocoși dintre ei sunt repartizați în județe sau localități aflate la cel mult o oră de mers cu mașina. 

Alții, la sute de kilometri depărtare.

Vaccinare cu sejur

Când Nicușor, un bărbat de 69 de ani din București, a vrut la sfârșitul lui ianuarie să se programeze pentru vaccinare, i s-a spus că nu poate decât în județe limitrofe precum Călărași, Prahova sau Giurgiu. În București nu mai erau locuri, fuseseră ocupate deja. S-a programat în Bolintin-Vale, oraș din Giurgiu, aflat la vreo 40 de minute de mers cu mașina de Capitală.

„Am făcut-o la sugestia lor, că altfel ar fi trebuit să mă programez acum, în martie, când s-au deschis din nou înscrierile pentru București. Cei de la Bolintin Vale n-au comentat nimic”, povestește Nicușor.

Rudele lui Marius, 29 de ani și originar din București, au o poveste similară. „Toată familia a trebuit să se vaccineze prin alte părți. Părinți, unchi, majoritatea au mers în Giurgiu. Până s-au înregistrat pe site, nu mai erau locuri în București și Ilfov sau erau în Snagov, dar târziu, prin 23 martie. În schimb, erau centre din Giurgiu care aveau locuri pentru următoarele zile. Pe 26 februarie s-au înscris, iar pe 1 martie deja făcea prima doză”, povestește tânărul, ai cărui părinți (55 și 56 de ani) sunt persoane cu dizabilități și au intrat în etapa a doua.

Ce au făcut Ciprian, Nicușor și rudele lui Marius poate fi numit „turism de vaccinare” și nu este deloc un fenomen local.

În februarie 2021, publicația americană Vox atrăgea atenția asupra americanilor care aleg să se vaccineze în afara districtului sau statului din care fac parte. Unii recurgeau la asta de nevoie, în calitate de vulnerabili fără acces la vaccinuri în zona în care locuiesc. Alții, mai înstăriți, zburau din New York sau California până în Florida, doar pentru a se vaccina mai repede decât ar fi făcut-o în statul natal. Pentru a mai tăia din amploarea fenomenului, autoritățile din Florida au hotărât în ianuarie să condiționeze vaccinarea de reședință.

„Nu putem acorda prioritate turiștilor în dauna celor care trăiesc aici zi de zi”, declara atunci Francis Suarez, primarul orașului Miami.

Odată cu debutul tumultuos și precoce al etapei a treia, fenomenul a căpătat amploare și la noi. Printre locuitorii orașelor mari au început deja să apară discuții despre locuri libere în Fetești, Vatra Dornei, Harghita sau Botoșani, iar Facebook s-a umplut în ultimele 24 de ore de postări ale oamenilor care au reușit să se programeze pe ei și rudele lor la sute de kilometri de casă. 

De exemplu, Alex, un bucureștean de 37 de ani, spune că a găsit locuri pentru el și mama lui (64 de ani) tocmai în Fetești, pe 24 martie, ceea ce înseamnă un drum de aproape două ore pe Autostrada Soarelului. Iar asta doar dus, pentru că trebuie să se mai și întoarcă. 

„Duminică seara, la Fetești erau 2000 de Moderna și stăteau degeaba. După două ore s-a aflat public și s-au dat aproape toate, a picat platforma. Mai găsisem fel și fel de centre pe la Bistrița și în Olt. Sincer, eu m-am programat pentru maică-mea, că i-am promis că o înscriu cu prima ocazie și doar n-o lăsam să se ducă singură la Fetești”, povestește bucureșteanul experiența programării.

“Am zis să îmbin utilul cu plăcutul și s-o mai scot și pe mama din casă”

Cosmin, 35 de ani, tot bucureștean, a reușit să se programeze pe el și pe mama sa (62) în localitatea Bălan, județul Harghita. Conform Google Maps, asta înseamnă un drum de cinci sau șase ore cu mașina, în funcție de ruta pe care o alege.

A dat de Bălan după ce a încercat un weekend întreg să se programeze prin platformă, dar a ratat ora magică de duminică seară, când aceasta a funcționat și unii români au reușit „să fure” startul etapei a treia.

„Azi (n.r. luni) am încercat de la 9. Eram la telefon cu prietena mea, ea în Brașov, încerca să-și programeze mama. Lor li se încărca site-ul, mie nu. Prima oară mi-a mers pe la 9:30, pentru vreo zece minute, dar până să mă decid (atunci cochetam cu Măcin, Tulcea), iar a crăpat site-ul. Până la urmă, m-a sunat iar prietena mea și mi-a zis că s-a programat la Bălan. Am zis că OK, încerc și eu acolo. M-am uitat pe vaccin.live și am văzut că au Moderna. Fusesem anul trecut prin secuime și mi-a plăcut tare mult zona, am zis să îmbin utilul cu plăcutul și s-o mai scot și pe mama din casă, că e tânără pensionară acum. Așa că am zis că merită drumul de 5 ore. Plecăm dis de dimineață, înainte de 8, ajungem la 13, când suntem programați, apoi înnoptăm undeva pe zonă și a doua zi revenim spre sud”, spune Cosmin. 

De ce există turism de vaccinare?

În context românesc, apar dileme etice similare cu cele din Statele Unite.

E normal sau echitabil să dai dozele alocate județului X unui bucureștean care are resursele necesare pentru a călători unde-i poftește lui inima?

Ce criterii sunt luate în considerare atunci când autoritățile alocă un număr de doze fiecărui județ în parte?

Care a fost scopul în timpul etapei a doua, de exemplu, să prioritizezi populația vulnerabilă locală sau să înțepi pe cine prinzi?

PressOne a încercat să afle răspunsuri la toate aceste întrebări și s-a lovit de explicații uneori contradictorii. 

Un prim indiciu privind logica distribuirii poate fi găsit chiar în textul strategiei de vaccinare împotriva COVID-19 în România. Într-un subcapitol privind stabilirea și prioritizarea grupurilor populaționale, documentul spune că această prioritizare ia în considerare cinci criterii mari și late. Primul e destul de vag și face referire la „principii de etică și echitate socială”. 

Al doilea este cel care ne interesează pe noi și vorbește despre criterii epidemiologice „care să permită flexibilitate în alocarea vaccinului la nivel regional și local – în funcție de evoluția infecției în teritoriu, cum ar fi: creșterea rapidă, exponențială a numărului de cazuri peste o anumită valoare prag (definirea unui prag de incidență) la nivelul unei regiuni va permite, în funcție de caracteristicile populației, distribuirea prioritară a vaccinurilor la nivelul populației respective pentru limitarea răspândirii virusului”.

Abia apoi sunt menționate criterii de natură medicală (riscul de evoluție severă și deces în caz de infecție, de exemplu) sau ce țin de natura esențială a domeniului în care lucrează vaccinatul. Cert e că criteriul geografic pare cel puțin la fel de important ca acestea din urmă. 

Pe românește, criteriul geografic de distribuire presupune că, dacă în județul X rata de infectare trece de un anumit prag, populația sa capătă prioritate în campania locală de vaccinare, pentru a limita răspândirea locală a virusului.

Prioritizarea în funcție de numărul de cazuri dintr-o anumită zonă geografică este confirmată și de felul în care statul român a dat startul etapei trei de vaccinare: mai întâi (din 10 martie) s-au putut programa locuitorii localităților cu rată de infectare de 4,5 la mie, iar abia din 15 martie s-au putut înscrie și românii din restul țării. 

În plus, un paragraf din capitolul 12 al aceluiași document strategic, privind monitorizarea acoperirii vaccinale, spune așa:

„INSP (n.r. Institutul Național de Sănătate Publică), în baza ordinului de repartiție al Ministerului Sănătății, va încărca în RENV (n.r. Registrul Electronic Naţional de Vaccinări) stocurile de vaccin distribuite către centrele regionale de stocare, iar centrele, în baza evidenței numărului de persoane, vor distribui vaccinul către utilizatorii din teritoriu la nivelul centrelor de vaccinare locală și la nivelul cabinetelor de medicină de familie, după caz.”

„Vor distribui vaccinul către utilizatorii din teritoriu” este sintagma cheie ce trebuie reținută aici. 

Ce spun DSP-urile locale

În ciuda acestor pasaje clare din documentul ce ar trebui să ghideze campania de vaccinare, câteva dintre DSP-urile județene contactate de PressOne par să fie de altă părere. De pildă, DSP Arad a transmis că „în cadrul campaniei de vaccinare nu există doze rezervate populației unui anumit județ”, sugerând că așa scrie în Strategia de vaccinare împotriva COVID-19, fără a specifica și la ce capitol sau subcapitol ar putea fi găsită această informație. 

DSP Sibiu a ținut să precizeze că procesul de vaccinare este „voluntar, gratuit și necondiționat”, fără a exista „o condiționare geografică”. La rândul său, DSP Covasna a transmis PressOne că strategia permite vaccinarea celor din alte județe și nu există niciunde în document vreun criteriu geografic de programare. 

„Orice cetățean are dreptul să se programeze la oricare centru de vaccinare din țară. Dozele nu sunt rezervate pentru persoanele domiciliate într-un județ, important este să fie vaccinați câți mai mulți cetățeni ai țării. Indiferent unde. Așa că nu refuzăm pe nimeni și sperăm că și locuitorii județului nostru să fie vaccinați oriunde s-au înscris”, a concluzionat DSP Covasna. 

DSP Mureș s-a limitat la a spune că vaccinarea în alt județ nu este interzisă în mod explicit de strategie, ceea ce este adevărat. 

Ce date folosește statul român când alocă dozele

Sociologul Barbu Mateescu crede că fenomenul apare și din cauza datelor pe care se bazează statul român când face alocarea dozelor.

Practic, când se uită în bazele evidenței populației, autoritățile văd că într-o localitate sau județ locuiește un număr X de oameni. Doar că, de multe ori, din cauza migrației interne și externe, realitatea din teren nu se pupă cu ce apare în acte.

Pentru a estima câți români trăiesc în afara localității în care sunt înregistrați oficial, statul se poate baza doar pe listele suplimentare pe care votează oamenii când sunt alegeri prezidențiale sau europarlamentare. Dar nici aceste date nu sunt foarte exacte, pentru că nu vor vota niciodată toți oamenii aflați în situația respectivă. 

„Dacă dintr-un sat pleacă 100 de oameni la muncă în Italia, cu familii și tot, conform statului român ei încă sunt în localitatea aceea. Văzusem o hartă cu locuri libere și Moldova era verde. Pentru că acolo, oficial, în acte sunt oameni. Un alt fenomen: în Vaslui și Iași foarte mulți oameni din Republica Moldova au obținut cetățenie română. Și ca să ai cetățenie, trebuie să ai adresă în România. Și sunt în Vaslui și Iași creșteri imense ale populației pentru că oamenii au găsit niște localnici care să spună ok, omul ăsta locuiește aici.

De aceea în acte ai sute de mii de oameni care de fapt nu sunt acolo, sunt cetățeni români cu adresa acolo, dar în practică ei probabil sunt la muncă, în străinătate. Sunt tot felul de distorsiuni, unele mai mici, unele mai mari, iar când se adună, ai situații de genul acesta. 

Sistemul de evidență a populației e croit pentru o societate mult mai așezată, cu mobilitate mult mai mică. E gândit în timpul comunismului. Și sistemul comunist, când te lua dintr-un loc și te ducea în altă parte să muncești la fabrică, îți dădea și apartament. Aveai și proprietate, aveai și carte de identitate. Nu e construit pentru o societate în care ai chiriași, migrație masivă în centrele universitare sau în străinătate”, explică Barbu Mateescu.

Cât de etic este turismul de vaccinare?

Horațiu Crișan, specialist în etică medicală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj, crede că, cel puțin din perspectiva cetățeanului, lucrurile sunt destul de simple: nu e imoral să te vaccinezi acolo unde găsești locuri disponibile. 

„M-am gândit dacă ar fi neetic să mergi dintr-o parte în alta, mai ales dacă ai resursele, adică imediat te urci în mașină. Nu toți pot să meargă bine mersi să se vaccineze și să vină înapoi. Dar mie, sincer, nu mi se pare o problemă. Dacă dozele erau disponibile și toți din categorie se puteau programa, nu mi se pare neapărat că au încălcat un drept al altora de a fi vaccinați. 

Acum, clar e o inegalitate. Dar este o inegalitate și în testare. În unele județe se fac mult mai multe teste decât în celelalte. Trebuie să se facă un anumit număr ca să fie relevante statistic. Dacă faci câteva zeci de teste, nu poți să estimezi la fel de bine care sunt necesitățile de vaccinare ca atunci când faci mii sau zeci de mii de teste. 

Dacă ai un număr limitat de doze, normal că o să creezi inegalități. Dacă aveam 20 de milioane, probabil că puteam să le administrăm foarte rapid. Dar nu e cazul. Alte politici sociale ar trebui să țintească egalitatea. Teoretic, normal că fiecare are dreptul la vaccin, că aproape fiecare cotizează la Casa Națională de Asigurări. Cumva, trebuie stabilită o ordine a vaccinării și cred că ar trebui stabilită în funcție de expunere. Acum, că nu s-a făcut așa, e partea a doua”, povestește expertul, care este adeptul unei strategii alternative, ce presupune prioritizarea superspreaderilor (n.r. cei care infectează un număr mare de oameni) și abia apoi a grupurilor vulnerabile.

Această alternativă sună bine când citești prima oară despre ea, doar că, atunci când a fost elaborată strategia națională de vaccinare, încă nu existau suficiente date în privința transmisibilității. Adică, știam că vaccinurile deja aprobate sau în curs de aprobare sunt foarte eficiente în prevenirea formelor grave și a morții, dar nu știam dacă opresc semnificativ și transmisia. Astăzi, însă, există tot mai multe indicii în acest sens.

„E drept că la început nu exista o certitudine științifică, nu existau date suficiente care să arate că vaccinarea oprește și transmisia. Dar se presupunea, era o ipoteză că vaccinul ar limita și răspândirea, nu doar ar limita cazurile grave, de terapie de intensivă”, își explică Horațiu Crișan preferința. 

În plus, scandalul privind existența unor centre de vaccinare paralele, cu circuit închis, ce nu apar în platforma oficială de programare, indică o altă posibilă cauză a turismului de vaccinare.

Mai exact, oamenii din etapa a doua au trebuit să recurgă la navetă nu din moft, pentru că nu mai aveau răbdare, ci pentru că multe centre din propriile orașe le erau pur și simplu inaccesibile, iar cele accesibile își epuizaseră deja dozele.

De pildă, o investigație Buletin de București publicată săptămâna trecută arăta că, în intervalul 1-5 martie, 56% dintre persoanele vaccinate în Capitală fuseseră imunizate în centre care nu apăreau pe platformă. Situații similare puteau fi găsite și în Cluj, cu 30% vaccinați paralel, în Ilfov, cu 33% sau Bacău, cu 34%.

În condițiile astea, vina morală – asta dacă există una – pare să nu fie a orășeanului care alege să urce în mașină și să conducă zeci sau sute de kilometri pentru a se vaccina. Investigația Vox menționată anterior spunea așa în titlu: „Don’t hate the vaccine tourists, hate the vaccine game”.

Adică, într-o traducere aproximativă, nu-l trage de urechi pe turist, trage-i pe cei care au pus la cale o strategie de vaccinare atât de haotică și incoerentă.

Am întrebat Comitetul național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) câți români s-au vaccinat împotriva SARS-CoV-2 în centre din afara județului sau localității în care locuiesc, dar, până la ora publicării acestui articol, n-am primit niciun răspuns.