03/02/2025
De ce fac românii Bolt: „Îmi place să-mi fac programul singur și să fiu propriul meu șef” (P)
Acest material a fost documentat, redactat și publicat de redacția PressOne la inițiativa Bolt România. Toate poveștile reprezintă rezultatul interacțiunii dintre reporterii noștri și șoferii parteneri Bolt, pe durata a aproximativ două luni. Numele și anumite detalii au fost schimbate, pentru a proteja identitatea șoferilor.
De când au apărut serviciile de ridesharing în România, transportul urban s-a schimbat semnificativ. E mai simplu și mai comod să ajungem dintr-un loc în altul, mai ales atunci când mijloacele de transport în comun nu sunt o opțiune.
Bolt a intrat pe piața locală în 2016, sub numele de Taxify, iar în 2019 s-a rebranduit, extinzându-și serviciile către trotinete electrice și, ulterior, livrări de mâncare prin Bolt Food și Bolt Market.
Serviciul de ridesharing, disponibil acum și în orașe precum Cluj, Timișoara sau Iași, nu doar că ajută pasagerii să se deplaseze mai ușor, dar oferă și o sursă de venit pentru șoferi.
Dar cât de mulțumiți sunt cei care lucrează pentru Bolt? Într-un oraș cu trafic infernal, satisfacția lor depinde de mulți factori—de la câștiguri și flexibilitate, până la interacțiunile cu pasagerii.
Am vrut să aflăm direct de la ei cum este să facă acest job, iar răspunsurile lor le găsești mai jos.
NB: Când șoferii se referă la „salariu” în discuțiile despre activitatea lor pe platforma Bolt, termenul nu are sensul juridic strict de remunerație aferentă unui contract de muncă, ci este folosit în sens cotidian, pentru a desemna veniturile obținute lunar din această activitate.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
„Sunt abia la început, dar îmi place”
Marius are în jur de 30 de ani și s-a apucat de Bolt în urmă cu o lună, din dorința de a face niște bani în plus, după program. Lucrează în vânzări și-mi povestește că are un program flexibil, fapt care-i permite să aibă și un extra job part-time.
Conduce un Renault Megane, mașină personală, care miroase a odorizant.
Poluarea aerului: 20+ de măsuri care ne pot aduce rapid un aer curat în oraș
Poluarea aerului este cauzată aproape exclusiv de om. Adică de fiecare dintre noi și de activitățile noastre. Asta este cheia pentru înțelegerea măsurilor care trebuie luate urgent dacă vrem să respirăm aer curat în orașele din România.
Grupul civic care are grijă de parcul Cișmigiu: „Avem nevoie să reînvățăm să locuim în comunitate”
Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu, fondat de Alex Oprița și Matei David, luptă pentru protejarea și îmbunătățirea Grădinii Cișmigiu din București. Prin proiecte comunitare, ei promovează dezvoltarea sustenabilă, biodiversitatea și participarea civică, încurajând locuitorii să se implice activ în îngrijirea spațiului public.
„E cam nasol să faci Bolt cu mașina ta, pentru că ți-o strici mai repede. E bine să faci cu o mașină mai ieftină, care să nu te coste mult, dacă ajungi în service cu ea. Un Logan din 2016 ar fi perfect”, spune Marius.
Chiar dacă se ocupă cu asta de puțin timp, spune că a întâlnit în curse tot felul de oameni, de la corporatiști care vorbesc mereu la telefon, la un grup de prietene care au vorbit despre relații 30 de minute în cap, până le-a dus la destinație. Nu e foarte sociabil din fire, dar nu are o problemă dacă i se pun întrebări și clientul se avântă într-o discuție cu el. „Momentan îmi place, am și făcut ceva bănuți, așa că am zis să trag linie după trei luni, să văd dacă voi mai continua sau nu”, explică el.
„Îți faci treaba și săptămânal îți iei banii”
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
Cornel conduce un Opel Corsa și face Bolt de peste un an. E un tip tânăr, sociabil, care zâmbește prietenos de cum mă urc în mașină. Mă întreabă dacă mă deranjează muzica, dacă vreau să schimb postul de radio sau dacă mi-e cald, și mă asigură că oricând pot să-i zic, dacă nu-mi convine ceva.
L-am întrebat cum s-a apucat de Bolt și mi-a povestit că a lucrat timp de 10 ani în Anglia, ca șofer pe dubiță, dar s-a întors în țară pentru că are un copil și vrea să petreacă mai mult timp cu el.
„Dacă ai un job unde lucrezi 8 ore pe zi, nu mai poți face și altceva. Eu fac doar Bolt și 6 zile pe săptămână sunt pe străzi, trebuie să muncești dacă vrei să simți ceva. Pentru mine e un salariu mai bun decât dacă m-aș apuca de altceva. Sunt obișnuit cu meseria asta, traficul nu mă deranjează și stau și foarte bine cu răbdarea”, adaugă Cornel, care are în jur de 35 de ani.
Îmi explică și procesul de onboarding - primul pas este să ai un atestat de transport persoane, adică să dai un examen la Autoritatea Rutieră Română. Odată ce ai acel atestat, spune el, care-ți permite să transporți persoane, trebuie să cauți o flotă în București.
„E full de flote în Capitală. N-ai treabă cu Boltul, doar dacă există vreo problemă sau te raportează cineva, în rest flota se ocupă de ecusoane, de taxe, de tot, și tot de acolo îți iei și salariul.” Dacă ai găsit flota și începi colaborarea, poți face asta fie cu mașina ta, fie cu mașină închiriată de la flotă, așa cum are și el.
Banii îi iei o dată pe săptămână, spune Cornel, bani din care dai un comision și la Bolt, dar și la flotă. „E o colaborare, nu ești angajatul lor, nu ai treabă cu ei, ești self-employed. Îți vezi de treabă, îți faci treaba și săptămânal îți intră banii”, adaugă el.
Boltul l-a ajutat să aibă mai mult timp pentru familie și pentru copil, plus că-i place să fie propriul șef. Într-o zi full de muncă, Cornel face undeva la 500-600 de lei, asta dacă nu e o perioadă aglomerată, cum ar fi luna decembrie, când trece imediat de la o cursă la alta, pentru că există cerere.
„Ce să fac acasă?”
Domnul Laur, elegant, îmbrăcat cu cămașă și pulover peste, face Bolt de peste un an, conduce o Dacia Duster și-mi zice vesel că e foarte mulțumit și e „tare bine” că a ales să facă asta.
„Am ieșit la pensie cu 7 ani în urmă și după ce am încercat una-alta, am zis, ce să fac acasă? Îmi convine la Bolt, că mai iau o pensie. Stau 8-10 ore pe zi, depinde ce program îmi fac. Fac bani de zi cu zi cum s-ar zice, pentru casă, mai fac un moft la nepoți, sunt mulțumit, e bine”, zice el.
După Revoluție, povestește bărbatul, a fost antreprenor. A avut câteva magazine, dar prin 2017, când chiriile au început să se scumpească, nu mai avea vânzare și nici cu ce să-și plătească angajații, așa că a ales să le închidă. Îmi zice că au produs la vremea lor și a reușit să le ia case copiilor.
După pensie, s-a dus în Anglia o vreme, a lucrat la o fabrică alimentară de acolo, și, deși în prima săptămână a câștigat bine, ulterior, când numărul angajaților s-a mărit, el muncea doar de trei ori pe săptămână, iar banii nu se mai justificau, mai ales că plătea și chirie. „Am venit doar să mănânc și să beau aici? Am revenit în țară la scurt timp după”, adaugă el.
Odată întors în București, a hotărât că încă are putere de muncă și nu vrea să stea acasă, așa că s-a dus să dea examen de Bolt. A învățat ce trebuie să facă, cum să vorbească cu clienții, iar apoi a luat din prima.
„În prima zi pe străzi, n-a prea mers treaba, eram și la început, dar apoi, ușor, ușor am învățat mersul lucrurilor. Îmi place să vorbesc cu oamenii să le ascult poveștile, am răbdare”, continuă el. Îi place și că-și poate face singur program, și-mi mărturisește că într-una din zile, s-a dus acasă să-i facă o surpriză nepotului și i-a adus mâncare de la McDonalds. Au stat împreună, apoi a ieșit din nou pe străzi.
„Nu e bine, la pensie, să stai doar în casă, la televizor. Ai nevoie de activitate, așa că mă bucur că am găsit varianta asta”, încheie el.
„Când ieși la mișto, mai bine nu mai ieși”
Pavel are 50 de ani și face Bolt cu mașina lui personală, un Hyundai, de care pare să aibă mare grijă, pare aproape nouă. Ascultă Romantic FM. S-a apucat de o lună de Bolt, lucrează ca administrator la o firmă, unde are doar două ture pe săptămână. „Uneori mă duc la muncă luni și apoi abia duminică iar. M-a luat capul acasă, nu vreau să nu fac nimic”, spune el.
Avea câțiva prieteni care deja făceau Bolt, așa că a apelat la ei să-i explice mai multe. A învățat rapid cum funcționează, și-a dat examenul și a ieșit pe străzi. E mulțumit până acum. „Fac minimum 15 milioane (1.500 de lei, nr.) pe săptămână, asta după ce plătesc benzina și tot. Nu ies seara, dar stau cel puțin 8-10 ore pe zi. Când ieși la mișto, mai bine nu mai ieși, altfel, dacă te ții de treabă, apar și rezultatele”, zice el.
Simte diferența și la buzunare, dar și la psihic. „E altceva când ai o ocupație și nu stai toată ziua degeaba.”
„Îți faci programul cum vrei”
Alex are puțin peste 40 de ani și conduce un Renault închiriat, asta după ce mașina personală i s-a stricat în urmă cu câteva zile și a dus-o în service. Ascultă Rock FM, poartă ochelari de soare, un tricou polo, iar pe mâini are câteva tatuaje și brățări din argint. E relaxat și-mi povestește că face Bolt de aproape un an și jumătate, în paralel cu un alt job, de unde abia și-a dat demisia. A lucrat într-un call center, dar spune că job-ul de birou nu i-a adus nicio satisfacție.
„Îmi place la Bolt pentru că, de bine de rău, îți faci programul cum vrei. Nu ai șef, nu ești influențat de alți factori, iar eu, spre exemplu, pot să petrec mai mult timp cu copilul nostru, să mă duc să-l iau de la școală sau să facem teme împreună. Ca la orice job, mai ales dacă investești timp și energie, faci și bani. Merită. Însă dacă ai disponibile doar 2-3 ore pe zi, atunci nu merită”, zice bărbatul.
Alex îmi povestește că soția lui și-a dorit inițial ca el să aibă un job mai serios, așa că a mai avut o tentativă de a se angaja ca agent de pază într-o corporație, dar timpii morți și faptul că trebuia să stea pe scaun ore întregi nu l-au mulțumit deloc. Au discutat în familie despre posibilitatea de a face Bolt full-time, iar timpul petrecut în plus cu copilul a câștigat. Au convenit că asta e soluția cea mai bună.
„Trebuie să-ți placă să conduci”
Vlad are în jur de 38 de ani și face Bolt de aproape doi ani. „Îmi place, dar dacă vrei să te apuci, trebuie să-ți placă să conduci, dar și să-ți bați capul cu tot felul de oameni. Mie-mi place și să conduc, dar și să-mi bat capul cu oamenii”, spune el. A avut tot felul de experiențe pe piața muncii: a lucrat și la piață, dar și în UK, aproape 10 ani, unde a făcut livrări.
„Baza este să-ți placă să conduci. Toată lumea zice că-i ușor, dar să fii în traficul din București atât de multe ore, nu-i ușor”, adaugă tânărul. Are doi copii și job-ul îi permite să-și facă programul așa cum își dorește, astfel încât să poate să se ducă și să-i aducă de la școală, dar și să petreacă timp de calitate împreună. „Am nevoie de libertatea asta, mă ajută foarte bun”, spune Vlad.
Simte că are o responsabilitate față de pasageri și vrea să le asigure tot confortul. Îmi dă exemplul unei cliente care a insistat ca el să meargă cu Waze și nu cu Google Maps. Folosea aplicația din urmă, ca în Anglia, unde nu l-a dezamăgit vreodată, ba chiar l-a ajutat să ajungă mai repede la destinații, dar clienta nu a vrut decât Waze, așa că la semafor și-a descărcat aplicația să-i facă pe plac și toată lumea a fost mulțumită.
„Mă consider și un tip norocos. Nu m-am certat cu nimeni și nici nu este genul meu să fac asta. Singura problemă o am cu clienții care consideră că «m-au cumpărat» și vor să opresc în tot felul de locuri pentru ei, fără să le treacă pe cursă. Nu am o problemă să opresc la un magazin, ca omul din mașină să ia ceva rapid, dar când se întrece o limită, le spun să treacă mai multe opriri dacă vor”, adaugă el. Vlad spune că vrea să continue la Bolt: „Nu o văd ca pe o muncă, mai ales că-mi place să conduc și îmi place să-mi bat capul și cu traficul din București.”
„Muncesc pentru mine”
Mihai e un tip îndrăzneț, vorbăreț, ascultă muzică electronică și poartă o bluză albastră, șapcă neagră și ochelari de soare. Conduce o Dacia Logan, are în jur de 32 de ani, și-mi zice că face Bolt de un an de zile. S-a apucat după ce business-ul pe care-l avea a dat faliment, iar job-ul în vânzări pe care l-a luat apoi nu i-a adus mari bucurii.
„Îmi place, fac și bani ok, dar din punct de vedere al programului, nu mai am șef și asta îmi place. Decât să mă trezesc la 7 dimineață să merg la muncă pe 35 de milioane pe lună (3.500 de lei, nr.), mai bine muncesc pentru mine și mă trezesc la 10, iar uneori fac și dublu de atât. Nu vreau să fac asta toată viața mea, dar o perioadă e foarte ok. Stau 8 ore pe zi în trafic, și una peste alta merită”, zice el.
„Suntem câțiva băieți în echipă, le-am făcut la fiecare o strategie și toată lumea câștigă”
Dorin are în jur de 40 de ani, e un tip calm, îmbrăcat într-un hanorac negru și ascultă „Say It Right” de la Nelly Furtado. Face Bolt de 6 ani și îmi spune că obișnuia să lucreze la stat, dar în urmă cu un an și jumătate și-a dat demisia și face asta full time de atunci.
„Da, Bolt mi-a schimbat viața. Am lucrat part-time, dar în urmă cu un an și jumătate mi-am dat demisia și mi-am deschis propria flotă. Merge foarte bine, mai ales dacă faci lucrurile corect de la început și începi cu dreptul, nu cu stângul. Trebuie să fii și organizat, eu sunt și manager și administrator, mă ocup de tot. Suntem câțiva băieți în echipă, le-am făcut la fiecare o strategie și toată lumea câștigă”, îmi zice el.
Bărbatul mărturisește că avea o slujbă din care mulți și-ar fi dorit să iasă la pensie, dar pentru el viața e mai mult de atât. „Există două categorii de oameni, cei care vor să vadă cum e viața și cei care se mulțumesc cu ce au. Eu fac parte din prima categorie”, adaugă Dorin.
„Traficul din București e foarte stresant”
Marian conduce o Dacie Logan și face Bolt de trei ani în București. Are în jur de 38 de ani, părul scurt și ochi albaștri. Pare destul de îngândurat, nici măcar muzică nu ascultă. Mi-a explicat că i-a plăcut mult la Bolt, cu ani în urmă, când șoferii primeau mai multe bonusuri, dar că în ziua de azi sunt foarte mulți care fac asta, așa că uneori e greu să faci bani care să merite, chiar dacă muncești foarte mult.
„Am o mașină închiriată. Dacă ai mașina ta, e mai greu, o uzezi mai repede, nu știu dacă se merită. Dacă vrei să faci bani, e bine să muncești ca la un job full-time, dacă faci part-time nu prea e combinație”, zice el.
Stă aproape 8-10 ore zilnic pe traseu, dar traficul din București îl enervează foarte tare. „Îmi place să conduc, mă relaxează, dar traficul din Capitală e foarte stresant. Sunt perioade în care muncești de-ți sar capacele și din 5-6 mii de lei, iei doar jumate, și atunci nu prea rentează. Job-ul ăsta m-a făcut să fiu mai sociabil, dar mi-a dat și multă experiență în trafic”, zice el, cu speranța la cursele „alea bune”, care-l determină să continue.
„Îți schimbă mentalitatea”
Domnul Cosmin are peste 50 de ani, conduce un Citroen, și-mi vorbește frumos de Bolt. Îi place. Face de peste 2 ani meseria asta, dar îmi zice serios: „Trebuie să stai pe stradă să simți ceva, cel puțin 10 ore pe zi. Faci un salariu bun la final de lună.”
Am prins o zi fără aglomerație și-mi spune că se simte altfel când nu stai blocat bară la bară. „Trebuie să ai nervi de oțel pentru traficul din București.”
Bărbatul a lucrat mereu ca șofer, a fost plecat și în străinătate, așa că e obișnuit cu oamenii. De fapt, asta-l cel încântă cel mai tare, interacțiunea cu diferite tipuri de pasageri. „M-a schimbat job-ul ăsta. Parcă ești alt om. Ai contact cu tot felul de persoane, îți schimbi mentalitatea, nu mai gândești cum gândesc toți, îți faci propriile tale gânduri. Când ești acasă numai cu familia, gândești ca-n familie. Așa, dacă vorbești cu mai mulți, te dezvolți. E un serviciu normal, ca oricare altul, însă depinde și cum îl faci, și cum îl înțelegi. La fel e și dacă lucrezi la corporație”, crede Cosmin.
„Important e să ai șoferi serioși”
Bogdan are peste 50 de ani, conduce o mașină electrică. Pare că am luat varianta „confort”, dar doar am avut noroc. Am intrat rapid în vorbă și mi-a spus că a făcut Bolt încă de când a început în România, dar apoi a luat o pauză de cinci ani. Anul 2024 nu a fost deloc ușor, dar a revenit în meseria asta, de pe o altă poziție.
În prezent, și-a deschis propria flotă de mașini electrice și gestionează o echipă de peste 50 de oameni. „Mi-e greu să găsesc șoferi, mulți au pretenții, lucrează o săptămână da, una nu, mulți nu sunt serioși sau fug de responsabilități”, zice el.
În general, Bogdan ia curse seara, dacă are mașini libere, altfel stă la birou și gestionează business-ul, de calcule la problemele pe care șoferii le au în timpul zilei, cum ar fi faptul că au făcut pană. „Bolt lucrează și cu șoferii și cu flotele, adică firmele care dețin mașinile pe care oamenii le conduc în trafic. În cazul ăsta, șoferii sunt angajați ai acelor flote și în felul ăsta se lucrează”, îmi explică el.
Îmi vorbește și despre cum ANAF-ul a început să fie mai atent la contractele de muncă ale șoferilor cu flotele, și despre cum trebuie să aibă forme legale la zi și contracte cu normă întreagă. „Nu e nimic complicat în a deschide o flotă, dar merită să nu fii singur, pentru că presupune multe lucruri, de la TVA-uri, la contabilitate sau taxe către stat. Trebuie să faci o investiție mare, să cumperi niște mașini, iar apoi să le dai către șoferi. Important e să ai șoferi serioși”, adaugă el.
„E și cu bune și cu rele”
Alexandru e un tip serios, la vreo 47 de ani, care-mi vorbește despre cum e o meserie complexă la Bolt, „cu bune și rele.”
Lucrează de 4 ani aici și a ales să facă asta, pentru că este boem de fel, o fire artistică: e muzician. Cântă în restaurante sau la petreceri, de la muzică lăutărească la pop, așa că îmi vorbește despre cum n-a fost obișnuit cu munca fizică în viața asta.
„E mai greu dacă ai mașina ta, mai mereu te gândești cum jumătate din cheltuielile tale, din munca și timpul tău se duc pe mașină. Nu-ți vine, mai ales când mergi prin toate gropile din oraș. Se fac bani, dar trebuie să muncești. Dacă stai 8-9-10 ore în trafic, atunci clar simți ceva”, zice el, în timp ce de la radio se aude „Casablanca” de Jessica Jay.
„Mă trezesc când vreau, îmi fac programul cum îmi doresc și nu stau la cheremul unui șef. N-ai servici cu cârca, dar dacă muncești ai parte de un venit bun. Îți mai faci și nervi, cu tot felul de clienți, dar mergem înainte, ce să-i faci, ți-am zis, e și cu bune și cu rele”, mai spune el înainte să cobor.
„Lucrez de dimineață, nu-mi place să conduc noaptea”
Sebi are în jur de 45 de ani, poartă un trening albastru și ochelari de soare. Mașina e curată, iar în oglinda retrovizoare, dacă mă uit în față, îmi zâmbesc 5 cruciulițe. Lucrează la în cadrul unei instituții de la stat, dar s-au făcut tăieri masive de salarii, așa că de trei luni s-a apucat de Bolt.
„Știam c-or să ne taie din bani și decât să-mi plâng de milă am zis să fac ceva util, care-mi vine la îndemână, dacă tot îmi permite timpul. Lucrez pe ture, așa că în timpul liber fac asta”, zice el. E mulțumit până acum, dar spune că la început e puțină birocrație, plus faptul că trebuie să dai examen, să-ți găsești o flotă, dar și să-ți faci un set complet de analize. A avut și alternativa să muncească în străinătate, dar a mărturisit că nu merită, mai ales că familia lui e aici.
„Lucrez de dimineața, nu-mi place să conduc noaptea. Dacă ești serios și ești dedicat, mai faci un salariu bun la final de lună”, încheie el.
„A fost o pură întâmplare”
Andrei e un tip cool, are în jur de 37 de ani, e îmbrăcat cu tricou și blugi, poartă ochelari de soare și ascultă ceva indie-electro în boxe. E sociabil și deschis, așa că-mi povestește cu ușurință despre cum face Bolt de ani buni, încă din pandemie.
„A fost o pură întâmplare la mine, aveam cu totul alt job. Însă, în pandemie, pentru că-mi doream să ies din casă, m-am apucat să fac asta și în scurt timp am transformat ideea într-un business, iar acum am o mică flotă”, zice el. Obișnuia să fie manager în cadrul unei corporații, interacționa des cu oamenii, și de asta acum îi vine ușor să-și înțeleagă clienții și să intre natural în vorbă cu ei. L-au pasionat de mic mașinile, dar și service-urile, așa că noul job îi vine mănușă și se bucură tare de unde l-a dus viața.
„Da, categoric, îmi place mult ceea ce fac. La început, când nu mă așteptam să continui, am făcut un mic calcul și am realizat că pot câștiga mult mai bine ca la vechiul job. Dar știi care e cel mai mare avantaj? Timpul! Mi-l fac cum vreau, dacă acum, după ce te las, vreau să merg la munte, plec pur și simplu. Îmi place că nu am șef și că nu mai trebuie să dau explicații nimănui”, adaugă el.
Andrei adoră să conducă și-mi mai zice cum de mic a făcut ani buni de sport, iar asta i-a dezvoltat răbdarea, așa că nu este coleric și nici nu se agită în trafic. Se simte liniștit cu mica lui afacere și spune că nu ai cum să nu ai un venit decent, peste medie, dacă muncești zi de zi și ești serios.
*Numele și anumite detalii din povești au fost schimbate pentru a proteja identitatea șoferilor.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this