Imagine de pe Magistrala 5 de metrou din București, aflată în lucru. Foto: George Călin / Inquam Photos

De câți bani au nevoie orașele din România pentru a ajunge în secolul XXI

Bucureștiul și cele 40 de municipii care sunt reședințe de județ au nevoie de o sumă totală de circa 72 de miliarde de euro pentru a-și duce la bun sfârșit cele mai importante investiții strategice − reiese dintr-o sinteză întocmită de Banca Mondială și de agregatorul de idei UrbanizeHub Romania, în parteneriat cu Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane.

Această sinteză face parte dintr-un proiect denumit „EU Pot − Prioritățile orașului tău”.

În faza următoare a proiectului, care este cea mai importantă, cetățenii din cele 41 de municipii sunt chemați să ierarhizeze investițiile locale, folosind acest chestionar.

„E un proces de consultare unic pentru orașele din România și pentru prioritățile lor de dezvoltare, care acoperă 41 de municipii și 372 de proiecte strategice”, spune Grațian Mihăilescu, fondator UrbanizeHub.

*

53% din PIB

este generat de cele mai mari 8 orașe ale țării.

Sursa: Banca Mondială

*

Inițiatorii proiectului „EU Pot…” au în vedere formarea unei mase critice în marile orașe ale țării, astfel încât, la dezbaterea bugetului UE pentru intervalul 2021-2027, aceste comunități să fie pregătite să își susțină interesele atât în fața autorităților de la București, cât și a Comisiei Europene.

De altfel, asocierile de tipul Moldova Vrea Autostradă sau Alianța Vestului militează deja pe lângă Guvern pentru a obține dreptul să negocieze direct cu Bruxelles-ul în vederea atragerii de fonduri structurale.

Vă prezentăm, în cele ce urmează, principalele proiecte de modernizare din București și din alte șapte comunități urbane ale României.

București

Potrivit calculelor efectuate de BM și UrbanizeHub pe baza investițiilor deja anunțate, Bucureștiul și zona metropolitană Ilfov au proiecte semnificative în valoare de peste 27 miliarde de euro.

Aproape 80% din această sumă va fi cheltuită pentru infrastructură:

  • Spitalul Metropolitan București,
  • realizarea Autostrăzii de Centură A0,
  • realizarea centurii feroviare a Bucureștiului și conectarea sa cu Aeroportul Internațional „Henri Coandă”,
  • modernizarea căii ferate București – Craiova și a căii ferate București – Pitești,
  • extinderea și modernizarea Aeroportului Internațional „Henri Coandă”,
  • modernizarea la 4 benzi a Centurii Bucureștiului − tronsonul Sud și tronsonul între A2 și DN2,
  • extinderea și modernizarea rețelei de metrou: extindere Magistrala 2 (M2), extindere M3, realizare M4, extindere M5, realizare M6 (Otopeni), realizare M7 (Bragadiru-Voluntari), plus depoul Alexandria-Colentina,
  • reabilitarea integrată a Centrului Vechi (alei pietonale, spații verzi, piețe, piațete, piste pentru bicicliști).

Cluj-Napoca

În cazul zonei metropolitane Cluj-Napoca, cele mai importante obiective de investiții sunt:

  • Spitalul Regional Cluj-Napoca,
  • drumul de legătură A3 – DN1 (Tureni),
  • drumul TransRegio „Feleac” (centura Cluj Sud: Gilău-Apahida),
  • extinderea și modernizarea Aeroportului Internațional „Avram Iancu”,
  • construcția unui centru expozițional,
  • Autostrada Transilvania – A3 (tronsoanele Nădășelu – Mihăiești și Topa Mică – Zimbor),
  • construcția și amenajarea unui Spital monobloc de pediatrie,
  • trenul metropolitan Nădășelu – Dej,
  • construcția Centrului Cultural Transilvania,
  • electrificarea și modernizarea căii ferate Cluj – Episcopia Bihor.

Suma totală necesară acestor proiecte este estimată la peste 1,53 miliarde de euro.

Timișoara

Timișoara și zona sa metropolitană au nevoie de circa 718 milioane euro pentru proiectele de anvergură.

Este vorba despre:

  • construcția Sălii Polivalente,
  • drumul de legătură A1 – DN 69,
  • terminalul intermodal Timișoara,
  • extinderea și modernizarea Aeroportului Internațional „Traian Vuia”,
  • Aqua Park – Universul Apei,
  • reconstrucția stadionului „Dan Păltinișanu”,
  • Spitalul Regional de Oncologie,
  • drumul Eurotrans „Banatica” (Timișoara – Moravița),
  • varianta de ocolire Timișoara nord-vest,
  • construcția Spitalului Regional de Urgență.

Iași

Zona metropolitană Iași are o valoare estimată a proiectelor de 2,23 miliarde euro, trei sferturi din această sumă fiind destinată căilor ferate și autostrăzii.

Iată proiectele:

  • construcția Autostrăzii A8 „Montana” (Târgu Neamț – Iași – Ungheni),
  • modernizarea căii ferate Roman – Iași – frontiera cu Republica Moldova,
  • construcția Podului Ungheni peste Prut,
  • extinderea și modernizarea Aeroportului Internațional Iași,
  • construcția Spitalului Regional de Urgență Iași,
  • extinderea Spitalului Clinic de Psihiatrie Socola,
  • centrul intermodal regional de transport marfă,
  • drumul TransRegio „Moldavia” (Vaslui – Iași),
  • centrul intermodal de transport pasageri Autogara Iași,
  • varianta de ocolire Iași Sud (etapele 2-4).

Alexandria

Nevoile de infrastructură din reședința județului Teleorman vizează, între altele:

  • construcția drumului expres București – Alexandria – Craiova (Valahia Expres),
  • modernizarea stadionului municipal,
  • reconfigurarea traficului rutier și pietonal în zona centrală a municipiului Alexandria – pasaj rutier,
  • construcția variantei ocolitoare și a podului peste râul Vedea între DJ504 și DN51,
  • amenajarea unui parc industrial,
  • realizarea stației de tratare a deșeurilor solide și valorificarea acestora în energie (electrică, termică și biodiesel),
  • amenajarea unei parcări subterane în zona centrală,
  • construirea corpului nou de clădire pentru secțiile Oncologie, Dermatologie, Boli infecțioase la Spitalul Județean de Urgență,
  • realizarea subtraversării căii ferate în zona Peco Alexandria.

Investiția totală este estimată la 2,1 miliarde de euro.

Deva-Hunedoara-Simeria

În zona urbană Deva-Hunedoara-Simeria este nevoie de investiții majore pentru:

  • autostrada Lugoj – Deva,
  • modernizarea căii ferate Petroșani – Simeria – Radna,
  • drumul TransRegio „Țara Hațegului” (Petroșani – Deva),
  • transport public cu autobuze electrice care să deservească populația din zonă,
  • reabilitarea și modernizarea Gării Simeria,
  • realizarea Parcului de afaceri Deva,
  • realizarea unui nod rutier în zona Sântuhalm pentru accesul la A1,
  • construcția Sălii Polivalente.

Costuri totale: 2,8 miliarde de euro.

Slatina

Proiectele majore din Slatina, reședința județului Olt, necesită una dintre cele mai mici sume din ţară pentru ca orașul să ajungă „la zi”. Ar fi vorba, la o primă estimare, de circa 188 de milioane de euro.

Din acești bani s-ar realiza, între altele:

  • varianta de ocolire a orașului,
  • infrastructura parcului industrial (apă-canal, gaze, electricitate),
  • consolidarea versanților Grădiște, Școala de Poliție, Oituz, Dealul Viilor,
  • casetarea pâraielor Marița, Clocociov și Sopot în zona Tribunal,
  • reabilitarea zonei Mănăstirea Clocociov,
  • realizarea unui parc tematic și de agrement în Pădurea Strehareți,
  • parcări supraetajate (sub sau supraterane) în zonele rezidențiale Progresul I-II-III, Ecaterina Teodoroiu, Steaua, Crișan I-II, Vâlcea-Tunari.

Zalău

Pentru a-și vedea proiectele de anvergură duse la îndeplinire, Zalăul are nevoie ca în exercițiul bugetar 2021-2027 al UE să dispună de circa un miliard de euro.

Acești bani ar fi investiți în:

  • extinderea, reabilitarea, modernizarea și dotarea secțiilor exterioare ale Spitalului Județean de Urgență Zalău,
  • varianta de ocolire Zalău,
  • variantele de ocolire pentru Crișeni și Șimleu Silvaniei,
  • amenajarea și modernizarea căii ferate pentru introducerea unei linii de tramvai ușor pe traseul Gara veche – Gara Zalău – Hereclean,
  • autostrada A3 „Transilvania” (Nădășelu – Suplacu de Barcău),
  • reabilitarea drumului județean DJ 191C (Nușfalău – Crasna – Zalău – Creaca),
  • dezvoltarea Parcului Industrial și Logistic,
  • drumul TransRegio „Sălaj” (Zalău – Satu Mare),
  • dezvoltarea transportului public metropolitan.

Nu uitați chestionarul!

O parte dintre investițiile incluse de Banca Mondială în această listă națională − cum sunt autostrăzile, de exemplu − nu depind de inițiativa locală, de energia vreunui primar sau de votul unui Consiliu.

Totuși, viitorul aparține orașelor, susțin experții BM.

Zonele metropolitane ar trebui să fie reformate administrativ, astfel încât să își poată asuma, cât mai curând, atragerea de fonduri structurale ale UE, fără să mai depindă de voința politică a Bucureștiului.

Vă reamintim că puteți să vă implicați în ierarhizarea proiectelor strategice din orașul în care locuiți completând acest chestionar. Termenul-limită este 22 martie.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...